Longevitate de vis

[South NUTU]

Longevitate de vis

Longevitatea primilor oameni, așa cum este ea prezentată în Biblie, pare de necrezut. Așa că răspunsul la întrebarea dacă sunt sau nu veridice vârstele consemnate în Biblie a fost căutat de mai mulți cercetători.

Magazinul online ziare.com a publicat un interesant articol despre longevitatea neobişnuită a strămoşilor biblici ai omenirii dinainte de Potop.

Preocupări asemănătoare există pe multe alte pagini web, de exemplu articolul „The Pre-Flood Lifespans–Scientifically Plausible?” scris de Melissa Cain Travis.

Mitologia sumeriană se referă de asemenea la longevitatea neobişnită antediluviană. Pe listele sumeriene apar 7-9 regi/înţelepţi antediluvieni care au domnit zeci de mii de ani şi care, evident, îl scot pe Matusalem din concurs. Deşi tentativele de identificare a acestor eroi/semizei sumerieni cu cei 7-10 patriarhi biblici antediluvieni sunt încă nesatisfăcătoare, longevitatea acestor regi, de care sumerienii şi akkadienii pretind că au fost conduşi, este de 4 până la de 40 de ori mai mare decât a patriarhilor (regi-preoţi) biblici antediluvieni. Astfel, cifrele biblice arată mult mai modest…

Cartea Geneza (cap. 6) ne învaţă că prima civilizaţie care a trăit pe pământ era o rasă umană de statură mai înaltă. Nu se specifică ce înălţime ar fi avut aceşti pământeni, dar ni se dă o cheie: erau foarte longevivi, trăind până la aproape un mileniu. Începeau să se reproducă la o vârstă mult mai târzie decât astăzi (cel mai devreme la 65 de ani şi cel mai târziu după vârsta de 180 ani sau chiar la 500 de ani, în cazul lui Nôᵃḫ / Noe). Copilăria, adolescenţa, tinereţea, maturitatea şi bătrâneţea, toate erau mai lungi. Ştiind că există un raport proporţional între creşterea organismului şi vârsta medie a reproducerii, observăm că astăzi creşterea în înălţime are loc până la 20-25 de ani.

Dacă antediluvienii deveneau adulţi cu adevărat după 65 de ani, aceasta sugerează că ei creşteau în înălţime până la 65 de ani sau chiar mai mult, ceea ce explică de ce autorul biblic i-a numit „uriaşi”, aşa cum uriaşe erau şi diversele animale preistorice care au trăit în acele timpuri, iar astăzi sunt întâlnite varietăţile lor mai pitice.

Probabil trebuie să facem distincţie între aceşti uriaşi şi fenomenul gigantismului cunoscut astăzi, numit şi hipersomie sau somatomegalie, asociat cu diverse boli ale sistemelor circulator şi osos. Descreşterea în înălţime şi longevitate, care a avut loc în primul mileniu după Potop, potrivit cronologiei biblice, ar putea fi explicată şi prin apariția unui fenomen genetic degenerativ, cum ar fi sindromul de progerie (sindromul Hutchinson-Gilford), care se manifestă sub forma unei îmbătrâniri rapide, premature a organismului. Până la vârsta de 12-20 de ani, copilul cu progerie trece prin toate fazele de dezvoltare, până la îmbătrânire reală şi moarte. O boală asemănătoare este sindromul Werner, în care maturizarea rapidă începe odată cu pubertatea, iar la 40 de ani, individul are toate simptomele unui om îmbătrânit definitiv.

Suntem, după toate probabilităţile, nişte pitici degeneraţi. Sigur, mult mai informaţi decât strămoşii noștri. Longevitatea noastră a crescut în ultimul secol datorită dezvoltării medicinii, dar efectele secundare ale acestei filosofii medicale, plus alte cauze moderne, ne-ar putea coborî iarăşi longevitatea.

Sursa

[South NUTU]