Jump to content

Ce poate merge prost într-o cursă de hill climb. Exemplul Tajima


RW CrystyaN
 Share

Recommended Posts

Atunci când îţi îndrumi maşinăria de 1.000 de cai-putere pe un drum sinuos, în urcare, se pot întâmpla diferite lucruri (şi niciunul bun) ca lucrurile să meargă prost. Când vorbim de Tajima, e vorba de maşină


ezgif-com-gif-maker-600.gif?width=610&he


În cazul în care nu ai auzit de Nobuhiro „The Monster” Tajima, lasă-mă să-ţi fac un rezumat: omul concurează în motorsport încă din 1968, s-a remarcat în competiţiile de hill climb şi a devenit, în 2007, cel mai rapid om din Pikes Peak Hill Climb, cu un record de 10:01.408. Patru ani mai târziu, tot el bate recordul (propriul record) şi sparge bariera celor zece minute, cu un timp de 9:51.278. Apoi trece la clasa maşinilor electrice, unde obţine, în 2013, un timp de 9:46.530, pe care-l reduce în ediţia 2014 la 9:43.90. Nu mai este cel mai rapid om de pe Pikes Peak (a abut grijă Loeb de asta), însă nici nu o duce rău pentru un bătrânel de 64 de ani.

Concurând la ediţia de anul acesta a Cursei Către Cer, din Noua Zeelandă, Tajima rămâne fără eleron în timpul unui sprint în linie dreaptă, iar asta niciodată nu se poate termina bine. Din fericire, sistemele de siguranţă ale maşinilor de curse actuale sunt cât se poate de liniştitoare, Tajima împărţind autografe la câteva zeci de minute după incident, cu un zâmbet la fel de indestructibil ca el.


Video:






Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.