Convingerile unui tată sacrifică viața copilului

[RW DDonny]

Continuăm să trăim într-o lume a extremelor. În timp ce unii manifestă sentimentul religios până la fanatism, alții îl ignoră fără regrete. Este dificil de spus care din cele două atitudini este preferabilă. Societatea, în ansamblul ei, tinde să se poziționeze mai critic față de cei care, în virtutea convingerilor religioase, iau uneori decizii ciudate și periculoase. În această situație se găsește și un tată care a preferat să își vadă fiica moartă decât să fie atinsă de niște străini.

„Este unul dintre incidentele pe care nu pot să le uit. M-a şocat, pe mine şi pe ceilalţi implicaţi în acest caz“, a declarat un ofițer de poliție, după ce un tată l-a împiedicat să salveze viața fiicei sale. Fata avea doar 20 de ani și se afla la plajă în Dubai, împreună cu familia ei. Dintr-o dată, a strigat alarmată că nu mai poate face față valurilor. Salvamarii au sesizat imediat dificultatea fetei și erau pe punctul de a interveni. Dar ceva cu totul neașteptat le-a blocat accesul spre mare. Era tatăl fetei.

„Obstacolul a fost credinţa unui asiatic care a considerat că, dacă salvamarii îi ating fata, o vor dezonora. Acest lucru l-a costat viaţa fiicei sale“, povesteşte Ahmed Burqibah, directorul-adjunct al Departamentului de Căutare şi Salvare, al Poliţiei din Dubai. Poliţistul a subliniat faptul că întârzierea şi lupta cu tatăl au însemnat moartea fiicei, care s-a înecat. „Din nefericire, a murit într-un moment în care avea şanse la viaţă, mai ales că salvamarii erau aproape de ea şi puteau s-o scoată din apă“, spune Burqibah.

 

La o citire de suprafață a poveștii, este firesc să apară sentimente de indignare din partea cititorului. De pe margine, acuzațiile pot curge cu ușurință. Motive sunt suficiente, mai ales că din nou se oferă prilej unora să acuze efectul nociv al fundamentalismului religios. O anumită percepție despre islam l-a determinat pe tată să apere un cod al onoarei care să fie dus până la sacrificiul suprem. Ceea ce pentru tată reprezenta o convingere puternic religioasă, pentru spațiul occidental poate fi definit prin intermediul tabuurilor. Duse la extreme, ele se transformă în fanatism. Alteori, pot îmbrăca doar forma superstiției.

De exemplu, în culturile tradiționale, pot fi adeseori întâlnite tot genul de restricții a căror logică cu greu poate fi stabilită. De la consumul de alimente în anumite zile sau restricții ale unor activități în anumite sărbători, viața umană este impregnată cu credințe a căror sorginte se pierde undeva în negura timpurilor. Chiar dacă și-au pierdut din semnificație și impact (mai ales în mediul urban), ele sugerează că nu doar cultura islamică este expusă unor interdicții ciudate. Pe fond, ele au un numitor comun: teama de contaminare. Purificarea este posibilă, mai degrabă, nu printr-un contact cu divinitatea, ci prin supunerea la o sumedenie de interdicții. Cu cât sunt mai multe, cu atât sunt mai sigure. În umbra lor, poate fi decriptată o înțelegere primitivă despre sentimentul religios, care, în niciun caz, nu s-a oprit la spațiul islamic.

Pe de altă parte, trăim într-o societate care, într-un galop de eliberare de povara tabuurilor, a eludat orice restricție. „După ce se va elibera de toate tabuurile, omenirea va suferi umilinţa unei lipse totale de maturitate”, scria poeta austriacă Ingeborg Bachmann. Faptul că unii au tabuuri este o problemă. Faptul că alții nu le mai au deloc este o altă problemă. Ani de zile ne-am obișnuit cu percepția că eliberarea de restricții înseamnă progres. Poate chiar așa și este. Însă o simplă observare a mersului societății ne conduce la concluzia că ceva, totuși, nu este în ordine.

Evident, gestul tatălui este condamnabil. Însă, atunci când îl condamnăm, ar trebui să ne gândim dacă sub variante diferite nu procedăm în mod similar. Poate că nu recurgem la o formă atât de extremă, însă de câte ori am reușit să lăsăm efecte negative în jurul nostru, cu consecințe iremediabile? Chiar dacă nu este vorba de o crimă comisă sau permisă, precum cea de pe plaja din Dubai, ne putem găsi adeseori în ipostaze asemănătoare, atunci când, în numele unor convingeri sau al unor tabuuri, distrugem tot ce este mai frumos în om, lăsând în urmă suflete rănite sau vieți irosite.

 

 

 

 

 

Sursa: Aici!

[Wizzle]

Nu cred aşa ceva. Din punctul meu de vedere ştirea e falsă. ( nu înţelege greşit, nu te învinovăţesc pe tine) Şi chiar dacă ar fi adevărată, singurul sentiment ce îl am e de milă pentru omul ăsta care din cauza gândirii sale reduse la 0 de religia sa a ajuns să-şi piardă copilul.

[RW DDonny]

@Wizzle, Această știre a fost postată și de ziarul Adevărul, Click și Libertatea, deci e reală. Ți-am lăsat link-urile de la fiecare ziar în parte.

[Shaq KIA]

Nu stiu ce sa zic, mi se pare un motiv pre banal pentru care un tata sa-si ucida fiica....acum depinde, poate e adevarata, in orice caz, multumim de postare!

[erpel1]

Pune si tu un font normal...nu Comic Sans MS + bold...

Mda, tot ce zboara se ... Adevarul, Click si Libertatea = surse de incredere.

[BalkaToN]

Closed.