Dacia Nova la 20 de ani de la lansare: drumul de la „Speranţa” la Solenza

[South keNNeDy]

La mijlocul lui 1995, Dacia a lansat modelul Nova, descris ca fiind „primul autoturism de concepţie şi realizare românească”. A fost un pas mare înainte pentru producătorul român, iar în 2015 se împlinesc 20 de ani de la naşterea Daciei Nova, care s-a transformat de-a lungul timpului în SupeRNova şi ulterior în Solenza.E luna iunie 1995, iar la Târgul Internaţional Bucureşti (TIB) e prezentată, în faţa pavilionului central Romexpo, o nouă maşină. Lumea se înghesuie să arunce măcar o privire la automobilul care stă cu uşile deschise pe platforma rotativă. Pe grila radiatorului se vede emblema Dacia, iar în locul numărului de înmatriculare stă scris numele Nova.Acel moment, în care a fost prezentată Dacia Nova, în urmă cu 20 de ani, a marcat intrarea mărcii auto româneşti într-o nouă fază, a modernităţii, însă drumul nu a fost atât de lin pe cât şi-ar fi dorit, poate, conducătorii companiei.

Dezvoltarea „primului autoturism de concepţie şi realizare românească”, după cum a fost descris în literatura de specialitate a vremii, a început la mijlocul anilor ’80 (unele surse spun 1983, altele 1985), ceea ce înseamnă că a fost nevoie de aproximativ zece ani pentru ca noua maşină românească să treacă de la stadiul de desen pe hârtie la vehicul funcţional. E lesne de înţeles, aşadar, că Nova a apărut pe piaţă prea târziu, când era deja învechită în comparaţie cu modelele asemănătoare din străinătate.

Am tot pomenit de numele „Nova”, însă noul autoturism Dacia ar fi putut să poarte alt nume. De exemplu, „Speranţa”, după cum a fost poreclită temporar de angajaţii fabricii pentru a augmenta codul intern R523.

Un concurs desfăşurat la începutul lui 1995, prin care constructorul român a cerut publicului să propună un nume pentru noul model, a stabilit numele final la „Nova”, după ce 44 de participanţi ar fi intrat în concurs cu această propunere.

În 18 octombrie 1995 se semnează actele pentru intrarea în producţie a noii Dacia Nova, iar până la sfârşitul anului primele exemplare de serie ajung la proprietari. Un test scris în 1996 în revista Auto Pro menţionează că preţul de pornire era de 12.818.000 lei, la jumătate faţă de preţul cerut pentru un Daewoo Cielo.

Sunt disponibile două motoare, ambele pe benzină cu carburaţie – unul de 1,4 litri cu 65 CP şi 102 Nm şi unul de 1,6 litri cu 72 CP şi 125 Nm.

Spre deosebire de bătrâna 1310, Nova a primit o uşă cu hayon pentru portbagaj, ceea ce a uşurat încărcarea bagajelor. Totodată, prima variantă avea luneta bombată în exterior, iar farurile erau dreptunghiulare, însă aceste caracteristici nu au rezistat foarte mult pe piaţă, fiindcă în 1996 Nova primeşte primul facelift, care schimbă forma farurilor într-una ovalizată şi introduce o nouă variantă de caroserie, care are uşa portbagajului cu lunetă plată. Tot acum se schimbă şi denumirea internă din R523 în R524.

Cele două variante de caroserie sunt construite în paralel până în 1998, când se aplică al doilea facelift din cariera Novei. Acum se renunţă la versiunea cu lunetă bombată, semnalizatoarele faţă sunt colorate în alb, mânerele uşilor sunt schimbate, iar planşa de bord este restilizată complet.

În stânga, bordul primei versiuni de Dacia Nova (pozele sunt foarte rare; cea de sus e o captură din filmarea de la începutul articolului). În dreapta, bordul montat la al doilea facelift (sursă: emaramures.ro)

O altă noutate adusă de al doilea facelift este introducerea în gamă a motorizării GTi, în fapt o variantă cu injecţie monopunct Bosch a versiunii GT de 1,6 litri, care a reuşit să scadă valorile de consum destul de mari ale motorului cu carburator.

În 1999, Grupul Renault cumpără pachetul majoritar de acţiuni pentru marca Dacia, iar un an mai târziu, în 2000, este lansat modelul SupeRNova, care preia propulsorul de 1,4 litri cu 75 CP şi cutia de viteze cu cinci trepte de pe Renault Clio.

Apoi, în 2003, cei de la Renault mai fac o serie de modificări pe platforma Nova, iar rezultatul se numeşte Dacia Solenza, primul model din istoria producătorului român care putea fi dotat cu airbag pentru şofer.

Partea din faţă şi posteriorul au fost redesenate, la fel şi interiorul, iar gama de motorizări a inclus propulsorul de 1,4 litri cu 75 CP de pe SupeRNova şi dieselul de 1,9 litri cu 63 CP disponibil atunci şi pe Pick-up. În funcţie de nivelul de echipare, puteai să te alegi cu servodirecţie, airbag şi aer condiţionat.

În 2005, motorul pe benzină trece de la norma de poluare Euro 2 la Euro 3, însă producţia este oprită până la sfârşitul anului pentru ca fabrica să îşi canalizeze eforturile către producţia Loganului, lansat cu un an în urmă, în 2004.

La finalul carierei, Dacia Nova a adunat zece ani de muncă sub diferite nume, însă cu aceeaşi platformă la bază. Nu a fost niciodată cea mai bună sau cea mai fiabilă maşină din lume, însă a fost ce a avut România mai bun de oferit în lumea auto timp de un deceniu, iar asta trebuie să conteze măcar un pic în lumea industriei auto mondiale.

Sursa

 

Edited August 28, 2015 by South KeNN

[South keNNeDy]

Closed.