Cum facem pace cu anxietatea, în criza mondială din prezent?

[South Silviu.]

 

Apariția coronavirusului a provocat deja multă anxietate și panică în întreaga lume, în special pentru că vorbim de o boală virală recent identificată și cu o mare putere de răspândire. Este aproape imposibil să citești știrile, să porți o conversație, să verifici activitatea pe rețelele de socializare sau să te implici în activități cotidiene, fără să auzi despre faimosul coronavirus. Iar pe măsură ce numărul celor diagnosticați crește, la fel se întâmplă și cu anxietatea populației.

 

Organizația Mondială a Sănătății ne-a instruit cum să evităm contractarea și răspândirea coronavirusului, pentru a rămâne sănătoși fizic. Dar ce facem cu sănătatea noastră mintală, în mijlocul focarului actual? Cum ne păstrăm sănătoși emoțional, atunci când mulți din jurul nostru sunt cuprinși de panică?

 

Anxietatea este o reacție umană normală în fața unei situații potențial amenințătoare. Activată în doze moderate, ne menține motivați, ne face mai vigilenți și mai precauți. Dar când atinge un nivel ridicat, ne subminează răspunsurile constructive de care avem nevoie în perioadele de criză. Este motivul pentru care persoanele ce suferă deja de anxietate și de afecțiuni conexe sunt susceptibile să aibă mari dificultăți în timpul crizei coronavirusului.

 

Maslow a identificat nevoia de siguranță și securitate personală ca fiind următoarea cea mai importantă, după îndeplinirea celor fiziologice primare (apă, hrană, adăpost). Nivelul de complexitate la care a ajuns să funcționeze omul secolului XXI face ca percepția siguranței să difere semnificativ de la individ la individ. Unii se tem mai ales de amenințarea bolii, de diminuarea resurselor materiale, de îngrădirea libertății personale pe termen nelimitat, de haosul la care poate conduce panica generalizată, de colapsul sistemului medical sau de deciziile politice. Iar pentru alții, paradoxal, simplul fapt că nu împărtășesc panica pe care majoritatea prietenilor și cunoștințelor o trăiesc este ceea ce le induce o stare de singurătate și izolare emoțională, senzația că locul lor nu se află alături de ceilalți și teama că trebuie să își trăiască viața sub eticheta absurdului.

 

Adevărul este că perioada de criză afectează pe fiecare în parte, provocându-ne diverse reacții, inclusiv multe emoții diferite – precum frică, tristețe, furie și chiar dezgust. Prea puțină atenție este dată modului în care fiecare individ face față situației, iar în mijlocul măsurilor generalizate tindem să credem că ar trebui să simțim și să gândim toți la fel. Doar că o asemenea perspectivă ne deconectează unii de ceilalți, tocmai când avem mai multă nevoie de unitate.

 

În afară de recomandarea general valabilă de a apela la un terapeut, atunci când ne simțim amenințată sănătatea mintală și emoțională, iată câteva sugestii fundamentate de știința psihologiei, care ar putea fi de folos pentru a gestiona individual stresul și anxietatea generate de alerta de pandemie:

 

1. Validează-ți și acceptă-ți anxietatea. Sunt vremuri dificile pentru milioane de oameni, iar anxietatea este un răspuns natural la o stare de amenințare de orice fel. Este firesc să simți anxietate și ești îndreptățit să te îngrijorezi în felul tău. Recomandat ar fi să examinezi cât de mult și cât de des te lași prins în lanțul îngrijorărilor. Puterea anxietății este aceea de a amplifica până și o situație ambiguă sau ușor amenințătoare până la nivelul unei catastrofe. Anxietatea se ponderează sănătos cu așezarea lucrurilor într-o perspectivă mai largă și mai flexibilă.

 

2. Nu subestima puterea propriei reziliențe. Noi, oamenii, tindem să exagerăm, când ne aflăm în fața unor amenințări noi și necunoscute, comparativ cu cele deja familiare, precum gripele de sezon sau accidentele rutiere. În realitate, cu toții ne asumăm riscuri în fiecare zi și suntem expuși constant la o serie de pericole potențiale. Scopul este să ne trăim viața, în timp ce facem tot ceea ce este necesar pentru a reduce probabilitatea de a fi grav răniți și de a le face rău altora. Este important să devii conștient de faptul că ființa umană e mult mai rezilientă decât ai tentația să crezi. Cercetările arată că oamenii tind să supraestimeze cât de rău vor fi afectați de evenimente negative și să subestimeze cât de bine vor face față și se vor adapta la situațiile dificile.

 

3. Limitează-ți expunerea la programele de știri. Știrile te pot afecta emoțional. Dacă singurul mesaj pe care îl primești la vizionarea unui program de știri este că ar trebui să te temi mai mult de oameni și de lume și nu obții nicio informație despre ce poți face, e semn că ar trebui să te informezi din altă parte. Folosește surse oficiale, nu da importanță ipotezelor anonime și ignoră concluziile îndoielnice. Informația sănătoasă este menită să ne dea putere, nu să ne-o consume. Datoria fiecăruia este să rămână informat, să fie pregătit și să învețe cum să-și păstreze calmul în fața unui pericol real sau anticipat.

 

4. Acceptă faptul că incertitudinea face parte din viață. Partea centrală a îngrijorării constă în intoleranța la incertitudine. Doar că viața ne obligă să recunoaștem că nu avem control asupra multora dintre lucrurile care ni se întâmplă. Acceptăm deja incertitudinea de a traversa strada, de a conduce mașina, de a zbura cu avionul, de a călători în locuri noi. Nu poți controla totul, dar poți controla o parte dintre factorii de risc, în pandemia de coronavirus: respectarea igienei, păstrarea distanței și evitarea deplasărilor în locuri mai riscante.

 

5. Consolidează-ți comportamentele de autoîngrijire. Dormi suficient, hrănește-te sănătos, fă exerciții fizice în mod regulat, petrece timp în natură și practică tehnici de relaxare atunci când te simți stresat. A da prioritate acestor comportamente în timpul perioadei de criză poate contribui semnificativ la creșterea bunăstării psihologice și la consolidarea sistemului imunitar.

 

Este esențial să acceptăm că ne aflăm într-o situație nouă. Pentru o perioadă, vom fi nevoiți să ne trăim viața într-un mod cu totul diferit. Cu cât interiorizăm mai devreme acest lucru, cu atât crește șansa de a ne adapta mai bine prezentului.

 

 

 

 

 

Sursa