Jump to content

Recrutăm Designeri Audio și Video. Detalii aici

South Silviu.

Lifestyle
  • Content Count

    1705
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

152 Extraordinary

3 Followers

About South Silviu.

  • Rank
    Fii realist, dorește-ți mereu imposibilul.
  • Birthday 04/09/1998

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    Tulcea

Previous Fields

  • Real name
    Silviu
  • RPG1 Nickname
    Ohower

Recent Profile Visitors

4236 profile views
  1. Mai mult de 100 de hoteluri din staţiunile româneşti de la Marea Neagră, reprezentând un sfert din capacitatea de cazare a litoralului, s-au deschis sau urmează să se deschidă începând cu data de 1 iunie, când se vor deschide şi terasele, informează Organizaţia Patronală Mamaia-Constanţa (OPMC). Conform sursei citate, se estimează că în prima săptămână din iunie se vor caza pe litoral în jur de 10.000 de turişti români şi faptul că reprezentanţii patronatelor au anunţat, în urma consultărilor cu primul-ministru, că de la 1 iunie se deschid terasele restaurantelor, i-a determinat pe mulţi administratori de hoteluri de la mare să pregătească deschiderea unităţilor începând cu această dată, scrie Agerpres. 'Din datele OPMC, peste 100 de hoteluri de pe litoral s-au deschis deja sau se vor deschide în jurul datei de 1 iunie, când practic va fi deschiderea oficială a litoralului pentru turişti, deşi sunt şi acum hoteluri şi pensiuni deschise care chiar au primit turişti la sfârşitul de săptămână, sosiţi pe litoral în scop de recreere şi pentru activităţi sportive în aer liber' Anca Nedea, directorul executiv al OPMC, spune că majoritatea hotelurilor care se deschid au şi terase acoperite, unde se va servi masa, dar şi unităţile de cazare fără terasă vor putea primi turişti, pentru că la începutul lunii iunie majoritatea sejururilor includ doar micul dejun, care poate fi servit în cameră, în sistem de room-service sau delivery. În paralel, vor fi deschise şi terasele restaurantelor independente de pe litoral. ''Chiar dacă cele peste 100 de hoteluri cumulează circa 35.000 de locuri de cazare, organizaţia patronală estimează un grad de ocupare de 25-30%, ceea ce însemnă că 8.500-10.000 de turişti se vor caza în structurile clasificate de pe litoral în prima săptămână din iunie. Ne aşteptăm ca în a doua săptămână din iunie numărul turiştilor de pe litoral să crească, pentru că urmează Rusaliile în perioada 7-8 iunie, când, în mod tradiţional, românii vin în vacanţă la mare'', a conchis Anca Nedelea. Sursa
  2. Guvernul spaniol speră ca activitatea turistică să poată reîncepe la sfârşitul lunii iunie, potrivit ministrului transporturilor, Jose Luis Abalos, care a declarat că străinii vor putea intra în Spania, când cetăţenii spaniolii se vor putea deplasa liber în ţara lor, relatează EFE. "La sfârşitul lui iunie vom putea relua activitatea turistică, în cazul menţinerii curbei descendente a contagierilor", a declarat Abalos care a subliniat necesitatea de a face din Spania o ţară mai atractivă din punct de vedere sanitar, deoarece turismul necesită siguranţă, scrie Agerpres. Din 15 mai se prevede ca turiştii străini trebuie să se supună obligatoriu unei carantine de 14 zile la sosirea în Spania, fapt ce a suscitat critici din partea mai multor sectoare economice şi a numeroase ţări. "Nu puteam permite circulaţia străinilor cât timp populaţia spaniolă se află în izolare", a spus Jose Luis Abalos în declaraţii acordate televiziunii publice (TVE), subliniind că "circulaţia străinilor va avea loc în paralel cu cea a spaniolilor". Potrivit ministrului transporturilor, în momentul în care spaniolii vor putea călători liber în alte provincii şi străinii vor putea intra în Spania, având în vedere că în situaţia actuală nimeni nu doreşte să vină într-o ţară şi să fie apoi plasat în izolare. Deocamdată, mobilitatea este limitată iar hotelurilor le este interzisă utilizarea zonelor comune şi există restricţii pentru baruri şi restaurante. Turismul este unul dintre sectoarele cele mai afectate de pandemie, cu consecinţe economice directe, având în vedere că este unul dintre motoarele economiei spaniole. Spania a fost în 2019, a doua ţară ce mai vizitată de turiştii străini, cu 83,7 milioane de vizitatori, iar turismul avea înainte de criza sanitară un aport de 12,3 la sută la produsul intern brut (PIB), reprezentând 12,7 % din locurile de muncă cu 2,45 milioane de angajaţi în acest sector. Sursa
  3. Peste 500 de plaje din Grecia au fost redeschise sâmbătă, în condiţiile în care ţara încearcă să găsească un echilibru între asigurarea măsurilor de protecţie faţă de pandemia de COVID-19 şi revitalizarea sectorului turistic de care depinde în mare măsură economia greacă, transmite Reuters. Pentru mulţi greci, aceasta a fost prima ocazie de a ieşi din case după relaxarea graduală începută anterior în această lună şi a coincis cu primul val de căldură din acest an, conform Agerpres.ro. Autorităţile au impus respectarea măsurilor de distanţare fizică pe plajă, noile norme precizând şi distanţa minimă dintre umbrele. Pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi va fi permis accesul al cel mult 40 de persoane, iar între tijele umbrelelor trebuie să fie cel puţin patru metri. La Alimos, de la sud de Atena, oamenii au aşteptat la coadă încă de la primele ore pentru a prinde un loc pe plajă. Grecia a înregistrat puţin peste 2.800 de cazuri de COVID-19, dintre care 160 mortale. Începând din 4 mai, ţara a început o relaxare progresivă a restricţiilor impuse la jumătatea lunii martie. Ţara cu 11 milioane de locuitori este una dintre cele mai dependente de turism, sector care generează aproape o cincime din venitul său naţional. Începând de luni, 18 mai, vor fi deschise obiectivele arheologice şi vor fi autorizate călătoriile în interiorul Greciei continentale şi spre insula Creta. După o săptămână, pe 25 mai, vor fi autorizate şi călătoriile către restul insulelor. ''Acesta este un punct de inflexiune esenţial în eforturile noastre şi trebuie să reuşim'', a afirmat ministrul protecţiei civile Nikos Hardalias. Autorităţile de la Atena estimează că produsul intern brut va scădea cu 5-10% în acest an, urmând ca 2021 să marcheze o relansare economică. Sursa
  4. Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Muzeul Național de Istorie a României se redeschid pentru public începând de miercuri, 20 mai 2020. Accesul se va face cu respectarea măsurilor de siguranță impuse de starea de alertă, în grupuri de maximum trei persoane, la un interval de cinci minute, informează ziare.com. Potrivit unui anunț postat pe site-ul Muzeului Național de Artă al României, programul temporar de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 11:00 – 17:00, publicul având acces în Galeria de Artă Europeană și Galeria Națională de la sediul central, precum și la Muzeul Colecțiilor de Artă. În timpul vizitei, publicul este invitat să urmeze setul de reguli stabilite conform Ordinului de ministru nr. 2855 din 15/05/2020. Muzeul Național al Satului va fi deschis de luni până duminică, între orele 10:00 și 18:30. Vezi condițiile în care poate fi vizitat pe site-ul oficial al instituției. Și Muzeul Național de Istorie a României își deschide porțile de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00. Vezi detalii pe pagina oficială de Facebook. Sursa
  5. Episcopul Covasnei și Harghitei a slujit duminică la Miercurea Ciuc. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în pridvorul Catedralei Episcopale și a vorbit, la predică, despre apa cea vie. „Pânza freatică adapă toate fântânile, apa care nu se termină niciodată. Sufletul omului este o fântână care se alimentează din apa vie care este Duhul Sfânt”, a subliniat Preasfinţia Sa în omilia duminicală. Părintele Episcop a citat din poetul Lucian Blaga, reamintind îndemnul lui: „Sapă frate, sapă, sapă! Până când vei da de apă! Sapă frate, sapă, sapă! Până dai de stele-n apă!” „Tragem concluzia”, a spus ierarhul, „să oglindească cerul în sufletul celui care sapă în lucrările Sfântului Duh prin Sfintele Taine”. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Pocrov a Catedralei Episcopale. Biserica Catedrală cu hramul istoric „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost construită între anii 1929-1936 de preotul Gheorghe Cerbu și credincioșii români din Miercurea Ciuc, sub purtarea de grijă a marelui Mitropolit al Ardealului, Nicolae Bălan, care a sfinţit-o în ziua de 8 noiembrie 1936. După înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, în anul 1994, Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” a devenit Catedrală Episcopală. Sursa
  6. Slujitorii Catedralei Mitropolitane din Craiova au oficiat duminică o slujbă de pomenire pentru Mitropolitul Nestor Vornicescu de la a cărui trecere în veşnicie s-au împlinit douăzeci de ani. Ultimele clipe din viaţa pământească a marelui ierarh, care a plecat la Domnul în data de 17 mai 2000, au fost vegheate de Înaltpreasfinţitul Irineu, actualul Mitropolit al Olteniei. Ierarhul a rememorat momentul într-un interviu acordat Ziarului Lumina, în urmă cu 10 ani. „În ziua aceea venisem de la Râmnicu Vâlcea la Craiova pentru cursurile de la facultate. Ştiam că mitropolitul Nestor era în spital pentru nişte analize mărunte, dar nici măcar nu-mi imaginam că este atât de grav bolnav”. „Mi s-a spus că face un control de rutină şi chiar mă gândeam să-i duc un buchet de flori, în semn de bucurie, de reuşită a lui în aceste analize. Pe la opt şi jumătate de dimineaţă, eram încă în traseu atunci când m-a sunat părintele protopop David pentru a-mi spune că mitropolitul se afla într-o stare gravă. Am venit mai întâi la Palatul mitropolitan, pentru că nu aveam nici epitrahirul, nici omoforul în maşină, gândindu-mă că trebuie să-i citesc rugăciunea de despărţire a sufletului de trup. Cu mare greutate am ajuns acolo şi am reuşit să intru în salonul în care suferea vlădica”. „Erau câteva paturi, un aparat care înregistra ultimele zvâcniri ale inimii acestui venerabil mitropolit şi câţiva apropiaţi, printre care şi Preasfinţitul Gurie, pe atunci ieromonah, care îi înconjurau patul. Nu ştiam ce anume să fac mai întâi: să mă rog pentru el sau să-i citesc o rugăciune de dezlegare? Erau ultimele lui clipe şi, în timp ce îi citeam rugăciunea deasupra capului, el şi-a dat obştescul sfârşit”. Mitropolitul Nestor Vornicescu Ierarhul s-a născut la 1 octombrie 1927, în Lozova-Vorniceni, judeţul Lăpuşna (Basarabia), într-o familie de răzeşi. În 1944 a intrat la Schitul Nechit-Neamţ, apoi la Mănăstirea Neamţ, ca rasofor. A studiat la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ, la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1951-1955), unde a urmat şi cursurile de doctorat, secţia Patrologie (1955-1958). A urmat cursuri la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveţia) şi la Facultatea de Teologie din Geneva (1969-1970) A fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ în 1951 şi a primit numele Nestor, în acelaşi an fiind hirotonit ierodiacon. În perioada 1958-1962, a slujit ca preot la Catedrala mitropolitană din Iaşi. La 15 decembrie 1970 a fost ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, cu titlul „Severineanul”, locţiitor de arhiepiscop al Craiovei (noiembrie 1972 – ianuarie 1973). A fost înscăunat ca arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, în 23 aprilie 1978. Sursa
  7. Mitropolitul Petru al Basarabiei spune într-un mesaj transmis de Ziua Internațională a Familiei că părinții trebuie să fie două modele dumnezeiești pentru copiii lor: tatăl să acorde familiei aceeași dragoste și jertfelnicie pe care a arătat-o Hristos Bisericii Sale, iar femeia să își împroprieze modelul de supunere și ascultare al Fecioarei Maria. „Astfel, copiii vor avea în fața lor două modele dumnezeiești, demne de urmat, care ne vor asigura un viitor în sânul iubirii Dumnezeiești, pentru că, cu ajutorul părinţilor creștini, copilul îşi poate forma prima imagine despre lume şi societate, poate învăța credința în Dumnezeu şi cultiva dragostea și respectul față de semenii săi”. „Familia creștină este icoana ce reprezintă iubirea lui Dumnezeu față de oameni, iar asumarea acestui model este determinantă”, spune ierarhul, „mai ales în condițiile unei lumi din ce în ce mai secularizate, o lume în care familia tradițională, de origine divină, este tot mai des atacată și supusă denaturării, iar relațiile din interiorul vieții de familie (soț – soție, părinți – copii), precum și relațiile dintre familie și societate se încearcă a fi destabilizate”. „În acest context, adresăm binecuvântarea Noastră și toate gândurile bune, cu rugăciuni către Milostivul Dumnezeu care să dăruiască: soților – iubire jertfelnică, soțiilor -smerită ascultare, copiilor – înțelepciune și curăție, iar tuturor familiilor – unitate, completare reciprocă și har dumnezeiesc, în călătoria către mântuirea sufletelor”. Sursa
  8. Ce am învățat în ultimele săptămâni? Cu siguranță, pandemia i-a oferit fiecăruia dintre noi o lecție. Dacă în trecut ne mințeam că veniturile noastre sau cariera reprezintă cele mai importante lucruri pentru noi, astăzi putem răspunde cu toții sincer și fără să stăm prea mult pe gânduri, la întrebarea „Ce contează pentru tine?“. Pentru mine, contează mult oamenii dragi din viața mea, clipele petrecute cu prietenii la o terasă ori la o plimbare în parc. Contează tare mult să fiu în natură, înconjurată de verde. Și nu în ultimul rând, contează libertatea. Libertatea de a putea merge la munte sau la mare. Libertatea de a cumpăra un bilet de avion și de a mă plimba la final de săptămână, pe străzile unui oraș din altă țară. Zilele acestea, cea mai mare libertate am simțit-o când am ieșit dimineața devreme sau seara târziu, să alerg. Nu cred că am simțit niciodată așa de multă libertate. Această bucurie a fost însă uneori umbrită de privirile celor din jur sau de discuțiile cu prietenii, care – simțeam eu – mă judecau pentru ceea ce fac. Sper ca, după 15 mai, lumea să nu se împartă în două. Și sper că oamenii vor avea capacitatea de a empatiza cu alții și de a încerca să-i înțeleagă, înainte de a-i judeca. Activitatea fizică este esențială pentru o viață sănătoasă. Aceasta nu este o lozincă, ci este concluzia a sute de studii realizate în ultimii ani. Știm că lipsa activității fizice este un factor important care contribuie la dezvoltarea și menținerea bolilor cardiace (adică cea mai importantă cauză de mortalitate, la nivel global), a diabetului, a obezității etc. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, lipsa ori nivelul scăzut de activitate fizică poate avea efecte negative asupra sănătății, a stării de bine și a calității vieții oamenilor, în general. OMS recomandă să facem minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână (de preferat 300 minute), pentru a combate apariția bolilor cardiace, a diabetului, cancerului sau depresiei. Activitatea fizică este importantă pentru a ne întări sistemul imunitar și este și una dintre cele mai eficiente metode, validate științific, care contribuie la ameliorarea simptomelor de depresie și anxietate. Există o serie de studii care susțin faptul că activitatea fizică poate ajuta la menținerea unui echilibru între secreția de citokine proinflamatorii și antiinflamatorii. Aceste citokine sunt un tip de proteine, de care organismul nostru are nevoie pentru a lupta cu infecțiile. De asemenea, activitatea fizică ajută la prevenirea sau diminuarea simptomelor specifice depresiei și anxietății. Stresul, depresia și anxietatea pot duce la căderea sistemului imunitar, dar sportul ne ajută să avem grijă de sănătatea fizică și de cea psihică. De ce sportul în afara locuinței? Chiar dacă antrenorii de fitness și sportivii de performanță au dat dovadă de multă creativitate în ultimele săptămâni, cei care au făcut sport și în aer liber pot confirma faptul că există o diferență mare între activitatea fizică desfășurată în casă și cea din aer liber. În aer liber, de cele mai multe ori, ne putem bucura de mai mult oxigen și soare. Știm bine că sistemul imunitar are nevoie de vitamina D. Pentru a sintetiza o cantitate adecvată de vitamina D, este necesară expunerea la soare. În România, în perioada stării de urgență, orice activitate sportivă de grup a fost interzisă, dar au fost permise deplasările scurte în apropierea locuinței, legate de activitatea fizică individuală. La fel, Belgia, Franța, Bavaria (land în Germania) au permis cetățenilor desfășurarea activităților fizice individuale, cu condiția ca acestea să aibă loc în apropierea locuinței. În Marea Britanie a fost permisă realizarea unei singure activități fizice pe zi (de exemplu, alergat, ciclism, plimbare). În Elveția și Olanda, practicarea activităților fizice a fost permisă. În foarte multe țări, sălile de fitness s-au închis și nu este permisă nicio activitate fizică de grup. Activitățile fizice realizate în grupuri mai mari, fără a respecta normele de igienă și regulile de distanțare socială, reprezintă cu adevărat un risc mare pentru transmiterea virusului. Jonas Schmidt-Chanasit, virusolog în cadrul Bernhard Nocht Institute din Hamburg, susține într-un interviu acordat pentru Deutsche Welle că realizarea activităților fizice individuale nu prezintă un risc pentru contaminare. Adevăratul pericol îl reprezintă un grup mare de oameni care petrec timp îndelungat împreună, într-un singur loc. Concentrația particulelor de SARS-CoV-2 în aer liber este mult mai mică, în comparație cu concentrația din aerul existent în spații mici, închise. Conform medicului, dacă trecem pe lângă o persoană respectând distanța de 1,5-2 m, riscul de transmitere și de contaminare este foarte scăzut. De asemenea, acesta recomandă să nu atingem echipamentele sportive din parcuri și să ne spălăm pe mâini după ce venim de afară. Practicarea sportului în aer liber poate fi făcută în mod responsabil. Cei mai mulți oameni care fac sport sunt persoane ce valorizează sănătatea fizică. Aceste persoane nu se vor expune bolii și, cel mai probabil, nu îi vor expune nici pe ceilalți. Este important, atunci când facem sport, să nu ieșim din casă dacă avem simptome specifice COVID-19. În al doilea rând, este important să alegem zone mai puțin circulate în care să alergăm. Aceste zone trebuie să nu fie înguste și să ne permită să păstrăm o distanță de 1,5-2 metri față de celelalte persoane. În al treilea rând, trebuie să știm că este necesar să purtăm mască, atunci când ne intersectăm cu alte persoane. Dacă respectăm normele de distanțare socială, regulile de igienă și regulile impuse de către autorități, beneficiile practicării sportului în aer liber pot fi mai ridicate comparativ cu riscurile. Și eu cred că este foarte important să sprijinim sistemul medical. Cred că facem acest lucru având grijă de alimentația noastră, făcând sport, mergând periodic la controale medicale de screening, făcându-ne analizele periodic și refuzând să susținem corupția din sistemul medical – acolo unde ea există. Totul începe cu noi, cu modul în care avem grijă de noi înșine și cu modul în care contribuim la dezvoltarea societății în care trăim. Sursa
  9. Prima fază a testării pe oameni a vaccinului anti-COVID-19, dezvoltat de compania de biotehnologie Moderna Inc., a înregistrat rezultate bune. În testele clinice preliminare desfășurate pe 45 de voluntari și conduse de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din SUA, opt pacienţi care au primit două doze de vaccin au dezvoltat anticorpi la niveluri similare celor identificate la pacienţi vindecaţi de infecția cu virusul care provoacă COVID-19, a anunțat compania de biotehnologie citată de Reuters. Oamenii de știință încearcă să înțeleagă ce nivel de anticorpi are efect împotriva coronavirusului SRAS-CoV-2 și cât de mult durează protecția. Vaccinul pare să indice un răspuns la doză, ceea ce înseamnă că persoanele care au primit doze mai mari au înregistrat niveluri mai mari de anticorpi. Vaccinul anti-COVID-19 nu a avut efecte adverse grave Denumit mRNA-1273, vaccinul s-a dovedit a fi sigur și bine tolerat în etapa preliminară a studiului, după cum a anunțat compania. Un singur voluntar a avut ca efect advers înroşirea zonei unde i-a fost administrat vaccinul. În plus, nu au fost observate efecte adverse serioase. Vaccinul produs de Moderna a obținut undă verde pentru a începe a doua etapă a testării clinice pe oameni, iar săptămâna trecută autoritățile de reglementare din SUA i-au dat statut de „procedură rapidă” pentru accelerarea revizuirii reglementărilor. „Investim pentru a crește producţia astfel încât să putem maximiza numărul de doze cu scopul de a proteja cât mai mulți oameni de coronavirusul SARS-CoV-2”, a declarat CEO-ul Moderna, Stephane Bancel. Specialiștii estimează că dezvoltarea, inclusiv cu studii clinice pe oameni, unui vaccin sigur și eficient împotriva COVID-19 durează între 12 și 18 luni. Compania Moderna a semnat deja contracte cu firma elveţiană Lonza Group AG şi cu guvernul SUA pentru a produce cantități mari de vaccin. Opt vaccinuri anti-COVID-19 sunt în faza de testare Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că opt vaccinuri anti-COVID-19 sunt în studiile clinice, în faza 1 și 2 de testare pe oameni. Faza 1 de testare pe oameni, în care numărul maxim de voluntari admiși nu trece de 50, vizează stabilirea dozei maximă tolerată și a celei minime eficiente. Faza 2 a studiilor clinice urmărește determinarea eficacității vaccinului și a efectelor adverse. Potrivit OMS, companiile care au efectuat studii clinice pe oameni pentru un vaccin împotriva COVID-19 sunt: CanSino Biological Inc./Beijing Institute of Biotechnology – Faza 1 şi 2 de testare Moderna/NIAID – Faza 1 şi 2 de testare Wuhan Institute of Biological Products/Sinopharm – Faza 1 şi 2 de testare Beijing Institute of Biological Products/Sinopharm – Faza 1 şi 2 de testare Sinovac – Faza 1 şi 2 de testare University of Oxford – Faza 1 şi 2 de testare BioNTech/Fosun Pharma/Pfizer – Faza 1 şi 2 de testare Inovio Pharmaceuticals – Faza 1 de testare. Din cele opt companii care testează aceste vaccinuri, patru sunt din China, două din SUA, una din Marea Britanie, iar o alta reprezintă o combinaţie între o companie americană, chineză şi germană. Sursa
  10. Deşi acum câţiva ani, subiectul telemedicinei părea inspirat din filme, iată că între timp am ajuns să avem tehnologia necesară - internet, telefoane inteligente, computere, emailuri la scară largă. Iar din cauza pandemiei de coronavirus avem şi prilejul să folosim tot la scară largă tehnologia pentru a avea acces la sfaturile medicilor. Consultaţiile medicale online se dau şi de către spitalele sau centrele medicale de stat, dar şi în cele private. Am stat de vorbă despre acest subiect cu dr. Mihaela Adelina Ianuli Arvunescu, medic primar Medicină Internă la Spitalul Clinic Colentina CSÎD: Cum se desfăşoară consultaţiile medicale la distanţă prin platforma https://pacient.assmb.ro/pentru-pacienti/? Dr. Mihaela Adelina Ianuli Arvunescu: Consultul la distanţă presupune, în primă fază, analiza textului şi documentelor trimise de pacient. În majoritatea cazurilor este necesară solicitarea unor detalii şi completarea istoricului, adică încercăm să realizăm o “anamneză”cât mai completă, în vederea stabilirii unui diagnostic prezumtiv. Întocmim astfel o listă de întrebări şi apoi recomandăm investigaţii sau tratamente. Dacă este necesar, solicităm consultul unui coleg de altă specialitate şi, în funcţie de răspuns, putem decide terapia. Se realizează astfel consulturi interdisciplinare. Unora dintre pacienţi le trimitem mail cu solicitarea transmiterii unor detalii suplimentare, apoi concluzionăm. Putem întocmi scrisoare medicală, pe care apoi o expediem direct din aplicaţie. Unii pacienţi sună direct medicii CSÎD: Unii pacienţi utilezează şi contactele medicilor... Dr. Mihaela Adelina Ianuli Arvunescu: Da, consultaţiile la distanţă sunt destul de numeroase şi direct prin telefon, prin whatsapp sau email. Este cazul pacienţilor care au datele de contact ale medicului şi îl accesează direct . Infecţii respiratorii acute, dar şi schimbări de tratamente - cele mai frecvente probleme ale pacienţilor în această perioadă CSÎD: În această perioadă, în care acordaţi evaluare medicală la distanţă pacienţilor dumneavoastră, care sunt patologiile cele mai frecvente? Dr. Mihaela Adelina Ianuli Arvunescu: Pe platforma online pacient.assmb.ro, sunt câteva categorii de pacienţi: -cei care sunt în evidenţă cu boli investigate, pentru care au tratament prescris şi la care intervin accentuări ale simptomelor sau ineficienţa dozelor recomandate sau elemente noi pentru care ar trebui reevaluaţi, -cei care nu au investigaţii sau consulturi şi încearcă sa afle un tratament adecvat pentru simptome posibil considerate de ei înşişi asemănătoare cu cele de contaminare cu COVID - cei care consideră că este un moment oportun pentru evaluări ale unor investigaţii recomandate de către alţi colegi în urmă cu mult timp şi care acum au timpul necesar pentru a aborda la distanţă un cadru medical. Cele mai frecvente patologii au fost: infecţii acute respiratorii, crize hipertensive, colici abdominale, tulburări de tranzit, acutizarea bolilor concomitente, anxietate. Cei care aveau programate controalele periodice au necesitat recomandări de ajustare de doze sau schimbări de terapii, în cazul absenţei din farmacii a medicamentelor prescrise. Sursa
  11. Despre consumul de ouă părerile sunt împărţite de ani de zile. Unii spun că acestea afectează în mod negativ sănătatea, în timp ce alţii consideră ouăle superalimente, datorită numeroaselor substanţe nutritive, mai ales că unele dintre ele se găsesc rar în alte alimente. Nutriţionistul italian Gianluca Mech ne explică adevărul din spatele consumului de ouă. Ouăle, bogate în aminoacizi esenţiali „Ouăle sunt considerate superalimente din punctul de vedere al aminoacizilor esenţiali pe care îi conţin. Aminoacizii esenţiali sunt cei pe care organismul nostru nu îi poate produce singur, astfel că e nevoie să îi obţinem prin alimentaţie. Din acest motiv, ouăle au o valoare biologică foarte mare. În plus faţă de aceşti aminoacizi esenţiali, ele mai conţin: Grăsimi mono- şi polinesaturate Omega 6 şi Omega 3 Colină, care ajută la controlul nivelului de colesterol din sânge şi protejează funcţia hepatică. De asemenea, este importantă pentru buna funcţionare a sistemului nervos. Consumul regulat de ouă este asociat cu performanţe mai bune ale creierului Metionină şi cisteină, antioxidanţi preţioşi care combat acţiunea radicalilor liberi Vitaminele A, D, E, K Minerale importante precum fier, fosfor, potasiu, seleniu, zinc, magneziu”, explică Gianluca Mech. Câte ouă e recomandat să mâncăm? Ei bine, în ciuda faptului că sunt atât de bogate în aminoacizi, vitamine şi antioxidanţi, trebuie să ţinem cont de faptul că ouăle trebuie consumate cu măsură. „Cu toate acestea, este indicat să nu consumi mai mult de patru sau cinci ouă pe săptămână. Iar pentru sportivi, maximul urcă la 6-7 ouă pe săptămână”, recomandă specialistul. Cum e bine să gătim ouăle? Cu siguranţă există moduri mai sănătoase şi altele mai puţin sănătoase de pregătire a meselor ce conţin ouă. „Ouăle se pot mânca fierte sau poşate. Le putem consuma ca atare, la micul dejun, sau le putem adăuga în salate. E recomandat să evităm însă prăjirea lor în ulei. Putem, de asemenea, să optăm pentru o omletă de albuşuri”, explică nutriţionistul. Putem mânca ouă la cină? „Poţi consuma un ou la cină. Acesta este uşor de digerat şi oferă senzaţia de saţietate”, dezvăluie Gianluca Mech. Sursa
  12. Reînceperea şcolilor în 22 de ţări europene nu a dus la vreo creştere semnificativă a infecţiilor de coronavirus în rândul copiilor, părinţilor sau personalului, s-a spus la o videoconferinţă a miniştrilor Educaţiei din toată Uniunea Europeană, potrivit G4Media.ro. Din cele 22 de ţări în care şcolile şi-au reluat cursurile în etape, în ultima lună, 17 au permis întoarcerea copiilor doar în grădiniţe, şcoli primare şi anii finali ai ciclului gimnazial, într-o încercare de ridicare a restricţiilor impuse pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Douăzeci de ţări au asigurat condiţii pentru ca elevii care termină liceul să poată da examenele, deşi în formate amendate. Totuşi, marea majoritate a şcolilor redeschise şi-au putut relua activitatea doar pentru două săptămâni, ceea ce a determinat-o pe Blaženka Divjak, ministru al Educaţiei din Croaţia, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, să sugereze că este necesar ca rezultatele pozitive să fie tratate cu oarecare prudenţă. Danemarca a devenit prima ţară europeană care şi-a redeschis creşele, grădiniţele şi şcolile primare din 15 aprilie, după o lună în care au fost închise, în pofida împotrivirii semnificative a părinţilor care au acuzat guvernul că îi tratează pe copiii lor ca pe cobai. Într-o conferinţă de presă la finalul întrunirii miniştrilor, Divjak a spus că lipsa unei creşteri semnificative a cazurilor sau a oricărui alt impact negativ ar trebui să fie analizată de asemenea în contextul măsurilor speciale luate pentru ca şcolile să ofere condiţii cât mai sigure posibil. Ea a spus: “Ceea ce s-a subliniat foarte puternic este că aceste şcoli au condiţii extrem de atent urmărite, precum grupuri mai mici decât cele din clasele normale, de obicei de aproximativ 15 (elevi) şi… o cooperare foarte strânsă cu ministerele Sănătăţii şi serviciile epidemiologice la nivel naţional pentru a furniza şcolilor şi profesorilor şi părinţilor recomandări foarte detaliate asupra modalităţilor de a face faţă noii situaţii. Până acum nu am auzit nimic negativ despre redeschiderea şcolilor, dar este probabil prea curând pentru a trage concluzii finale în această privinţă.” Sursa
  13. Redeschiderea școlilor nu a dus la o creștere a cazurilor de Covid-19, după cum au fost informați miniștrii Educației din UE, potrivit unei relatări de luni a publicației britanice The Guardian. Aceasta îl cita pe ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, care a spus că de la redeschiderea școlilor primare și a grădinițelor, săptămâna trecută, au fost diagnosticate 70 de cazuri de Covid-19 asociate redeschiderii. Informația este rătăcită în corpul relatării de presă menționate. Dar devine subiect de știre separată și este scoasă în evidență de alte surse, de la Associated Press la Business Insider. Vestea privind cele 70 de cazuri a fost livrată, luni, de ministrul Blanquer postului de radio RTL. El a spus că “este inevitabil ca lucrurile de acest fel să se întâmple, dar este o minoritate”. „Aproape în toate cazurile, acest lucru s-a întâmplat în afara şcolii”, iar școlile respective au fost închise, a mai afirmat ministrul. El a apelat la autoritatea doctorilor pentru a apăra decizia guvernului de redeschidere a școlilor, în fața valului de critici din ultima lună: “Mulţi doctori spun că este mai puţin periculos să mergi la şcoală, decât să stai acasă”, conform relatării The Guardian. În acest articol, ce pune accentul pe constatarea europeană că nu a existat o explozie de cazuri asociate redeschiderii școlilor în țările europene, informațiile oferite de Blanquer apar în a doua jumătate a articolului, rezervată, de obicei, detaliilor și datelor de context. Ele devin însă știre în sine pentru alte medii. În SUA, unde problema redechiderii este extrem de fierbinte și are miză politică majoră, ABC New arată, preluând Associated Press, că aceste 70 de cazuri reprezintă o “creștere îngrijorătoare”. Alte publicații, precum Business Insider, insistă pe numărul de cazuri, dar le plasează în contextul argumentației ministrului Blanquer. ABC News/Associated Press prezintă declarațiile ministrului Blanquer drept un “semnal de alarmă” și precizează că ministrul nu a menționat dacă cele 70 de cazuri s-au înregistrat în rândul profesorilor sau al elevilor. Sursa citează, în schimb, relatări din presa franceză potrivit cărora, în acest context, au fost închise șapte școlil din nordul Franței. Franța redeschide treptat școlile, începând cu școala primară, care de săptămâna trecută primește copiii care doresc sau au nevoie să revină la clasă. Săptămâna aceasta sunt așteptați elevii din primele clase de liceu. Sursa
  14. Majoritatea produselor de curăţenie de uz casnic, de la produsele universale până la detergentul de vase, conţin surfactanţi, substanţe tensioactive care aderă la ulei, microbi şi particule de mizerie, ajutând la îndepărtatea mai uşoară sub jetul de apă. În timp ce spălatul pe mâini cu apă şi săpun timp de cel puţin 20 de secunde poate ajuta la îndepărtarea a 97% dintre microbi, produsele de curăţenie de uz casnic sunt dezinfectanţi mai buni pentru suprafeţe. De ce? Pentru ca săpunul să fie eficient, acesta trebuie să fie frecat până când se formează o spumă, în timp ce dezinfectanţii omoară microbii prin simplul contact, spune Mary Schmidt, specialist în boli infecţioase din SUA, citat de Insider. Iată ce ingrediente active se găsesc în produsele de curăţare de uz casnic şi la ce anume trebuie să fim atenţi atunci când folosim un dezinfectant eficient. Cum ştim dacă un produs de curăţare este eficient Produsele de curăţare pot cuprinde mulţi termeni diferiţi pe etichetele lor, de la antibacterian la igienizant sau dezinfectant. Dar ce înseamnă cu adevărat? Potrivit lui Melissa Homer, directorul executiv al unei francize de curăţenie, igienizarea înlătură 99,9% din microbi în timp ce dezinfectarea omoară mai mult de 99,999% din microbi dacă este făcută în mod corespunzător. Un produs antibacterian conţine ingrediente care pot omorî sau încentini răspândirea bacteriilor. Totuşi, ar trebui să fim precauţi, având în vedere că săpunul antibacterian nu este mai bun decât cel obişnuit. „Dacă vrei să omori COVID-19, ai nevoie de un dezinfectant adevărat, nu ceva antibacterian”, mai spune Homer. Chiar dacă sunt agenţi puternici de eliminare a microbilor, dezinfectanţii nu-şi pot face treaba bine dacă sunt folosiţi pe suprafeţe murdare - pentru că mizeria şi uleiul vor consuma dezinfectantul şi vor proteja microbii, adaugă Homer. Tocmai de aceea, Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor din SUA (CDC) recomandă curăţarea suprafeţelor cu săpun şi apă înainte de folosirea unui dezinfectant. Cei mai buni dezinfectanţi împotriva virusurilor Pentru a preveni răspândirea coronavirusului în locuinţele noastre, Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA (EPA) a alcătuit o listă a produselor de curăţenie care s-au dovedit eficiente împotriva COVID-19. Iată cele mai comune ingrediente active găsite de EPA în dezinfectanţi: Etanol sau Izopropanol (alcool etilic) sunt dezinfectanţi eficienţi atunci când sunt folosiţi în concentraţii mari. Majoritatea produselor de curăţenie care conţin alcool au în compoziţie cel puţin 70% din soluţie, iar dezinfectanţii pentru mâini ar trebui să conţină cel puţin 60% pentru a fi eficienţi. Aceştia devin mai puţin eficienţi în timp pentru că alcoolul se evaporă. Compuşii de amoniu cuaternar sunt folosiţi des ca dezinfectanţi pentru suprafeţe şi pot fi găsiţi în multe produse de curăţare de uz casnic precum şerveţele şi spray-uri dezinfectante. Studiile au arătat că aceşti compuşi au ucis cu eficienţă bacterii, virusuri şi fungi. Hipoclorit de sodiu (clor). Ingredientul activ din clor este hipocloritul de sodiu, care poate elimina virusurile, bacteriile şi fungii. Clorul poate fi folosit pe suprafeţe atinse frecvent precum clanţe şi blaturi, dar trebuie să fie lăsat să se usuce timp de cel puţin 10 minute înainte să fie şters pentru a omorî agenţii patogeni. De asemenea, atunci când folosim clor trebuie neapărat să folosim şi mănuşi, pentru că acesta poate irita pielea. Peroxidul de hidrogen (apă oxigenată) nu este la fel de puternic precum clorul, dar are proprietăţi dezinfectante care omoară cu eficienţă virusurile şi bacteriile. Un studiu publicat în 2018 în Antimicrobial Resistance and Infection Control a arătat că peroxidul de hidrogen a fost mai eficient în eliminarea unor bacterii decât amoniul cuaternar. Concentraţia obişnuită de 3% găsită în magazine poate fi folosită ca dezinfectant. Produsele de curăţenie de uz casnic care conţin aceste ingrediente pot fi greu de găsit în magazine acum, însă spălatul des pe mâini este la fel de important. La finalul zilei, spălatul temeinic pe mâini cu săpun obişnuit este un pas important în direcţia cea bună şi îndepărtează 97% din microbi, aşa că nu trebuie să disperăm dacă nu găsim dezinfectanţi, mai adăugă specialistul în boli infecţioase. Nu uitaţi să vă spălaţi des şi cu atenţie pe măini! Sursa
  15. Noua normalitate în care suntem nevoiţi să ne desfăşurăm aduce cu sine măsuri de precauţie suplimentare. Şi, pentru că vorbim de o situaţie nemaiîntâlnită, experţii au dificultăţi în a se pune de acord asupra unor aspecte. De pildă, măştile şi mănuşile de protecţie. În condiţiile în care mersul la cumpărături presupune, adesea, staţionarea într-un spaţiu închis, cu risc de contaminare crescut, masca de protecţie s-ar putea dovedi benefică. În schimb, nu acelaşi lucru se poate spune despre mănuşi. Iată de ce! Mănuşile, de orice fel, nu te feresc de contaminare Virusurile şi bacteriile de pe suprafeţele pe care le atingi ajung la fel de bine şi pe mănuşi, la fel ca pe mâini. Dacă îţi atingi faţa cu mănuşile pe care să, zicem, ar exista noul coronavirus, riscul de infectare este acelaşi. În plus, după ce ai terminat cumpărăturile, ar trebui să-ţi dezinfectezi mănuşile înainte de a le scoate. Sau să te speli pe mâini imediat ce le-ai scos. Infectarea cu noul coronavirus este mult mai probabilă prin contactul direct cu un purtător de virus, prin picături de salivă sau secreţii nazo-faringiene. Mult mai importantă decât purtarea mănuşilor la cumpărături este menţinerea distanţei de minim 3 metri, purtarea corectă a măştii şi planificarea: fă o listă de cumpărături, astfel încât să petreci cât mai puţin timp în magazin şi alege o perioadă din zi în care este mai puţin aglomerat. Mănuşile nu înlocuiesc igiena mâinilor Recomandările generale sunt ca, înainte de purtarea mănuşilor, mâinile să fie spălate cu apă şi săpun. Însă, cel mai sigur, atunci când mergeţi la cumpărături, este să aveţi la îndemână un gel dezinfectant, să igienizaţi mânerul căruciorului sau al coşului de cumpărături, să alegeţi produse bine ambalate. La întoarcerea acasă, spălaţi mâinile cu apă şi săpun minim 20 de secunde şi nu uitaţi să dezinfectaţi cheile, telefonul, portofelul şi sacoşele reutilizabile. Mănuşile nu-i protejează pe ceilalţi Dacă o persoană infectată a atins un produs, pe care îl manevraţi şi voi, chiar dacă purtaţi mănuşi, asta nu exclude contaminarea. Evitaţi să atingeţi prea multe obiecte şi nu duceţi înapoi la raft un produs pe care l-aţi pus anterior în coş. Mănuşile obturează bariera naturală de protecţie a pielii Pielea are o capacitate naturală de a forma o barieră împotriva virusurilor şi a bacteriilor. Purtarea mănuşilor obturează acest microbiom, afectează tegumentul şi duce la proliferarea microorganismelor dăunătoare. Menţinerea pe mâini a mănuşilor timp îndelungat poate agrava eventualele afecţiuni ale pielii. Irosiţi materiale de protecţie pentru personalul medical Mănuşile chirurgicale sunt destinate personalul sanitar, pentru a-i proteja de fluidele corporale în timpul examinărilor sau efectuării de diferite procedee medicale. În această perioadă, nevoia de echipamente de protecţie, inclusiv mănuşi, este crescută, mai ales că recomandările internaţionale precizează că mănuşile trebuie înlocuite după consultul fiecărui pacient. Nu uitaţi: cel mai eficient mod în care vă puteţi proteja este să aveţi o igienă riguroasă a mâinilor, să purtaţi mască în zonele aglomerate şi să păstraţi distanţarea socială. Sursa
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.