Starețul Putnei la mormântul IPS Pimen | Trei mari iubiri ale ierarhului: Bucovina, Ștefan cel Mare, Eminescu

[South Silviu.]

 

 Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a oficiat joi o slujbă de pomenire la mormântul Părintelui Arhiepiscop Pimen de la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Starețul s-a rugat împreună cu obștea pentru odihna ierarhului și a evocat ceea ce a numit „cele trei mari iubiri” ale acestuia: Bucovina, Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu.

 

Părinții de la Putna au adus un dar simbolic la mormânt: o toacă și un ciocan noi, lucrate în mănăstirea lor.

 

„El a fost stareț al Mănăstirii Putna în vremuri destul de grele, în perioada Decretului 410 din 1959, când în jurul bisericii Mănăstirii Putna câteodată nu avea cine să bată toaca, nu avea cine să anunțe vremea rugăciunii”, a explicat părintele stareț. „Iar el de multe ori făcea lucrul acesta, luând toaca și înconjurând biserica Mănăstirii Putna.”

 

Decretul 410 impus de conducerea comunistă a inaugurat o perioadă grea pentru monahismul românesc, alungând viețuitorii din mănăstiri.

 

Arhimandritul a evocat momentele în care l-a cunoscut pe viitorul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.

 

„Va rămâne în istorie ca ierarhul care s-a întâlnit cu istoria Mănăstirii Putna într-un mod unic și tainic vreme de 63 de ani. Iar eu, vreme de 30 de ani, m-am întâlnit pe cărările Bucovinei și ale mănăstirilor cu Sfinția Sa”, a spus starețul.

 

El a amintit că Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a fost un împlinitor al testamentului Maicii Benedicta, academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga, care și-a dorit să fie îngropată la Putna.

 

 

Părintele Arhiepiscop Pimen și Maica Benedicta au împărtășit o iubire comună: cea pentru poetul Mihai Eminescu, a mai spus Părintele Stareț Melchisedec Velnic.

 

„Gândindu-mă acum, la mormântul Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen, care a fost iubirea lui cea mare, aș zice că iubirile sale au fost trei: Bucovina – cu mănăstirile, cu portul, cu trăistuța de Bilca, cu prosopul de Straja, cu buciumele, cu Doina lui Eminescu, cu Balada lui Ciprian Porumbescu; Măria Sa Ștefan; și Eminescu.”

 

Arhimandritul a mai spus despre Părintele Arhiepiscop Pimen că „s-a învrednicit, împreună cu Părintele Stareț Iachint și Părintele Gherasim Cucoșel, să vadă rămășițele pământești ale Măriei Sale Ștefan printr-un colț rupt din placa ce acoperea sarcofagul”.

 

„Veșnică să-i fie pomenirea și fapta lui, și gândul lui, și dragostea lui față de Bucovina, față de Măria Sa Ștefan, față de Eminescu, față de tot ceea ce înseamnă patrie, neam, credință, cultură, limbă, spiritualitate!”, a adăugat părintele stareț.

 

„Toate acestea să le găsească acolo, în acea desagă micuță pe care a dorit ca să și-o ia cu el și unde a dorit să pună și chipuri de creștini bucovineni. Să le găsească în acea desagă și cu ea să se prezinte înaintea Bunului Dumnezeu și să-I spună: «Doamne, iată eu ce am iubit. Fă-mi parte de veșnică odihnă!»”, a încheiat starețul Mănăstirii Putna.

 

 

 

 

 

Sursa