Rolul viselor asupra sănătății mintale. Tu știi ce impact au visele în viața ta?

[Alucard ToV]

 

De-a lungul timpului, visele au aprins imaginația oamenilor, fiind adesea considerate mesaje divine sau chiar moduri de a prezice viitorul. În prezent, au ajuns să fie intens studiate de psihologi, neurologi și biologi, care le caută sensul și rolul atât în cazul oamenilor, cât și al animalelor. Dacă adesea se conturează o legătură clară între stresul, anxietatea sau depresia de peste zi manifestate și oniric, cercetările din ultimii ani virează către a evidenția și reversul acestei relații: cum contribuie visele la starea de bine și la sănătatea mintală? 

 

Ce înseamnă să fim bine?

 

Starea de bine, conceptul de well-being, este un construct cu mai multe fațete, studiul acesteia, în cultura vestică, incluzând două concepte – hedonismul și eudemonismul, principalele arii de validare a stării de bine, a fericirii. Primul este starea de bine subiectivă, raportată la componenta afectivă (emoții pozitive-emoții negative) și la cea cognitivă (satisfacția în raport cu propria viață și satisfacția în raport cu diverse arii ale vieții). În acest context, starea de bine este descrisă ca fiind o preponderență a emoțiilor pozitive în raport cu cele negative și autoevaluarea unei satisfacții înalte în raport cu viața și diversele ei arii (muncă, familie, prieteni, sănătate). Eudemonismul este pus în relație cu funcționarea optimă a omului, respectiv interesul către perfecționare și dezvoltare personală, ce va duce la atingerea propriului potențial. Indiferent de multiplele abordări și definiții date eudemonismului, acesta vizează sensul și scopul vieții (creștere, sens, autenticitate, excelență). În cultura estică, cercetările empirice asociază starea de bine cu pacea interioară și cu armonia.

 

Somnul și starea de bine 

 

Indiferent din ce unghi privim, fiecare dintre noi își autoevaluează binele personal după definiții proprii care includ aspecte menționate mai sus. Iar pentru atingerea acestui deziderat, somnul se pare că joacă un rol major. Pe timpul somnului, atât corpul, cât și creierul se repară, sistemul imunitar se îmbunătățește (fiind strâns legat de sănătatea mintală), crescând abilitatea de a răspunde corespunzător la stresul de peste zi și îmbunătățindu-ne capacitatea de a ne regla emoțiile, de a ne consolida amintirile și de a ne clarifica gândurile, de a ne concentra, dar și de a ne conecta cu cei din jur. Pe scurt, un somn de calitate ne îmbunătățește numeroase aspecte ale vieții. S-a demonstrat în nenumărate ocazii că îmbunătățirea calității somnului are efecte pozitive asupra stării de bine, a well-being-ului.

 

Legături directe între starea de veghe și vise

 

Există numeroase dovezi care asociază disconfortul din timpul zilei cu emoțiile din vise, respectiv cu modul subiectiv în care le-am trăit. Persoanele cu diferite probleme de ordin psihologic, precum anxietatea sau depresia, care au tulburări de somn sau de comportament, declară un număr crescut de coșmaruri. Interesant este faptul că, odată ce simptomatologia asociată bolii sau problemei a fost ameliorată prin tratament medicamentos, s-a ajuns la o schimbare a emoțiilor asociate viselor, cel puțin din observațiile celor evaluați.

 

În populația generală, cercetările care leagă emoția din vise cu disconfortul din starea de veghe nu sunt foarte consistente. Unele persoanele cu stări anxioase sau depresive au declarat, totuși, o frecvență mai mare a viselor neplăcute și a stărilor și emoțiilor negative asociate lor.

 

Visele pot afecta emoțiile din starea de veghe?

 

Unii specialiști din domeniul psihologiei afirmă că visele pot reprezenta un soi de antrenament pentru creier. Respectiv, suntem mai bine pregătiți să ne confruntăm cu problemele de zi cu zi atunci când am trecut printr-o situație anxioasă pe timpul nopții. Practic, în vis are loc o primă expunere la situațiile problematice sau stresante cu care ne confruntăm pe timpul zilei.

 

Un studiu derulat de Univestitatea din Geneva împreună cu cea din Wisconsin a evaluat 89 de participanți, rugați să își monitorizeze visele timp de o săptămână. Ei au fost invitați să își noteze emoțiile când se trezeau, inclusiv dacă au simțit frică. Ulterior, acestora le-au fost arătate imagini cu diferite situații stresante sau tulburătoare, observându-se că cei care au raportat o incidență crescută a fricii în timpul viselor au reacționat mai temperat din punct de vedere emoțional la vederea imaginilor. Așadar, visele neplăcute au corelat cu răspunsuri mai sănătoase la stresul emoțional.

 

Cum să dormim, ca să și visăm

 

Pentru a visa, este necesar să petrecem mai mult timp în somnul REM, respectiv în etapa de somn definită după mișcarea ochilor în direcții diferite. REM este somnul profund, cel în care apar visele, și se instalează cam după 90 de minute de la adormire. După ce adormim, avem un somn non-REM, urmat de o primă etapă REM, care durează undeva la 10 minute, iar ciclul se repetă. Odată cu această repetare, somul REM crește ca durată și este asociat cu vise alerte și creșterea activității cerebrale. Este necesar să repetăm cinci astfel de cicluri pentru ca somnul REM să aibă o durată mai mare.

 

Suntem mai performanți emoțional după un coșmar?

 

În 2017, cercetătorii de la Univestitatea Rutgers subliniază într-un studiu: „cu cât o persoană petrece mai mult timp în somnul REM, cu atât scade efectul fricii în starea de veghe“. Pe de-o parte pentru că a beneficiat de un somn odihnitor, pe de altă parte pentru că visele contribuie la o descărcare a stresului.

 

Însă pentru a beneficia de aceste rezultate este necesar să ne odihnim corespunzător, adică să dormim numărul de ore necesar nouă și să punem în practică o igienă sănătoasă a somnului.

 

Același studiu mai afirmă și că somnul REM scade riscul dezvoltării tulburării de stres post-traumatic (PTSD). Adițional, există numeroase dovezi că acest somn profund îmbunătățește creativitatea și abilitatea de a rezolva probleme, contribuind inclusiv la mai buna recunoaștere a expresiilor faciale ale celor din jur, identificând cu mai multă ușurință și precizie dacă cineva are o nemulțumire sau supărare.

 

Un alt studiu, publicat în 2019, demonstrează că participanții care au raportat în mod frecvent vise înfricoșătoare au demonstrat o mai mare abilitate de a-și autoregla reacțiile defensive și anxioase la potențiale pericole.

 

Stresul de peste zi și stresul de peste noapte

 

Dacă traversăm o perioadă stresantă la muncă sau în viața personală, cresc șansele să întâlnim acest scenariu și în vise. Unii cercetători consideră că unul dintre scopurile viselor este acela de a ajuta creierul să proceseze stresul sau alte emoții dificile. Visele stresante se concentrează pe aspecte ale vieții de zi cu zi (un deadline, un examen, un eveniment important – fie el și pozitiv), dar și persoanele care trec prin evenimente traumatice sau dezastre naturale (chiar pandemia de COVID-19) declară vise repetitive centrate pe evenimentul-problemă.

 

Teoria lui Freud era aceea că visele ne oferă un minimum de acces în propriul inconștient, oferindu-ne indicii despre lumea interioară. Chiar și când a fost contrazis de către alți specialiști, aceștia speculează în continuare o legătură dintre conținutul viselor și experiența emoțională din starea de veghe.

 

Dacă vom fi atenți la credințele majorității oamenilor, vom observa aceeași tendință către interpretarea „mesajelor“ transmise de vise. Cum cercetările ne spun că ele sporesc creativitatea și rezolvarea de probleme, poate că mesajul primit este tocmai soluția pe care o căutam în starea de veghe la situațiile cu care ne confruntăm. Și cum un somn odihnitor ne îmbunătățește abilitățile de concentrare și claritatea din gândire, vom fi mai capabili să folosim, în interesul nostru, „mesajele“ din vis.

 

Sursa

Edited May 31, 2021 by low Alucard