dabro.pdf

făcea omul abuz de funcție liniștit, fericit și l-a întrerupt managerul în baza statisticii pe septembrie

- Nume: Dabro - Linkul catre profilul de website: https://www.rpg.b-zone.ro/players/general/Dabro - Tipul de interviu dorit: normal - Numele celorlalți participanți (dacă există): Dave.DELIR - Linkul catre profilul de website al participanților: https://www.rpg.b-zone.ro/players/general/Dave.DELIR - Am luat la cunoștință regulile prezentate pe prima pagină: ✅ - Alte precizări: -

Nume: Dabro Numele jucatorului reclamat: kiko Bara RPG a jucatorului reclamat: Motiv: limbaj vulgar Dovada: Alte precizari:

- Nume: Dabro - Rang: Locotenent - Candidatul testat: BogdanFTW - Rezultatul probei teoretice: 2,5/3 - Rezultatul probei practice: 5/10 - Rezultatul probei SWAT: nu a fost susținută - Rezultat total: Respins - Alte precizări: Multiple erori la proba practică. Succes în toate. - Nume: Dabro - Rang: Locotenent - Candidatul testat: HiraX@DauDinOZN - Rezultatul probei teoretice: 3/3 - Rezultatul probei practice: nu a fost susținută - Rezultatul probei SWAT: nu a fost susținută - Rezultat total: Respins - Alte precizări: Slab pregătit (începând de ieri, aveai 72 ore la dispoziție pentru a învăța). Succes în toate. - Nume: Dabro - Rang: Locotenent - Candidatul testat: LuciaNOn - Rezultatul probei teoretice: 3/3 - Rezultatul probei practice: nu a fost susținută - Rezultatul probei SWAT: nu a fost susținută - Rezultat total: Respins - Alte precizări: O șansă pierdută face loc alteia pe care să o prinzi. Succes în toate. Nume: Dabro - Rang: Locotenent - Candidatul testat: FrankyeWhite - Rezultatul probei teoretice: 1/3 - Rezultatul probei practice: 8,5/10 - Rezultatul probei SWAT: 5/8 - Rezultat total: Admis - Alte precizări: Felicitări și bun venit!

LEGE nr. 213 din 30 septembrie 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii EMITENT PARLAMENTUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30 septembrie 2020 Parlamentul României adoptă prezenta lege. ARTICOL UNIC Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 17, alineatele (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins: (6) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă, oricare dintre părți poate fi asistată de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este, conform propriei opțiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7). (7) Cu privire la informațiile furnizate, prealabil încheierii contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, inclusiv pe durata concilierii, între părți poate interveni un contract de confidențialitate. 2. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 34^1, cu următorul cuprins: Articolul 34^1 (1) Fiecare angajator are dreptul de a-și organiza activitatea de resurse umane și salarizare în următoarele moduri: a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice; b) prin desemnarea unuia sau mai multor angajați cărora să le repartizeze, prin fișa postului, atribuții privind activitatea de resurse umane și salarizare; c) prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare. (2) Serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare vor fi coordonate de către un expert în legislația muncii. 3. După articolul 231 se introduce un nou articol, articolul 231^1, cu următorul cuprins: Articolul 231^1 (1) Accesul neîngrădit la justiție este garantat de lege. În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia. (2) În vederea promovării soluționării amiabile și cu celeritate a conflictelor individuale de muncă, prin derogare de la prevederile art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot cuprinde în contract o clauză prin care stabilesc că orice conflict individual de muncă se soluționează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii. (3) Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților. (4) Consultantul extern specializat în legislația muncii prevăzut la alin. (3), denumit în continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care, prin rolul său activ, va stărui ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă. Onorariul consultantului extern va fi suportat de către părți conform înțelegerii acestora. (5) Părțile au dreptul să își aleagă în mod liber consultantul extern. (6) Oricare dintre părți se poate adresa consultantului extern în vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual de muncă. Acesta va transmite celeilalte părți invitația scrisă, prin mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă. (7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii. (8) În cazul în care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o soluție, consultantul extern va redacta un acord care va conține înțelegerea părților și modalitatea de stingere a conflictului. Acordul va fi semnat de către părți și de către consultantul extern și va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută în acesta. (9) Procedura concilierii se închide prin întocmirea unui proces-verbal semnat de către părți și de către consultantul extern, în următoarele situații: a) prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului; b) prin constatarea de către consultantul extern a eșuării concilierii; c) prin neprezentarea uneia dintre părți la data stabilită în invitația prevăzută la alin. (7). (10) În cazul în care părțile au încheiat numai o înțelegere parțială, precum și în cazurile prevăzute la alin. (9) lit. b) și c), orice parte se poate adresa instanței competente cu respectarea prevederilor art. 208 și 210 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea soluționării în totalitate a conflictului individual de muncă. 4. La articolul 242, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: d) procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților; 5. La articolul 251, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: (1^1) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislația muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens. 6. La articolul 251, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către președintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciți potrivit alin. (1^1), precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii ................................................................................................ (4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, FLORIN IORDACHE p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ROBERT-MARIUS CAZANCIUC București, 30 septembrie 2020. Nr. 213. ——————————————————————————————— DECRET nr. 564 din 30 septembrie 2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii EMITENT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30 septembrie 2020 În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 30 septembrie 2020. Nr. 564. legislatie.just.ro ———————————— Legea 213 30/09/2020 - Codul muncii legislatie.just.ro - Decret pentru promulgarea Legii 213 30/09/2020 - Codul muncii

Nume: Dabro Numele jucatorului reclamat: Danut34 Bara RPG a jucatorului reclamat: Motiv: limbaj vulgar Dovada: https://imgur.com/nae47Hc Alte precizari:

ORDIN nr. 5.617 din 23 septembrie 2020 privind suspendarea activităților didactice care presupun prezența fizică a elevilor și a cadrelor didactice în unitățile de învățământ preuniversitar în care sunt organizate secții de votare pentru alegerile locale 2020 EMITENT MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 23 septembrie 2020 Având în vedere: – art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 141/2020 privind instituirea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; – art. 1 din Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora; – Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 46/2020; – Ordinul ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății nr. 5.487/1.494/2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2; – art. 9 alin. (4) lit. c) și alin. (8) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020; – Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.545/2020 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului, precum și pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, în temeiul art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin. Articolul 1 Începând cu data de 25.09.2020 și până în data de 29.09.2020 inclusiv se suspendă activitatea didactică ce presupune prezența fizică a elevilor și a cadrelor didactice în cadrul unităților de învățământ preuniversitar în care sunt organizate secții de votare pentru desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, stabilite conform Registrului secțiilor de votare administrat de Autoritatea Electorală Permanentă. Articolul 2 Activitățile didactice pentru unitățile prevăzute la art. 1 vor fi desfășurate în sistem on-line, conform Metodologiei-cadru privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului, precum și pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.545/2020. Articolul 3 Activitățile didactice prevăzute la art. 1 sunt reluate în data de 30.09.2020 cu respectarea tuturor condițiilor de siguranță și igienă sanitară. Articolul 4 Direcția generală învățământ preuniversitar, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării Cristina Monica Anisie București, 23 septembrie 2020. Nr. 5.617. legislatie.just.ro

LEGE nr. 208 din 23 septembrie 2020 privind modificarea și completarea unor acte normative EMITENT PARLAMENTUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 23 septembrie 2020 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul I Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 18, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: (4) În absența comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului asociației familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea la registrul comerțului, de către avocat, a împuternicirii avocațiale care conține semnătura clientului, respectiv a comerciantului persoană fizică sau a reprezentantului asociației familiale. Semnătura persoanei fizice trebuie dată personal în fața avocatului și va fi folosită în întreaga activitate a comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului asociației familiale. 2. La articolul 19, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Dovedirea specimenului de semnătură a administratorilor și, după caz, a reprezentanților societăților, precum și a persoanelor împuternicite în condițiile legii să reprezinte regiile autonome sau organizațiile cooperatiste se face cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (2)-(4). Articolul II La articolul 56 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: (5) Declarația prevăzută la alin. (1) se poate da în fața reprezentantului oficiului registrului comerțului sau se poate depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat. Articolul III Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 13 noiembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: – La articolul 31, litera a) a alineatului (1) și alineatul (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: a) în țară, de către avocatul persoanei fizice în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și funcționarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, de alt împuternicit, pe baza unei procuri autentificate de către notarul public; .................................................................................................. (2) Conținutul procurii, respectiv al împuternicirii avocațiale trebuie formulat în termeni clari, din care să rezulte persoana sau, după caz, avocatul care a fost mandatat, scopul și durata mandatului. Articolul IV La articolul 10 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 10 (1) Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate de naștere și de căsătorie titularilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar certificatele de deces, membrilor familiei sau altor persoane îndreptățite. Certificatele de stare civilă se pot elibera și altor persoane împuternicite prin procură specială, precum și avocaților împuterniciți de către titulari sau de către reprezentanții legali ai acestora, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și funcționarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare. În certificatele de stare civilă nu vor fi preluate titlurile de noblețe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, FLORIN IORDACHE p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ROBERT-MARIUS CAZANCIUC București, 23 septembrie 2020. Nr. 208. legislatie.just.ro

Luni, 21 septembrie 2020, președintele României, Klaus-Werner Iohannis, a semnat următoarele decrete: DECRET nr. 545 din 21 septembrie 2020 privind conferirea Ordinului Meritul Industrial și Comercial în grad de Ofițer EMITENT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 21 septembrie 2020 În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 392/2004 privind Ordinul Meritul Industrial și Comercial și Medalia Meritul Industrial și Comercial, cu modificările ulterioare, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la inaugurarea activității în Municipiul Timișoara, pentru performanțele obținute și investițiile realizate în domeniul cercetării-dezvoltării de noi tehnologii în sectorul industriei auto, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Meritul Industrial și Comercial în grad de Ofițer companiei Continental Automotive România. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU LUDOVIC ORBAN București, 21 septembrie 2020. Nr. 545. DECRET nr. 546 din 21 septembrie 2020 privind acordarea Drapelului de luptă Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” EMITENT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 21 septembrie 2020 În temeiul prevederilor art. 92 și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unități și unităților militare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se acordă Drapelul de luptă Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza“. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 21 septembrie 2020. Nr. 546. DECRET nr. 547 din 21 septembrie 2020 privind acordarea Drapelului de luptă Institutului Medico-Militar EMITENT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 21 septembrie 2020 În temeiul prevederilor art. 92 și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unități și unităților militare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se acordă Drapelul de luptă Institutului Medico-Militar. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 21 septembrie 2020. Nr. 547. DECRET nr. 548 din 21 septembrie 2020 privind eliberarea din funcție a unui procuror EMITENT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 21 septembrie 2020 În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 40 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 828/2020, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Domnul Valentin Iordan, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 21 septembrie 2020. Nr. 548. legislatie.just.ro - Decret 545 legislatie.just.ro - Decret 546 legislatie.just.ro - Decret 547 legislatie.just.ro - Decret 548

DECIZIA nr. 366 din 16 iunie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „data luării la cunoștință” cuprinse în art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 15 septembrie 2020 Valer Dorneanu președinte Cristian Deliorga judecător Marian Enache judecător Daniel Marius Morar judecător Mona-Maria Pivniceru judecător Gheorghe Stan judecător Livia Doina Stanciu judecător Elena-Simina Tănăsescu judecător Varga Attila judecător Claudiua-Margareta Krupenschi magistrat-asistent-șef Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Sorin Vișinoiu în Dosarul nr. 4.703/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.358D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent informează că partea Ministerul Afacerilor Interne a transmis la dosar concluzii scrise, prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, în principal, ca inadmisibilă, deoarece criticile formulate vizează, în realitate, modalitatea de interpretare și aplicare a textului atacat, aspecte ce nu intră în competența Curții Constituționale; în subsidiar, susține respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 26 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.703/2/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sorin Vișinoiu într-o cauză aflată în recurs, având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatarea nulității absolute a unui act administrativ calificat anterior de instanță ca fiind act de comandament cu caracter militar. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 11 alin. (2) teza a doua, sintagma „de la data (...) luării la cunoștință“, din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituționale, deoarece îngrădesc dreptul unei persoane sancționate disciplinar printr-un act administrativ individual unilateral să se adreseze instanței de judecată, pe motiv că acțiunea este tardiv introdusă, după ce aceeași instanță a respins acțiunea, împotriva aceluiași act administrativ, pe motiv că actul sancționator este act de comandament cu caracter militar. Se invocă, în acest sens, prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la respectarea dreptului efectiv de acces în fața unei instanțe superioare a unui justițiabil, potrivit căreia protecția drepturilor individuale înseamnă „protecția unor drepturi concrete și efective, iar nu teoretice și iluzorii“. 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece data comunicării actului nu este singura care marchează începutul termenului de introducere a acțiunii judecătorești, pentru situațiile în care actul administrativ nu se comunică din oficiu, textul criticat raportându-se și la „data luării la cunoștință“. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, în cauză sunt criticate aspecte ce țin de modalitatea de aplicare a textului legal criticat de către instanța de judecată învestită cu soluționarea fondului, iar, pe de altă parte, autorul excepției nu prezintă argumente care să susțină neconstituționalitatea textului față de art. 16, art. 21 și art. 24 din Constituție, invocate. În subsidiar, arată că prevederea legală criticată permite persoanei interesate, cu respectarea termenului maxim de un an (termen de decădere), repunerea în termenul de sesizare a instanței, astfel că nu se poate susține încălcarea art. 21 și a art. 24 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la apărare, excepția fiind neîntemeiată. 10. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, în acord cu punctele de vedere anterior exprimate și reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.161 din 17 septembrie 2009 și Decizia nr. 724 din 24 iunie 2008. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, notele scrise transmise la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 11 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificată și completată prin Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. 14. Examinând motivarea autorului, Curtea constată că aceasta are în vedere doar sintagma „data luării la cunoștință“ din cuprinsul acestor dispoziții, care au următorul conținut: „Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.“ 15. În acest context, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă sintagma „data luării la cunoștință“ cuprinsă în art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. 16. Textele constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, precum și cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, referitoare la dreptul la un tribunal. 17. Analizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate consideră că sintagma „de la data (...) luării le cunoștință“, cuprinsă în dispozițiile art. 11 alin. (2) teza a doua - Legea nr. 554/2004, îngrădește dreptul unei persoane sancționate disciplinar printr-un act administrativ unilateral cu caracter individual să se adreseze instanței de judecată, pe motiv că acțiunea este tardiv introdusă, după ce aceeași instanță a respins acțiunea împotriva aceluiași act administrativ pe motiv că actul sancționator este act de comandament cu caracter militar. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză aflată în recurs, formulată împotriva unei sentințe din 3 decembrie 2014 prin care a fost respinsă ca tardiv introdusă acțiunea autorului excepției de anulare a unui act administrativ, reprezentat de un ordin (de trecere în rezervă) din data de 25 iunie 1998 al Inspectoratului General de Poliție, potrivit autorului excepției acest act administrativ fiind calificat de prima instanță ca fiind de comandament militar. 18. Dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 consacră excepția de la aplicarea termenului de prescripție stabilit la alin. (1) al aceluiași articol, în sensul că, pentru motive temeinice, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ individual poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz. 19. Curtea Constituțională a mai fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „data luării la cunoștință“, cuprinsă în art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție cu aceeași motivare, invocată într-o speță similară celei de față, și anume contestarea unui act administrativ cu caracter unilateral - un ordin clasificat secret de stat, nivelul „Secret“, prin care destinatarul a fost sancționat disciplinar -, acțiune respinsă de prima instanță ca tardiv introdusă, în temeiul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. 20. Prin Decizia nr. 460 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 22 octombrie 2019, pronunțată pentru soluționarea excepției mai sus menționate, Curtea a constatat că motivele de neconstituționalitate formulate vizau interpretarea și aplicarea date de pârâtul din litigiu, respectiv de către Inspectoratul General al Poliției Române, sintagmei „data luării la cunoștință“ din cuprinsul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Totodată, Curtea a reținut că toate criticile formulate de către autor față de prevederile Constituției se raportau la procedura privind cercetarea și aplicarea unei sancțiuni disciplinare unui cadru militar, procedură care însă nu este reglementată de textul de lege criticat, acesta din urmă fixând doar termenul de decădere de un an pentru sesizarea instanței de contencios administrativ cu cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual. Or, interpretarea și aplicarea textului de lege criticat, cu respectarea principiului tempus regit actum, la cazul concret al autorului excepției sunt de competența instanței judecătorești care soluționează litigiul, iar nu de competența Curții Constituționale, nefiind o problemă de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011, și Decizia nr. 482 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 4 septembrie 2018). 21. Pentru aceste motive, Curtea, prin Decizia nr. 460 din 11 iulie 2019, precitată, a respins excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă. 22. Dincolo de argumentul de principiu, valabil și în prezenta cauză, potrivit căruia identificarea legislației incidente într-un litigiu și interpretarea acesteia sunt operațiuni ce aparțin în exclusivitate instanței judecătorești învestite cu soluționarea respectivului litigiu, și nu Curții Constituționale, Curtea observă că sintagma „data luării la cunoștință“ din cuprinsul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a fost introdusă în conținutul acestei norme prin art. I pct. 16 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Anterior acestei modificări legislative, art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 avea următorul cuprins: „(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.“ Așadar, data-limită până la care se putea introduce o acțiune în contencios administrativ era de cel mult un an de la data emiterii actului, această dată fiind unicul reper pentru calculul termenului de un an. 23. Ulterior adoptării Legii nr. 262/2007, de modificare și completare a Legii nr. 554/2004, același articol a căpătat următorul conținut: „(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.“ 24. Astfel, legiuitorul a modificat momentul de referință pentru calculul termenului de decădere de un an, inițial raportat exclusiv la data emiterii actului, la data comunicării actului, prevăzând, în același timp, și alte modalități prin care destinatarul unui act administrativ unilateral cu caracter individual sau un terț poate efectiv să aibă cunoștință despre existența respectivului act, și anume: data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere. Normativizarea altor modalități suplimentare de luare efectivă la cunoștință despre emiterea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, de către destinatarul actului sau un terț ce este, totuși, afectat de acest act, răspunde imperativului egalității în drepturi, al asigurării liberului acces la justiție și al dreptului la apărare. Așadar, sintagma „data luării la cunoștință“ acoperă orice altă posibilitate concretă prin care destinatarul actului sau terțul a aflat despre conținutul acelui act administrativ, astfel că nu se poate susține că însăși această sintagmă contravine art. 16, art. 21, art. 24 din Constituție sau art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. 25. În plus, răspunzând unor critici prin care se contesta, în esență, însăși reglementarea termenului de decădere prevăzut la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa că „instituția decăderii este specifică dreptului procesual și are natura unei sancțiuni determinate de neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul unui anumit interval de timp stabilit de lege. Necesitatea stabilirii unor termene imperative este de necontestat, aceasta constând în nevoia de a disciplina activitatea procesuală și de a conferi stabilitate și securitate raporturilor juridice din societate. Pe de altă parte, decăderea nu este o sancțiune imuabilă, ea putând fi îndepărtată, prin cererea de repunere în termen, formulată în condițiile legii“. Nu în ultimul rând, a subliniat Curtea, completarea sau modificarea textului de lege supus controlului de constituționalitate nu reprezintă atribuții ce aparțin Curții Constituționale, ci, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a țării (de exemplu, Decizia nr. 498 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2008, sau Decizia nr. 1.161 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 20 octombrie 2009). 26. Revenind la excepția de față, Curtea subliniază că demonstrarea în concret a momentului/datei luării efective la cunoștință nu mai reprezintă o problemă de constituționalitate a textului art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ci, așa cum s-a arătat mai sus, ține de specificul litigiului în care a fost invocată excepția și de probatoriul administrat în fața instanței de judecată competente cu soluționarea acestuia. Curtea Constituțională a arătat constant în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 659 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015) că modalitatea de aplicare concretă, la cauze individual determinate, a textelor de lege deduse controlului nu intră în sfera atribuțiilor sale, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „data luării la cunoștință“ cuprinse în art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Sorin Vișinoiu în Dosarul nr. 4.703/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-șef, Claudia-Margareta Krupenschi legislatie.just.ro

Luni, 14 septembrie 2020, președintele României, Klaus-Werner Iohannis, a semnat următoarele decrete: DECRET nr. 525 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Radu Octavian Dobre se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în India, în Republica Maldivelor, în Republica Populară Bangladesh și în Republica Federală Democratică Nepal. Articolul 2 Domnul Radu Octavian Dobre își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 525. DECRET nr. 526 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Adrian Mihai Coroianu se recheamă din calitatea de ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO. Articolul 2 Domnul Adrian Mihai Coroianu își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 526. DECRET nr. 527 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Ferdinand Nagy se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Muntenegru. Articolul 2 Domnul Ferdinand Nagy își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 527. DECRET nr. 528 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Doamna Carmen Liliana Burlacu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Cehă. Articolul 2 Doamna Carmen Liliana Burlacu își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 528. DECRET nr. 529 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Doamna Daniela Brîndușa Băzăvan se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și polipotențiar al României în Regatul Maroc și în Republica Islamică Mauritania. Articolul 2 Doamna Daniela Brîndușa Băzăvan își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 529. DECRET nr. 530 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Doamna Dana Manuela Constantinescu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Bosnia și Herțegovina. Articolul 2 Doamna Dana Manuela Constantinescu își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 530. DECRET nr. 531 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Viorel Stănilă se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Macedonia de Nord. Articolul 2 Domnul Viorel Stănilă își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 531. DECRET nr. 532 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Ion Gâlea se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Bulgaria. Articolul 2 Domnul Ion Gâlea își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 532. DECRET nr. 533 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Romeo Stanciu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Uzbekistan. Articolul 2 Domnul Romeo Stanciu își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 533. DECRET nr. 534 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Radu-Liviu Horumbă se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Georgia. Articolul 2 Domnul Radu-Liviu Horumbă își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 534. DECRET nr. 535 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Adrian Kozjacksi se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Islamică Iran. Articolul 2 Domnul Adrian Kozjacksi își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 535. DECRET nr. 536 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Marcel Perpelea se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Albania. Articolul 2 Domnul Marcel Perpelea își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 536. DECRET nr. 537 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Cristian Istrate se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, sef al Misiunii Permanente a României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena. Articolul 2 Domnul Cristian Istrate își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 537. DECRET nr. 528 din 14 septembrie 2020 privind rechemarea unui ambasador (publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 14 septembrie 2020) În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, având în vedere propunerea Guvernului, Președintele României decretează: Articolul 1 Domnul Sorin-Dan Mihalache se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Articolul 2 Domnul Sorin-Dan Mihalache își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU, LUDOVIC ORBAN București, 14 septembrie 2020. Nr. 538. legislatie.just.ro - Decret 525 legislatie.just.ro - Decret 526 legislatie.just.ro - Decret 527 legislatie.just.ro - Decret 528 legislatie.just.ro - Decret 529 legislatie.just.ro - Decret 530 legislatie.just.ro - Decret 531 legislatie.just.ro - Decret 532 legislatie.just.ro - Decret 533 legislatie.just.ro - Decret 534 legislatie.just.ro - Decret 535 legislatie.just.ro - Decret 536 legislatie.just.ro - Decret 537 legislatie.just.ro - Decret 538

Nume: Dabro Numele jucatorului reclamat: shaqlegend Bara RPG a jucatorului reclamat: Motiv: insulta Dovada: https://imgur.com/a/zYtIdGe Alte precizari: gura mare, minte ingusta Edit: @sRn

DECLARAȚIE nr. 1 din 8 septembrie 2020 referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Belarus EMITENT CAMERA DEPUTAȚILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 septembrie 2020 Luând act cu îngrijorare de: (i) nemulțumirea generală a cetățenilor belaruși, materializată prin numeroasele proteste pro-democrație și împotriva regimului lui Aleksandr Lukașenko organizate de societatea civilă din Republica Belarus pe tot parcursul anului 2020; (ii) încarcerarea sau exilarea unor potențiali contracandidați ai președintelui în funcție; (iii) refuzul de a accepta monitorizarea externă a scrutinului din data de 9 august 2020; (iv) suspiciunile întemeiate cu privire la fraudarea acestor alegeri; (v) reprimarea violentă a protestelor pașnice care au fost organizate după scrutinul din 9 august 2020, reprimare soldată cu deschiderea focului utilizând muniție de război, cu decesul a cel puțin 2 protestatari și încarcerarea altor câteva sute; (vi) numeroasele greve declanșate în sprijinul protestatarilor și ca urmare a suspiciunilor de fraudare a alegerilor; (vii) reținerea a peste 6.000 de manifestanți; (viii) forțarea principalului contracandidat al președintelui în funcție să părăsească țara; (ix) limitarea accesului cetățenilor Republicii Belarus la rețeaua de internet și la informații cu privire la situația din propria țară,având în vedere: a) îngrijorările exprimate de către ministrul de externe român, domnul Bogdan Aurescu, la data de 10 august 2020, și poziția critică exprimată de acesta, în numele Guvernului României, în cadrul reuniunii extraordinare din data de 14 august 2020 a Consiliului Afaceri Externe, precum și poziționarea mai multor politicieni români; b) declarația domnului Joseph Borell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, din data de 11 august 2020, cu privire la forța disproporționată folosită de autoritățile belaruse împotriva manifestanților, precum și cu privire la caracterul incert al organizării corecte a alegerilor desfășurate în data de 9 august 2020; c) îngrijorările manifestate de către Departamentul de Stat al SUA cu privire la desfășurarea alegerilor din data de 9 august 2020; d) rezultatul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai statelor membre UE din data de 14 august 2020 și demararea procedurilor de sancționare a celor responsabili de falsificarea alegerilor și de violențe împotriva protestatarilor; e) concluziile videoconferinței din data de 19 august 2020, exprimate de domnul Charles Michel, Președintele Consiliului European, care fac referire la faptul că statele membre ale Uniunii Europene nu recunosc rezultatul scrutinului prezidențial din 9 august 2020 din Republica Belarus, ca urmare a faptului că alegerile nu au fost organizate într-un mod liber și transparent, nerespectând astfel standardele internaționale, exprimarea solidarității ferme cu poporul belarus referitor la exercitarea drepturilor democratice fundamentale și impunerea de sancțiuni unui număr important de indivizi responsabili pentru reprimarea violentă a protestelor pașnice și falsificarea rezultatelor alegerilor; f) declarația Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din data de 19 august 2020, potrivit căreia s-a alăturat celorlalți membri ai Consiliului European, asumându-și decizia de a lua măsuri suplimentare față de cei vinovați. Camera Deputaților: 1. își manifestă solidaritatea cu poporul belarus și cu aspirațiile acestuia spre libertate, democrație și stat de drept, împărtășind punctele de vedere ale Uniunii Europene și ale aliaților tradiționali ai României cu privire la evoluția îngrijorătoare din Republica Belarus; 2. condamnă folosirea violenței împotriva protestelor pașnice din Republica Belarus și solicită oprirea de urgență a acesteia; 3. exprimă îngrijorare și dezaprobare față de situația creată ca urmare a suspiciunilor privind caracterul incorect al alegerilor din Republica Belarus; 4. solicită autorităților din Republica Belarus să respecte dreptul cetățenilor de a participa la adunări publice, să se abțină de la folosirea ilegală sau excesivă a forței, să îi elibereze pe cei reținuți pe nedrept și să inițieze, în cel mai scurt timp, un dialog politic autentic și substanțial cu societatea civilă și opoziția, în vederea detensionării situației; 5. solicită o reacție rapidă, promptă, unită și neechivocă din partea comunității internaționale cu privire la dezescaladarea de urgență a situației din Belarus și pentru organizarea unor alegeri libere, sub supraveghere internațională, al căror rezultat să nu fie pus sub semnul îndoielii; 6. consideră că, în eventualitatea în care situația nu va cunoaște o ameliorare de urgență, o reacție mai articulată din partea comunității internaționale și a organizațiilor internaționale este obligatorie și nu suportă amânare; 7. solicită Ministerului Afacerilor Externe, Guvernului României și Președintelui României să continue să sprijine inițiativele în vederea protejării drepturilor și libertăților cetățenilor belaruși; 8. consideră că orice încercare de imixtiune sau amenințare cu implicare militară sau de altă natură în sprijinul actualului regim ilegitim de la Minsk contravine dreptului internațional, prevederilor acordurilor internaționale care protejează drepturile fundamentale ale omului și relațiile pașnice dintre țări. Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 8 septembrie 2020. legislatie.just.ro

ORDIN nr. 1.546/938/2020 privind modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.092/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale EMITENT MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Nr. 1.546 din 7 septembrie 2020 CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE Nr. 938 din 2 septembrie 2020 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 820 din 7 septembrie 2020 Având în vedere: — Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic; — titlul VIII din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare; — Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare; — Referatul de aprobare nr. NT 7.794 din 7 septembrie 2020 al Ministerului Sănătății și nr. D.G. 3.500 din 3 septembrie 2020 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin: Articolul I Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.092/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate și din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 2 iulie 2020, se modifică după cum urmează: 1. Anexa nr. 1 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. 2. În anexa nr. 2, la articolul 9, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Articolul 9 (1) Eliberarea certificatului de concediu medical se va face pe baza adeverinței de la plătitor, cu excepția urgențelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A, prevăzute în lista aprobată prin hotărâre a Guvernului, precum și în cazul bolilor infectocontagioase pentru care se instituie măsura izolării, stabilite prin horărâre a Guvernului.” 3. În anexa nr. 2, la articolul 11, punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: „1. Urgențe medico-chirurgicale/Boli infectocontagioase din grupa A/Boli infectocontagioase pentru care se instituie măsura izolării: medicii care eliberează certificate de concediu medical vor semna și vor aplica parafa numai pentru bolile infectocontagioase și urgențele medico-chirurgicale și vor completa numărul corespunzător din lista de urgențe medico-chirurgicale și boli infectocontagioase din grupa A, aprobată prin hotărâre a Guvernului, sau numărul corespunzător din lista bolilor infectocontagioase pentru care s-a dispus măsura izolării, stabilite prin hotărâre a Guvernului.” 4. În anexa nr. 2, la articolul 11, punctul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: „6. Cod indemnizație: pentru codul de diagnostic care a determinat eliberarea certificatului de concediu medical se va înscrie codul corespunzător indemnizației de asigurări sociale de sănătate/codul corespunzător al indemnizației de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale (1-15), în cifre și litere, conform specificațiilor de pe verso-ul certificatului de concediu medical. Se completează cu cod 08 - Sarcină și lăuzie - numai pentru concediul de maternitate de 126 de zile calendaristice, nu și pentru alte afecțiuni apărute până în luna a 7-a de sarcină sau, după caz, luna a 6-a de sarcină, pentru persoanele cu handicap care se codifică corespunzător cauzei incapacității temporare de muncă. Se completează cu cod 15 - Risc maternal - în cazul acordării concediului de risc maternal, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare. Se completează cu cod 51 - Boală infectocontagioasă pentru care s-a instituit măsura izolării - numai în cazul certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care s-a instituit măsura izolării, potrivit legii. În cazul completării codului 10 - Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru -, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă medicul curant care eliberează certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica <<Avizul medicului expert>> numărul și data avizului dat de medicul expert al asigurărilor sociale. Totodată, se vor menționa și numele, prenumele și codul de parafă al medicului expert care a avizat. În vazul completării codului 11 - trecerea temporară în alt loc de muncă, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă pentru persoana asigurată la accidente de muncă și boli profesionale, medicul curant care eliberează certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica <<Avizul medicului expert>> numărul și data avizului dat de medicul expert al asigurărilor sociale. Totodată, se vor menționa și numele, prenumele și codul de parafă a medicului expert care a avizat.” 5. În anexa nr. 2, la articolul 12, punctul 7, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: „c) în cazul indemnizației pentru carantină se bifează atât rubrica <<Prevenire>>, cât și rubrica <<100%>>” Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXĂ*) (Anexa nr. 1 la Ordinul 1092/745/2020) *) Anexa este reprodusă în facsimil. Modelul unic de certificat medical legislatie.just.ro

Regulamentul Camerei Deputaţilor va fi modificat. Hotărârea nr. 21/2020 prevede modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor. Deputaţii au dreptul să adreseze întrebări scrise şi în perioada în care Camera Deputaţilor nu este în sesiune. Răspunsurile vor fi formulate în scris. Termenele se suspendă de la încheierea sesiunii ordinare până la începerea următoarei sesiuni ordinare, cu excepţia termenelor care se referă la Guvern sau la alte instituţii sau autorităţi publice. Pe durata în care Camera Deputaţilor se află în sesiune extraordinară, suspendarea termenelor se întrerupe pentru problemele înscrise pe ordinea de zi. www.lexcafe.ro

Guvernul României a adoptat mai multe Hotărâri la ultima sa şedinţă: HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 299/2020 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/ programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2020 – 2021 HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 297/2020 privind domeniile şi programele de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2020 – 2021 HOTĂRÂRE pentru modificarea anexelor nr. 1-3 la Hotărârea Guvernului nr. 78/2008 privind stabilirea uniformei, a însemnelor distinctive, a insignei şi a documentului de legitimare pentru personalul militar din Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne HOTĂRÂRE pentru modificarea anexelor nr.1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr.1301/2006 privind stabilirea uniformei şi a însemnelor distinctive pentru personalul militar din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi din unităţile şi instituţiile subordonate acestuia HOTĂRÂRE privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar şi schimbării unităţii de administrare pentru un imobil aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Centrul Naţional SIS HOTĂRÂRE privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei împotriva COVID 19, prin amenajarea Centrului de Urgenţă, amplasat la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sfânta Cuvioasa Parascheva” Galaţi HOTĂRÂRE privind componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Unităţii de Coordonare şi Implementare a Recensământului, respectiv ale Unităţilor Judeţene de Implementare a Recensământului HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 pentru Societatea UZINA MECANICĂ ORĂȘTIE S.A, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. www.lexcafe.ro

La 31 august 2020, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 35.768 milioane euro, faţă de 36.249 milioane euro la 31 iulie 2020. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 1.360 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele; Ieşiri de 1.841 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. www.lexcafe.ro

Ministerul Educaţiei şi Cercetării lansează portalul educatiacontinua.edu.ro, instrument online de informare, dedicat tuturor celor interesaţi de contextul educativ şi sanitar în care se va desfăşura activitatea în anul şcolar/universitar 2020-2021, ca urmare a evoluţiei pandemiei de COVID-19. Portalul facilitează accesul direct la informare pentru actorii din sistemul național de învățământ: elevi, studenți, părinți, cadre didactice, dar și pentru alte categorii de public. Acesta cuprinde toate documentele emise de către Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății pe această temă: norme, ghiduri, regulamente, metodologii, dar și alte documente din același spectru tematic, grupate pe cicluri de învățământ/arii de interes. www.lexcafe.ro

Centrele de transfuzie sanguină vor încheia protocoale de colaborare cu spitalele care diagnostichează şi tratează pacienţi cu COVID – 19 în vederea identificării pacienţilor vindecaţi, potenţial eligibili ca donatori. În Monitorul Oficial nr. 785/2020 a fost publicat Ordinul nr. 1474/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 654/2020 privind aprobarea Metodologiei pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donator vindecat de COVID – 19 şi utilizarea monitorizată pentru pacienţii critici cu COVID – 19 din secţiile ATI. Centrele de transfuzie sanguină vor contacta persoanele vindecate potenţial eligibile ca donatori şi le vor programa pentru evaluare clinico – biologică în vederea stabilirii eligibilităţii ca donator vindecat de COVID – 19. Centrele de transfuzie sanguină asigură informarea populaţiei cu privire la criteriile de eligibilitate ca donator vindecat de COVID – 19 prin publicarea informaţiilor pe site şi la sediu. Persoanele cu istoric de infecţie cu SARS – CoV – 2 aflate în afara riscului de transmitere a bolii pot contacta direct centrele de transfuzie sanguină pentru evaluare clinico – biologică în vederea donării de sânge total/plasmă. www.lexcafe.ro

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare destinată României, în valoare de 935 de milioane de euro (peste 4,5 miliarde de lei), pentru a sprijini întreprinderile afectate de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat. Sprijinul public va lua forma unor subvenţii directe pentru capital circulant şi investiţii în producţie şi va fi cofinanţat prin Fondul european de dezvoltare regională. Măsura se va adresa întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) care îşi desfăşoară activitatea în anumite sectoare şi anumitor întreprinderi mari care au legătură cu IMM-urile eligibile, care au avut de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus. www.lexcafe.ro

Conform Legii Insolvenţei Persoanelor Fizice, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) consiliază cetăţenii aflaţi în imposibilitate de plată, pentru a alege procedura adecvată care poate să soluţioneze impasul financiar în care se află. Aşa cum prevede legea, insolvenţa este acea situaţie în care o persoană nu mai dispune de banii necesari pentru a-şi achita datoriile (rate bancare, impozite, restanţe la asociaţiile de proprietari) şi înregistrează întârzieri de plată mai mari de 90 de zile. Angajaţii Direcţiei de Insolvenţă, din cadrul ANPC, oferă consultanţă gratuită persoanelor care îndeplinesc această condiţie de bază şi îi consiliază cu privire la procedura cea mai potrivită, în conformitate cu situaţia în care se regăsesc aceştia. www.lexcafe.ro

Nume: Dabro Numele jucatorului reclamat: Row Bara RPG a jucatorului reclamat: Motiv: insulta Dovada: https://imgur.com/oAjSyCX Alte precizari: more money to come

Nume: Dabro Numele jucatorului reclamat: nokiabatjandarmi Bara RPG a jucatorului reclamat: Motiv: limbaj inadecvat speciei sale Dovada: https://imgur.com/a/veJ0hPm Alte precizari:

Nume: Dabro Numele jucatorului reclamat: petrica12 Bara RPG a jucatorului reclamat: Motiv: limbaj vulgar Dovada: https://imgur.com/tktMyyB Alte precizari:

Ultimele decrete semnate de Preşedintele României Preşedintele României a semnat următoarele decrete, potrivit unui comunicat: – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; – Decret privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 17 noiembrie ca Ziua Naţională a Copilului Prematur din Romania; – Decret pentru promulgarea Legii privind utilizarea voluntară a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România; – Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 4 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006; – Decret pentru promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicității imobiliare nr. 7/1996; – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. www.lexcafe.ro