Jump to content

Editia 1 de sugestii a fost inchisa. Puteti vota sugestiile favorite aici

uV Dabro

Moderator: Juridic
  • Content Count

    1043
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

216 Extraordinary

About uV Dabro

  • Rank
    The chosen one

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    Râmnicu Vâlcea

Previous Fields

  • Real name
    Ionuț
  • RPG1 Nickname
    Dabro

Recent Profile Visitors

9285 profile views
  1. Guvernul României a publicat lista cu proiectele de acte normative adoptate sau de care Guvernul a luat act în ședința Guvernului României din data de 11 octombrie 2019. I. HOTĂRÂRI 1. Hotărâre privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Autostrada Braşov-Târgu Mureş – Cluj – Oradea”. 2. Hotărâre pentru modificarea art.11 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2015 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Fitosanitare şi a anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. 3. Hotărâre privind transmiterea unor imobile aflate în domeniul public al statului, din administrarea Serviciului de Informaţii Externe în administrarea Regiei Autonome ”Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”. 4. Hotărâre privind modificarea descrierii tehnice şi actualizarea valorilor de inventar ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. 5. Hotărâre pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. 6. Hotărâre pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Pavilion de Medicină Operaţională-Politraumă în cazarma 1053 Craiova”. 7. Hotărâre pentru acordarea de ajutoare de urgență familiilor victimelor accidentului rutier din județul Ialomița. 8. Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019, pentru municipiul Săcele, județul Brașov. 9. Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019, pentru unele unități administrativ-teritoriale în vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, a populației. 10. Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 170/2019 privind aprobarea numărului mediu maxim de personal pe anul 2019 pentru operatorii economici din industria națională de apărare, care desfășoară activități conform prevederilor art. 24 din Legea nr.232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. www.lexcafe.ro
  2. Art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală a constituit recent obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Se susţine că decăderea din dreptul de a readministra probele necontestate incumbă exclusiv părţilor şi persoanei vătămate, iar nicidecum procurorului, care, nefiind “parte”, beneficiază de un tratament preferenţial sub acest aspect, rezervându-şi dreptul de a solicita readministrarea probelor în orice moment al procesului penal. Apreciază că nu există un interes legitim care să justifice o atare diferenţă de tratament între acuzare şi apărare, fiind încălcat principiul egalităţii de arme şi de tratament. Curtea a respins obiecţia de necostituţionalitate şi a reţinut că potrivit art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare. www.lexcafe.ro
  3. *Nick: Dabro *Rank: căpitan *Nickul jucătorului adăugat: Buccati *Levelul jucătorului adăugat: 11 *Motiv: limbaj vulgar *Dovezi (ss/video): https://imgur.com/a/kxtMYxF *Număr AV (1/2): două avertismente *Alte precizări:
  4. În Monitorul Oficial nr. 815/2019 a fost publicată Legea nr. 170/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Până la data de 1 ianuarie 2021 conducătorii instituţiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, asupra construcţiilor cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978. În cazul existenţei unor astfel de expertize, numai clădirile expertizate după data de 1 ianuarie 2010 sunt exceptate de la reexpertizare. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2024. www.lexcafe.ro
  5. În Monitorul Oficial nr. 816/2019 a fost publicată Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României. La originea cauzei se află cererile îndreptate împotriva României, introduse la Curte în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către resortisanţi români, în marea lor majoritate, la diferite date indicate. Reclamanţii au susţinut că imposibilitatea de a redobândi posesia proprietăţilor lor naţionalizate în mod nelegal sau de a le fi asigurate compensaţii, în pofida hotărârilor care le-au recunoscut drepturile de proprietate, a constituit o încălcare a dreptului lor la respectarea bunurilor, în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. În plus, potrivit știrilor juridice, reclamanţii au susţinut că faptul că până în prezent nu au redobândit posesia bunurilor lor sau nu le-a fost oferită o despăgubire în cazul în care redobândirea posesiei nu era posibilă le-a încălcat dreptul la respectarea bunurilor. Curtea reaminteşte că imposibilitatea reclamanţilor de a redobândi posesia proprietăţilor lor, în pofida hotărârilor definitive care le recunoşteau retroactiv drepturile de proprietate, a constituit o lipsire de proprietate în sensul celei de a doua teze a art. 1 primul paragraf din Protocolul nr. 1 şi că o astfel de lipsire, coroborată cu lipsa totală a unei despăgubiri, le-a impus reclamanţilor o sarcină disproporţionată şi excesivă, cu încălcarea dreptului lor la respectarea bunurilor, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1. Pe scurt, Curtea a hotărât: -că statul pârât trebuie să restituie reclamanţilor proprietăţile lor, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie; -că, în lipsa unei asemenea restituiri, statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în acelaşi termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material; -că, în orice caz, statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în acelaşi termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, plus orice sumă care poate fi datorată de reclamanţi cu titlu de impozit, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral şi pentru cheltuielile de judecată; -că sumele de mai sus trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii; -că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale. Nota de plată a României este destul de consistentă, cea mai mare despăgubire depășind jumătate de milion de euro. www.lexcafe.ro
  6. Astăzi, 8 octombrie, Comisia Europeană a lansat cea de-a doua ediție a programului său Monitorul orașelor culturale și creative, un instrument conceput pentru a compara și stimula potențialul creativ și cultural al orașelor europene, care este vital pentru stimularea creșterii economice și a coeziunii sociale. 08/10/2019 După succesul primei ediții din 2017, ediția din 2019 prezintă un profil actualizat al bogăției culturale și creative a Europei, pe un eșantion extins de 190 de orașe din 30 de țări, printre care se numără Norvegia și Elveția. Monitorul a fost creat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul științific și de cunoaștere al Comisiei) și este însoțit de un instrument online reorganizat care permite orașelor să adauge date proprii pentru o acoperire și o analiză comparativă mai aprofundate. Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil al Centrului Comun de Cercetare, a declarat: „Prima ediție a Monitorului orașelor culturale și creative s-a dovedit a fi un succes, permițând orașelor din întreaga Europă să stimuleze dezvoltarea printr-o valorificare mai bună a patrimoniului cultural. Am convingerea că cea de a doua ediție, extinsă, va fi utilă în egală măsură pentru autoritățile municipale, pentru sectoarele culturale și creative și pentru cetățeni. Monitorul este un exemplu excelent al modului în care Centrul Comun de Cercetare poate să responsabilizeze factorii de decizie politică și să contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor prin intermediul unor instrumente tangibile, bazate pe elemente concrete.” Câteva dintre principalele constatări ale celei de a doua ediții: • Orașele Paris (Franța), Copenhaga (Danemarca), Florența (Italia) și Lund (Suedia) sunt în fruntea clasamentului în grupurile lor de populație respective, Lund numărându-se pentru prima oară printre orașele din top (în raport cu ediția din 2017). • Rata de ocupare a forței de muncă a crescut în sectoarele culturale și creative, în special în orașele din nordul și estul Europei, unde creșterea anuală medie a fost de aproximativ 12% [în Budapesta (Ungaria), Tallinn (Estonia), Vilnius (Lituania),Cracovia și Wroclaw (Polonia) și Tartu (Estonia)]. • Performanțele macroregionale arată că Europa de Nord are cele mai bune rezultate. Europa de Vest are o poziție de lider în privința dinamismului cultural, urmată foarte îndeaproape de Europa de Nord și de Europa de Sud. Europa de Vest a obținut, de asemenea, cel mai bun scor în domeniul „economiei creative”, fiind urmată îndeaproape de Europa de Nord. În general, orașele din Europa de Nord și de Est se remarcă prin cea mai bună dinamică a creării de locuri de muncă. • În eșantionul de orașe analizat, între zonele în care locuiesc cetățenii europeni și siturile culturale se poate ajunge în general în 30 de minute pe jos (sau doar în 5 minute cu bicicleta); aceste situri sunt foarte accesibile cu mijloacele de transport public. • Viitoarele fonduri ale politicii de coeziune a UE ar putea sprijini și mai mult convergența socioeconomică și coeziunea teritorială, concentrându-se pe generarea de locuri de muncă creative și pe inovare, pe conexiunile de transport și pe guvernanță, domenii în care în prezent există cele mai mari lacune. • Principalele orașe culturale și creative sunt mai prospere; astfel, există o legătură pozitivă și semnificativă între punctajele indicelui „Orașelor culturale și creative” și nivelurile veniturilor din orașe. • Prima ediție a Monitorului orașelor culturale și creative a inspirat autoritățile locale din întreaga Europă. De exemplu, orașul Madrid (Spania) a utilizat datele prezente în Monitor pentru a înțelege ce active culturale și creative (cum ar fi monumentele, muzeele, cinematografele, teatrele și galeriile de artă) ar trebui să valorifice în strategia sa de branding pentru a-și îmbunătăți poziția la nivel internațional. Drept urmare, autoritățile din Madrid au publicat o nouă broșură, intitulată „Madrid - Facts and Figures 2018”, care promovează numeroasele spații culturale ale orașului. De asemenea, pe baza datelor din Monitor, orașul Győr (Ungaria) a efectuat o analiză a nevoilor în materie de investiții, iar rezultatele analizei au determinat autoritățile locale să adopte o strategie economică culturală și creativă pentru 2019-2028 care identifică măsuri de bază ce ar urma să fie puse în aplicare, ca de exemplu stabilirea unor spații creative pentru artiști și crearea unui incubator în domeniul designului. • Orașul Umeå (Suedia) a folosit instrumentul pentru a sensibiliza părțile interesate de la nivel local cu privire la rolul pe care trebuie să-l joace investițiile culturale în promovarea creșterii durabile. Context Monitorul orașelor culturale și creative, lansat în iulie 2017, utilizează informații cantitative și calitative pentru a măsura potențialul cultural și creativ al orașelor. Informațiile cantitative ale monitorului sunt sintetizate în 29 de indicatori individuali cu relevanță pentru nouă dimensiuni politice, care reflectă trei fațete majore ale vitalității culturale și socioeconomice a orașelor, și anume: • „Dinamismul cultural”, care măsoară „pulsul” cultural al unui oraș în materie de infrastructură culturală și participare la cultură. • „Economia creativă”, care reflectă măsura în care sectoarele culturale și creative contribuie la economia unui oraș în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și inovarea. • „Mediul propice”, care identifică activele corporale și necorporale care ajută orașele să atragă talente creative și să stimuleze implicarea în cultură. Iată mai jos unele dintre noile caracteristici ale ediției din 2019: • numărul total de orașe participante a ajuns la 190, în urma includerii a 22 de orașe noi din 14 state membre; • dinamismul cultural al Europei este perceput mai bine și într-un mod mai activ ca urmare a folosirii unor noi surse de date web (OpenStreetMap); • aspectele legate de incluziunea socială sunt plasate în centrul cercetării, alături de bunăstarea economică, ca urmare a noilor concluzii trase pe baza analizei spațiale. Monitorul sprijină politica UE în domeniul culturii: acesta a servit drept model pentru evaluarea impactului economic pe care se bazează „Noua agendă europeană pentru cultură” din 2018 și reprezintă una dintre acțiunile incluse în „Cadrul european de acțiune pentru patrimoniul cultural” pentru a contribui la garantarea unui impact de durată al Anului european cultural 2018. Monitorul ar urma să fie actualizat o dată la doi ani. Informații suplimentare Site-ul web al Monitorului orașelor culturale și creative (inclusiv raportul complet, instrumentul interactiv online, fișele informative, infograficele) ec.europa.eu
  7. Alegerile prezidențiale se apropie cu pași repezi iar potrivit ultimelor noutăți legislative au fost adoptate unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019. În Monitorul Oficial nr. 808/2019 a fost publicată Hotărârea nr. 33/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019. 27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida la alegerile din 2019. Dintre acestea, 17 și-au depus dosarul la Biroul Electoral Central, fiind admise în final 14 candidaturi, un număr similar cu cel de la scrutinul precedent. Alegerea președintelui are loc în două tururi. Al doilea tur de scrutin are loc numai în cazul în care, în primul tur, niciunul dintre candidați nu a întrunit 50% + 1 din voturile alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente. Pentru a putea candida este necesară depunerea la Biroul Electoral Central a listelor cu semnăturile ale cel puțin 200.000 de susținători. Deoarece la ultimele alegeri prezidențiale, precum și la alegerile europarlamentare din 2019, au fost probleme cu votul românilor aflați în diaspora, Autoritatea Electorală Permanentă a propus abrogarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să preia votul anticipat, votul prin corespondență și simplificarea procedurilor la secțiile de votare din străinătate. La alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, la stabilirea numărului total al ştampilelor cu menţiunea “VOTAT” pentru secţiile de votare din ţară se va lua în calcul un număr de 5 ştampile cu menţiunea “VOTAT” pentru fiecare secţie de votare. Calendarul alegerilor prezidențiale a fost aprobat de Guvern în cadrul ședinței din 27 august 2019: • 2 septembrie: depunerea la BEC a protocolului de constituire a unei alianțe electorale; • 11 septembrie (prelungit până pe 15 septembrie😞 înregistrarea în registrul electoral ca alegător în străinătate sau ca alegător prin corespondență; • 22 septembrie, ora 24: depunerea candidaturilor și comunicarea către BEC a semnelor electorale; • 29 septembrie: stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților; • 12 octombrie: începe campania electorală; • 8 noiembrie, orele 12–21 (–23:59😞 prima zi de votare în străinătate; • 9 noiembrie, ora 7: se încheie campania electorală în țară; • 9 noiembrie, orele 7–21 (–23:59😞 a doua zi de votare în străinătate; • 10 noiembrie, orele 7–21 (–23:59): a treia zi de votare în străinătate și începerea votării în țară. De asemenea s-a aprobat modelul notei logistice prevăzute în Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente ce va fi folosit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. www.lexcafe.ro
  8. Nume si rank: Goat, rank 3 Echipa: Roads Data invorii: 06.10.2019 Motivul invorii: Nu poate ajunge. Alte precizari: M-a rugat sa pun in locul lui.
  9. ~ Nume și rang: Dabro (căpitan)~ Echipa: -~ Data învoirii: duminică, 6 octombrie 2019~ Motivul învoirii: ocupat~ Alte precizări:
  10. Guvernul României a publicat lista cu proiectele de acte normative adoptate din data de 2 octombrie 2019. PROIECTE APROBATE I. PROIECTE DE LEGI 1. Proiect de Lege privind majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în conformitate cu Rezoluţia nr. 663/2018 privind „Majorarea generală de capital 2018” adoptată de Consiliul Guvernatorilor BIRD şi respectiv Rezoluţia nr. 664/2018 privind „Majorarea selectivă de capital 2018” adoptată de Consiliul Guvernatorilor BIRD. II. HOTĂRÂRI 1. Hotărâre pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului ”Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Platformei Comune TETRA”. 2. Hotărâre privind aprobarea prealabilă în vederea recunoaşterii, prin hotărâre judecătorească, a Organizaţiei non-profit Radio Free Europe/Radio Liberty, INC. 3. Hotărârepentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 390/2017 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Pasaj suprateran pe DJ 602 Centura Bucureşti-Domneşti”. 4. Hotărâreprivind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ”Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronson Predeal-Cristian +Racord”. 5. Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Transporturilor a unor imobile în suprafaţă totală de 105.392 mp, trecute în domeniul public al statului, în vederea realizării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. a obiectivului de investiţii „Relocare spaţiu de servicii S3 la km 64 al A3 Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea, secţiunea Suplacu de Barcău-Borş”. 6. Hotărâreprivind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Prahova, Braşov, Cluj, Buzău, Mureş, Argeş, Vâlcea, Bihor, Sibiu, Galaţi, Arad, Mehedinţi şi municipiul Bucureşti. 7. Hotărâre privind modificarea anexei nr. 10 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, pentru imobilul înscris la nr. MF 154589, aflat în administrarea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi. 8. Hotărâre privind înscrierea unor bunuri imobile constând în foraje piezometrice în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestora în administrarea Administraţiei Naţionale ”Apele Române”, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, pentru Administraţiile Bazinale de Apă Argeş-Vedea, Banat şi Buzău-Ialomiţa. www.lexcafe.ro
  11. *Nick: Dabro *Rank: căpitan *Nickul jucătorului adăugat: A$AP. *Levelul jucătorului adăugat: 11 *Motiv: limbaj *Dovezi (ss/video): https://imgur.com/a/tJpiX9L *Număr AV (1/2): un avertisment *Alte precizări:
  12. *Nick: Dabro *Rank: căpitan *Nickul jucătorului adăugat: Nylex9 *Levelul jucătorului adăugat: 36 *Motiv: limbaj vulgar *Dovezi (ss/video): https://imgur.com/HohaL9J *Număr AV (1/2): două avertismente *Alte precizări:
  13. Referitor la sugestia numărul 2, cred că îți dai seama cât abuz s-ar putea face, în sensul că vin niște membri din alt departament care ne spawnează și folosesc toate Infernusurile ca să rămânem cu rablele (asta în situația în care nu va fi mărită limita de exemplare din fiecare tip de autospecială). Cât despre pre-spawnarea tuturor autospecialelor de rang 2+, ar fi un lag colosal în jurul sediilor de poliție, mai ales dacă folosești și moduri HQ Texture (textură de calitate înaltă) pe respectivele mașini.
  14. În Monitorul Oficial nr. 787/2019 a fost publicată Hotărârea nr. 2/2019 privind interpretarea prevederilor art. 18 alin. (3) şi art. 22 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Prin sintagma “partide politice parlamentare care au propus candidaţi” prevăzută de art. 18 alin. (3) şi art. 22 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege “orice formaţiuni politice (partide politice parlamentare; organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora; alianţe politice şi alianţe electorale care au în componenţă cel puţin un partid politic parlamentar) care au propus candidaturi rămase definitive”. www.lexcafe.ro
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.