Jump to content

TheVirus

Moderator: Newsletter
  • Content Count

    1546
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

154 Extraordinary

2 Followers

About TheVirus

  • Rank
    ★ Legends never die ★
  • Birthday 07/07/2001

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    București
  • Hobbies
    ¯\_(ツ)_/¯
    ¯\_(ツ)_/¯
    ¯\_(ツ)_/¯
    ¯\_(ツ)_/¯
    ¯\_(ツ)_/¯
    ¯\_(ツ)_/¯

Contact Methods

  • Skype
    the.virus15
  • Steam ID
    thevirusrpg

Previous Fields

  • Real name
    Dragos
  • RPG1 Nickname
    TheVirus
  • MIX Nickname
    TheVirus

Recent Profile Visitors

938 profile views
  1. Un dispozitiv de mărimea unui cuptor cu microunde poate absorbi apă din aerul deşertului Dispozitivul care poate absorbi umezeala şi din aerul deşertic este produs de către un start up numit Water Harvester Inc. Apa reprezintă una dintre cele mai importante resurse pe care planeta noastră le poate oferi, peste 70% din supraţa Terrei este acoperită cu apă, totuşi, cea mai mare proporţie a acesteia este apă sărată pe care nu o putem bea sau folosi în activităţile noastre. Dat fiind faptul că poluarea şi nevoia tot mai mare de apă fac ca râurile şi pânza freatică să fie tot mai secătuite, oamenii de ştiinţă au început să caute alte modalităţi prin care să obţinem necesarul de apă. Un astfel de dispozitv care poate colecta apa din atmosferă, chiar şi în condiţiile de umiditate scăzute, precum cele identificate în deşert, a fost proiectat şi construit de către Water Harvester Inc, un start up care aparţine lui Omar Yaghi, profesor de chimie şi co-director al Institutului Kavli pentru Nanoştiinţe din cadrul Universităţii California, notează Futurity. Într-un articol din jurnalul de specilitate ACS Central Science, Yaghi şi colegii acestuia descriu modul în care funcţionează colectorul lor de apă. Un dispozitiv de mărimea unui cuptor cu microunde care, atunci când a fost testat în Deşertul Mojave, a reuşit să producă 0,7 litri într-o singură zi, în condiţiile în care umiditatea din acea regiune atinge un minim de 7%. „Dispozitivul nu este un dezumidificator, care operează în prezenţa umidităţii ridicate. Unii vor spune că 0,7 litri de apă nu înseamnă atât de mult, dar atunci când nu ai deloc apă, devine foarte multă”, a declarat Omar Yoghi. În prezent, Water Harvester Inc. testează aceste dispozitive. Oamenii de ştiinţă apreciază că, în medii cu umiditate mai mare, vor putea să colecteze şapte sau chiar zece litri de apă zilnic, o cantitate de apă care se încadrează în recomandările oamenilor de ştiinţă pentru consumul de apă: 3,7 litri de apă zilnic pentru bărbaţi şi 2,7 litri pentru femei. „Noi producem apă ultra-purificată, care ar putea să fie disponibilă pe scară largă, fără a mai fie nevoie conectarea la reţelele de apă. Această mobilitate a apei se dovedeşte critică pentru persoanele care se confruntă cu lipsa apei şi face posibil un proiect mult mai important, acela ca apa curată să devină un drept al omului”, a declarat Omar Yaghi. Sursa
  2. Rămăşiţele pământeşti ale Reginei mamă Elena vor fi aduse în ţară şi reînhumate la 71 de ani de la plecarea în exil Rămăşiţele pământeşti ale Reginei Elena, mama Regelui Mihai I al României, vor fi reînhumate la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, într-o ceremonie care va avea loc pe 19 octombrie. "Şeful Casei Majestăţii Sale Custodelui Coroanei are onoarea de a anunţa decizia Majestăţii Sale Margareta de a repatria osemintele Reginei-mamă Elena a României. Regina Elena va odihni în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I. Sicriul va ajunge la Aeroportul Internaţional Otopeni vineri, 18 octombrie 2019. Ceremonia funerară va avea loc în Catedrală istorică Episcopală şi Regală sâmbătă, 19 octombrie 2019. Reînhumarea va avea loc în Pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale", se arată într-un comunicat remis, marţi, MEDIAFAX de biroul de presă al Custodelui Coroanei. Mai multe detalii despre programul ceremoniilor funerare vor fi făcute publice ulterior. Astfel, la 71 de ani de la plecarea în exil şi la 37 de ani de la decesul Reginei Elena, principesa Margareta, Custodele Coroanei, a decis aducerea rămăşiţelor pământeşti ale bunicii sale la Curtea de Argeş. "La 3 mai 1896, a venit pe lume, la Palatul Tatoi, lângă Atena, Regina-Mamă Elena a României, mama Regelui Mihai I. Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorţat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României. A murit în ziua de 28 noiembrie 1982, la Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a şi-a mai revăzut niciodată ţara", se arată într-un text publicat pe blogul oficial al Familiei regale a României. Sursa
  3. Unei fete de 17 ani din India i-au fost descoperite în abdomen ţesuturi care aparţineau geamănului pe care îl absorbise în uter. Medicii din India au raportat un cazul neobişnuit al unei tinere de 17 care a solicitat îngrijiri medicale după ce, în decursul ultimilor cinci ani, observase creşterea unei mase anormale în abdomenul său. Această masă îi provoca în anumite cazuri dureri, notează Science Alert. Medicii au efectuat o serie de teste de sânge pentru a determina care este natura condiţiei medicale pe care tânăra o prezenta, dar acestea s-au dovedit inconcludente. Dat fiind că, la examinarea medicală, doctorii nu au putut identifica o masă la nivelul abdomenului, ei au apelat la un scaner tomograf. Această scanare a relevat existenţa unei mase cu diferite densităţi, precum şi zone în care ţesutul se clacificase. Prezenţa diferitelor zone calcifiate i-a determinat pe medicii care s-au ocupat de caz să presupună că este vorba despre nişte coaste şi dinţi. Această constatare a dus la punerea diagnosticului de foetus in foetu, sindromului geamănului dispărut. Această condiţie medicală se manifestă la una din 500.000 de naşteri şi se manifestă în cazul sarcinilor multiple în care unul dintre fetuşi moare şi este absorbit de către mamă sau geamănul care supravieţuieşte. Acest caz este unul neobişnuit chiar şi în contextul unei astfel de condiţii medicale din cazuza faptului că aceasta apare de obicei până în jurul vârstei de 15 ani. Echipa care s-a ocupat de acest caz a decis că respectiva masă trebuie extirpată din organismul tinerei, pentru a elimina pericolele pe care aceasta le ridica. Chirurgii care au luat parte la această procedură au declarat că au extirpat din corpul tinerei ceea ce părea a fi o fiinţă umană parţial formată. Masa extirpată conţinea coaste, dinţi, păr, grăsime, cartilaje, precum şi ţesuturi intestinale şi chiar neuronale. Sursa
  4. Thrillerul "Cod Roşu în Serviciile Secrete/ Angel Has Fallen", de Ric Roman Waugh, cu Gerard Butler şi Morgan Freeman, s-a situat pe primul loc în box office-ul românesc, cu încasări de 764.717,17 lei în weekendul premierei, potrivit cinemagia.ro, citat de Mediafax. Gerard Butler revine pentru a treia oară în rolul celui mai eficient agent de securitate, Mike Banning, în franciza "Cod Roşu". În urma unui atentat asupra preşedintelui SUA (Morgan Freeman), acuzat de incident este garda lui de corp, Banning. După ce reuşeşte să scape de autorităţi, agentul este dat în urmărire generală, astfel că trebuie să evite propria lui agenţie şi să fie cu un pas înaintea FBI-ului pentru a demasca adevăraţii autori ai atacului. Disperat să îşi dovedească nevinovăţia, Banning se bazează pe ajutorul unor aliaţi neaşteptaţi pentru a-şi proteja familia şi a salva ţara de pericolul iminent, potrivit Cinemagia. Liderul săptămânii trecute, lungmetrajul "A fost odată la... Hollywood/ Once Upon a Time in Hollywood", de Quentin Tarantino, a coborât pe locul al doilea, cu încasări de 300.918 lei în weekend. Cel de-al nouălea lungmetraj al lui Quentin Tarantino, "A fost odată... la Hollywood/ Once Upon a Time In Hollywood", cu Leonardo DiCaprio, Brad Pitt şi Margot Robbie, este, potrivit cineastului, o odă adusă anilor '60 hollywoodieni. Filmul a avut premiera mondială la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Cannes. Aflat în competiţie pentru prestigiosul Palme d'Or, filmul a obţinut doar premiul Palme Dog, pentru cea mai bună performanţă canină, acordat lui Brandy, un pitbull deţinut de personajul interpretat de Brad Pitt. În coborâre, tot cu un loc, este şi "Furios şi iute: Hobbs & Shaw/ Fast & Furious Presents: Hobbs & Shaw", de David Leitch, care a avut încasări de 267.779,42 de lei. După opt filme care au acumulat aproape 5 miliarde de dolari, franciza "Furios şi iute" prezintă acum primul său capitol separat, "Furios şi iute: Hobbs & Shaw", în care Dwayne Johnson şi Jason Statham devin protagonişti, reluându-şi rolurile lui Luke Hobbs şi Deckard Shaw. Topul 10 al filmelor cu cele mai mari încasări în cinematografele româneşti la sfârşitul săptămânii trecute este completat de "Aventură în natură/ The Big Trip", de Natalya Nilova şi Vasiliy Rovenskiy (206.635 de lei), "Regele Leu/ Lion King", de Jon Favreau (124.154 de lei), "Poveşti de groază de spus pe întuneric/ Scary Stories to Tell in the Dark", de André Øvredal (117.964,80 de lei), "Angry Birds: Filmul 2/ The Angry Birds Movie 2", de Thurop Van Orman şi John Rice (116.294 de lei), "Băieţi buni/ Good Boys", de Gene Stupnitsky (63.199,43 de lei), "Povestea incredibilă a lui Enzo/ The Art of Racing in the Rain", de Simon Curtis (50.887,30 de lei), "Bucătăria Iadului/ The Kitchen", de Andrea Berloff (34.039,80 de lei). Sursa
  5. Materia întunecată reprezintă un mister pentru oamenii de ştiinţă, nefiind afectată de alte tipuri de materie sau de vreo formă de radiaţii cunoscută. Ştiinţa este un proces continuu, iar cei care o practică se vor afla mereu într-un proces de formulare şi testare a ipotezelor propuse. Din păcate sau din fericire, nu toate ipotezele care sunt testate se dovedesc a fi viabile, experimentele respective dovedindu-se un eşec. Într-o situaţie asemănătoare se află oamenii de ştiinţă de la Imperial College London, un experiment proiectat de ei pentru detectarea materiei întunecate fiind declarat un eşec, notează Futurism. Experimentul propus de către savanţii britanici a pornit de la ipoteza că materia întunecată acţionează într-o manieră opusă gravitaţiei: puternică în vid şi extrem de slabă în prezenţa materiei. Totuşi, din cauza faptului că oamenii de ştiinţă nu au identificat vreo modificare a comportamentului atomilor individuali, au fost nevoiţi să declare experimentul ca fiind eşuat. În ciuda eşecului aparent, oamenii de ştiinţă au subliniat faptul că deşi nu au putut să îşi dovedească teoria, ei au reuşit să elimine toate modelele care leagă fizica nucleară de cosmologie în cazul materiei întunecate. „Acest experiment care a legat fizica nucleară şi cosmologia ne-a permis să declarăm nule o clasă largă de modele explicatorii a naturii materiei întunecate”, a explicat Ed Copeland, expert în fizică teoretică şi unul dintre savanţii care a analizat datele produse de acest experiment. Sursa
  6. Astronomii au ajuns la concluzia că planetele solide, cu o mărime asemănătoare Terrei şi care orbitează în jurul unei stele roşii nu ar putea să susţină viaţa aşa cum o ştim. Căutarea vieţii în Univers este o activitate care în prezent reprezintă interesul multor oameni de ştiinţă, precum şi a unei părţi importante a publicului larg. Din păcate, o astfel de misiune, oricât de nobilă ar putea părea, reprezintă o sarcină extrem de complexă. În primul rând, nu trebuie să uităm că Universul este extrem de mare şi că, până în prezent, doar o fracţiune din cerul pe care îl vedem seara a fost scanat de către oamenii de ştiinţă. În al doilea rând, o altă problemă este reprezentată de către obiectul căutării noastre, mai exact, deşi căutăm viaţa extraterestră, adevărul este că oamenii de ştiinţă operează în mare parte cu propiile asumpţii şi de la ceea ce am observat şi aflat pe Pământ legat de evoluţia şi semnele vieţii. Într-un studiu recent, astronomii au restrâns această căutare prin eliminarea unei întregi clase de planete. Astfel, pornind de la cazul exoplanetei LHS 3844b, aflată la 48 de ani-lumină de planeta noastră, în constelaţia Indus; o lume formată din rocă şi care are o mărime cu doar 30% mai mare faţă de planeta noastră, dar care orbitează un soare roşu, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că aceasta este prea fierbinte pentru a avea o atmosferă şi, implicit, pentru a susţine viaţa, notează Futurism. Posibilitatea ca aceste planete asemănătoare Terrei care orbitează o stea roşie ar putea să găzduiască viaţă reprezintă o dezbatere care are loc de ceva ani în lumea academică. Totuşi, acest studiu asupra planetei LHS 3844b ar putea să pună capăt acestei dezbateri. Studiul citat a ajuns la concluzia că exoplanetele care se învârt în jurul stelei lor într-un mod asemănător Lunii nu ar putea găzdui o atmosferă temperată şi, implict, viaţă. „Pentru a avea viaţă aşa cum o ştim, ai nevoie de apă lichidă”, explică Abraham Leob, astronom al Centrului de Astrofizică al Universităţii Harvard. El a mai adăugat că apa lichidă poate exista pe suprafaţa unei planete doar în condiţiile prezenţei unei atmosfere. Această constatare ar putea fi folosită pentru a redefini condiţiile pe care o planetă trebuie să le îndeplinească pentru a se afla în zona locuibilă. Sursa
  7. Valurile solitare sunt mult mai stabile faţă de valurile obişnuite şi pot călători distanţe mari păstrându-şi forma şi viteza. În apele puţin adânci apare un fenomen interesant, mai exact în anumite situaţii se formează o serie de valuri care îşi menţin energia şi formă pe distanţe mari atunci când se deplasează. Fizicienii au descoperit că şi lumina poate prezenta proprietăţi asemănătoare, notează Phys.com. Aceste valuri solitare, numite solitoni, pot genera tipare compexe, numite „valuri alfabet” din cauza faptului că acestea pot semăna cu literele „X”, „Y” sau „H”. Oamenii de ştiinţă au observat că aceleaşi tipare pot fi identificate şi în cazul solitonilor optici, unde de lumină care îşi păstrează stabilitatea. Fizicienii au ajuns la concluzia că aceeaşi ecuaţie, Kadomtsev-Petviashvili II (KPII), folosită pentru a explica interacţiunile solitonilor acvatici, poate fi folosită pentru a explica interacţiunile solitonilor optici, oferind o nouă perspectivă asupra dinamicii apei şi a luminii. „Ne aflam pe o plajă atunci când am observat că în apa de la ţărm se formează valurile alfabet din interacţiunea valurilor solitare”, explică Theodoros P. Horikis, de la Departamentul de Matematică al Universităţii Ioannina, din Grecia. „În mod remarcabil, acest fenomen sunt înţelese pe deplin şi descrise folosind limbajul matematic. Tensiunea superficială, fenomenul care face ca lichidele să minimizeze spaţiul pe care îl ocupă, joacă un rol important în formarea valurilor alfabet”, a mai adăugat acesta. „Am demonstrat faptul că solitonii optici care se propagă în anumite medii precum plasma, cristalele lichide ş.a. sunt guvernaţi de aceleaşi tipare folosite pentru a descrie fenomenele din apele puţin adânci”, a explicat dr. Theodoros P. Horikis. Plecând de la aceste observaţii, oamenii de ştiinţă au folosit simulări matematice pentru a modela interacţiunile dintre doi şi trei solitoni optici. Într-un mod asemănător solitonilor acavtici, oamenii de ştiinţă au observat formarea valurilor alfabet, dar şi faptul că unghiul de interacţiune al solitonilor conduce spre formarea unor diferite tipare. Sursa
  8. Răspunsul la întrebarea legată de apariţia vieţii organice din elementele anorganice reprezintă un puzzle complex la care oamenii de ştiinţă lucrează de decenii. Apariţia vieţii este unul dintre cele mai complicate întrebări la care omenirea încearcă să găsească un răspuns. În cazul oamenilor de ştiinţă, această întrebare este una extrem de complicată, ei încercând să explice modul în care s-a trecut de la materia anorganică la viaţa organică. Această trecere, numită de către oamenii de ştiinţă abiogeneză, este încă învăluită în mister chiar şi cu ajutorul fosilelor din trecutul geologic. Unul dintre aspectele importante este cel legat de peptide, polimeri foarte scurţi şi enzime, macromolecule de origine proteică cu rol în transformarea altor compuşi organici, notează Science Alert. Un studiu recent efectuat de către o echipă de la Colegiul Regal din Londra a demonstrat că peptidele se pot forma în condiţii similare celor întâlnite în perioada primordială a Pământului. „Petidele sunt lanţuri de aminoacizi, un element esenţial al toate formelor de viaţă pe Pământ. Acestea formează o masă de proteine care joacă rolul de catalizator pentru procesele biologice, dar, la rândul lor, au nevoie de enzime pentru a-şi controla formarea din aminoacizi. Astfel ne aflăm într-o situaţie de tipul <<oul sau găina>> şi care ridică întrebarea cum au apărut primele enzime?”, explicat dr.Matthew Powner, de la Departamentul de Chimie al Colegiului Regal din Londra. Echipa care a realizat studiul a subliniat că studiile anterioare s-au concentrat asupra aminoacizilor şi rolului acestora în formarea peptidelor şi nu pe precursorii acestora: aminonitrili. Aceşti compuşi au nevoie de condiţii extreme pentru a forma aminoacizi: medii cu aciditate sau alcalinitate extremă, în timp ce aminoacizii au nevoie de energie pentru a putea forma peptidele. Totuşi, oamenii de ştiinţă au identificat o modalitate prin care să scurteze procesul, demonstrând că este posibil să apară peptidedin aminonitrili care au energie în exces. Această metodă are avantajul de a reproduce reactivitatea aminonitrililor în condiţiile primordiale de pe Terra şi are la baza sa combinarea acestora cu sulfatul de hidrogen şi cu fericianura într-un mediu acvatic. Astfel, oamenii de ştiinţă au reuşit să dovedească că aminonitrili au capacitatea de a forma legături chimice asemănătoare peptidelor fără imput exterior, mult mai uşor decât aminoacizii. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că această descoperire poate avea implicaţii majore în înţelegerea abiogenezei, precum şi în înţelegerea vieţii extraterestre. Sursa
  9. Senzaţia de foame poate avea mai multe cauze, iar unele dintre ele pot reprezenta indici ale faptului că din punct de vedere al sănătăţii nu stăm tocmai bine. Shahzadi Devje, dietetician şi expert în diabet, a declarat pentru Global News că senzaţia constantă de foame ar putea reprezenta un simptom al unei afecţiuni. „Senzaţia persistentă de foame este un simptom tipic diabetului, care este acompaniată, de asemenea, de senzaţia de sete, urinare frecventă şi oboseală. O creştere a apetitului a fost observată în cazul persoanelor care suferă de depresie şi alte afecţiuni psihiatrice. Este recomandat să discuţi cu medicul tău dacă suspectezi ceva de acest tip”, a declarat expertul. Un alt dietetician, Abbey Sharp, din Toronto, a sugerat faptul că uneori oamenii au senzaţia de foame deoarece nu consumă alimente care să le ofere senzaţia de saţietate. „În loc să te concentrezi pe un singur nutrient, încearcă să ai o dietă echilibrată. Optează pentru o cantitate suficientă de proteine - fasole, linte, tofu, peşte, ouă - în cadrul unei mese. Proteinele te ajută să îţi controlezi apetitul prin stimularea eliminării de hormoni în organism care te ajută să obţi senzaţia de saţietate”, a mărturisit Abbey Sharp. De asemenea, Shahzadi Devje recomandă: „Nu evita sursele naturale de grăsimi, precum uleiul de măsline, nucile şi seminţele, avocado şi peştele. Grăsimile ajută la întârzierea digestiei, ceea ce înseamnă că mâncarea este păstrată în stomac o perioadă mai îndelungată - senzaţia de saţietate durează mai mult”. Cauze posibile ale apariţiei senzaţiei de foame: Mănânci prea repede - unii oameni mănâncă prea repede, dar de multe ori savurarea alimentelor reprezintă un element cheie. „Când mănânci prea repede, corpul tău nu are prea mult timp la dispoziţie să îţi semnaleze creierul că eşti sătul. Procesul durează, în medie, 15-20 de minute”, a declarat Shahzadi Devje. Ai nevoie de mai mult somn - ambii experţi sunt de acord cu faptul că somnul poate interveni în declanşarea semnalelor de foame ceea ce determină mâncatul în exces. „Nu există niciun dubiu - o rutină decentă de somn te poate ajuta să previi senzaţia de foame persistentă, dar şi mâncatul în exces”. Se pare că studiile au revelat faptul că o rutină a somnului nepotrivită contribuie pofta pentru mâncărurile de tip fast-food. Sursa
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.