Jump to content

zL Arhix

RPG2 LSPD Leader
  • Content Count

    2519
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    1

zL Arhix last won the day on August 14

zL Arhix had the most liked content!

Community Reputation

660 Fantastic

About zL Arhix

  • Rank
    0!=1
  • Birthday 01/10/2002

Contact Methods

  • Website URL
    https://www.rpg2.b-zone.ro/players/general/Arhix.
  • Discord
    Arhix#8782

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    127.0.0.1
  • Hobbies
    ☭ Communism ☭

Previous Fields

  • Real name
    Andrei
  • RPG2 Nickname
    Arhix.

Recent Profile Visitors

4187 profile views
  1. Cei interesați de fizica cuantică, câteva detalii despre pisica lui Schrödinger, în acest articol:https://www.descopera.ro/stiinta/18555123-pisica-lui-schrodinger-e-atat-vie-cat-si-moarta-iar-fizicienii-au-imagini-ale-acestei-superpozitii

     

    1. runtimE Fabiskh

      runtimE Fabiskh

      daca ai avea si matematica cuantica si fizica binara ar fi mult mai bine

  2. Condiţiile specificie ale unor sisteme solare pot duce la situaţia în care exoplanetele gigantice au orbite excentrice. Astronomii de la Universitatea California, Santa Cruz (UC Santa Cruz), Statele Unite ale Americii, au rulat o serie de simulări computerizate pentru a înţelege modul în care exoplanetele gigantice ajung să fie plasate pe oribite eliptice excentrice, notează Phys. Interacţiunile dintre planetele unui sistem solar pot duce la situaţia în care unele dintre acestea să fie puse pe orbite eliptice în jurul stelei sau chiar în afara sistemului solar respectiv. Observaţiile astronomice au arătat că planetele mici sunt cele mai susceptibile unor astfel de situaţii. Totuşi, au fost înregistrate multe cazuri în care planetele gigante gazoase prezentau astfel de orbite excentrice. Astfel de observaţii care par că funcţioneză împotriva logicii comune au ridicat o serie de întrebări în mediul ştiinţific. „O planetă uriaşă nu este la fel de uşor de mutat pe o orbită excentrică ca o planetă mai mică, dar dacă există mai multe planete uriaşe aproape de steaua gazdă, interacţiunile lor gravitaţionale duc, cel mai probabil, la o serie de orbite eliptice”, explică Renata Frelikh, expertă în astronomie şi astrofizică a UC Santa Cruz. În cadrul acestui studiu au fost efectuate câteva sute de simulări, în care sistemele solare aveau cel puţin 10 planete, cu orbite circulare şi mase variabile. Cercetătorii au „urmărit” evoluţia acestora de-a lungul a 20 de milioane de ani şi au observat că diferite instabilităţi au dus la coliziuni între planete, care fie au dus la distrugerea acestora, fie la formarea unor planete mai mari; apariţia orbitelor eliptice şi chiar „expulzarea” unor plaete din sistemele în care s-au format. Analizând datele oferite de către aceste simulări, Frelikh şi colegii acesteia au ajuns la concluzia că acele sisteme solare care în momentul formării prezentau cele mai mari mase erau cele în care apăreau cele mai multe planete gigant şi, din interacţiunile acestora, orbitele excentrice. sursa:descopera.ro
  3. » Nickname: Arhix. » Rank-ul detinut: Chief » Nick-ul membrului sanctionat: AVOCATU » Data sanctionarii: 15.11.2019 » Sanctionat cu (Avertisment Verbal/Faction Warn): Avertisment Verbal » Motivul: Reclamatie #73793 » Dovada (optional, dupa caz): Pe website. » Alte precizari: Ai mai multa grijă.
  4. Nick:Arhix. Rank-ul:Chief Nick-ul câștigătorului: GiMi. Rank-ul câștigătorului:5 Număr de puncte valide:75 Dovezi: Pe website. Dovada acordării sumei de bani: https://imgur.com/a/dDRXMQv Alte precizări: Felicitări!
  5. Statistica testelor este aceasta: Jucatori acceptați: 12 Locuri în facțiune(la momentul deschiderii aplicațiilor):5 Locuri în facțiune(în prezent):6 Jucători admiși:6 Jucători picați:0 Jucători promovați la rank 1:6 -- nu am mai făcut un tabel cu statistica deoarece nu a picat nimeni testul din cauza lipsei de locuri. Felicitări tuturor celor admiși. Raportul pe săptămâna în curs este opțional. Veți începe activitatea din 11.11.2019.
  6. La aproape un an de la ieşirea din Sistemul nostru Solar, sonda Voyager 2 a NASA, lansată în urmă cu 42 de ani, a transmis primele informaţii din spaţiul interstelar. Lansate în vara anului 1977, sondele Voyager 1 şi Voyager 2 au călătorit prin Sistemul nostru Solar, transmiţând cantităţi uriaşe de date despre acesta. Ambele sonde au trecut de cea mai îndepărtată planetă pitică, Pluto, şi au trecut apoi în spaţiul interstelar, Voyager 1 în 2012, iar Voyager 2 în noiembrie anul trecut, potrivit Mediafax. Într-o serie de cinci studii publicate luni în Nature Astronomy, cercetătorii de la California Institute of Technology, care se ocupă de misiunea Voyager 2, au prezentat primele date transmise de sondă după ieşirea din Sistemul Solar, care dezvăluie noi caracteristici ale zonei frontaliere, heliosfera. Noile descoperiri confirmă faptul că Voyager 2 a intrat oficial în spaţiul interstelar pe 5 noiembrie 2018, la o distanţă de 119 unităţi astronomice (de 119 ori distanţa dintre Terra şi Soare). Modificări ale razelor cosmice La trecerea în spaţiul interstelar, instrumentele de pe sondă au detectat modificări ale razelor cosmice, ale densităţii plasmei, încărcăturii particulelor şi câmpurilor magnetice. Voyager 2 a trecut frontiera prin altă poziţie decât Voyager 1, iar cercetătorii au putut astfel să înţeleagă mai bine asemănările şi deosebirile din heliosferă, bula de vânturi solare supersonice care încapsulează Sistemul nostru Solar. Voyager, cele mai longevive sonde ale NASA Durata de viaţă a celor două sonde Voyager nu trebuia să depăşească cinci ani, însă ele se află şi acum în stare bună de funcţionare. Camerele lor video au fost oprite în 1990, pentru a prelungi durata de viaţă a bateriilor cu plutoniu, ce urmează să se consume complet în următorii cinci ani. Instrumentele de pe cele două sonde Voyager au la bază tehnologii considerate astăzi rudimentare. Un iPhone din primele generaţii are o memorie de 240.000 de ori mai mare decât computerele de pe Voyager, iar puterea transmiţătoarelor lor (23 waţi) este echivalentă cu aceea a unui bec de frigider. Programul de explorare Voyager avea ca obiectiv studierea planetelor din Sistemul Solar. Voyager 1 şi Voyager 2 au survolat planetele Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi 48 sateliţi ai acestora. Datele transmise de cele nouă instrumente aflate la bordul fiecăreia dintre sonde au făcut ca această misiune de explorare a Sistemului Solar să fie considerată cea mai fructuoasă din întreaga istorie spaţială a omenirii. Cele două sonde transportă fiecare un disc din aur placat cu cupru, cu diametrul de 30 centimetri, conţinând 115 fotografii şi o varietate de sunete naturale, ca şi mesaje audio înregistrate în 55 de limbi. Mesaje înregistrate de preşedintele americane din acea vreme Jimmy Carter şi de secretarul general al ONU din epocă, Kurt Waldheim, "călătoresc" astfel în spaţiu la bordul celor două sonde americane. Potrivit oamenilor de ştiinţă, Voyager 1 şi Voyager 2 vor ajunge în vecinătatea altor stele şi la aproximativ doi ani-lumină (un an lumină are 9,461 miliarde de kilometri) de Soare, peste 40.000 de ani. sursa:descopera.ro
  7. » Nickname: Arhix.» Rank-ul detinut: Chief» Nick-ul membrului sanctionat: Alexandru» Data sanctionarii: 08.11.2019» Sanctionat cu (Avertisment/FactionWarn): Faction Warn» Motivul: Reclamatie #73700» Dovada (optional, dupa caz): Pe website.» Alte precizari: Ai mai multa grijă.
  8. Nick:Arhix. Rank-ul:Chief Nick-ul câștigătorului: .TreborROYAL Rank-ul câștigătorului:5 Număr de puncte valide:86 Dovezi: Pe website. Dovada acordării sumei de bani: revin cu edit Alte precizări: Felicitări!
  9. Salut, Am luat decizia de a renunța la topicul "Activitatea lunară a membrilor", deoarece nu îl mai consider folositor, în 99,5% din cazuri membrii nu iau demitere pentru activitatea lor și este o muncă în plus. (!)Asta nu înseamnă că nu se vor acorda demiteri pentru "Activitate slabă". Activitatea și implicarea în facțiune vor fi monitorizate și de acum înainte. O altă chestiune pe care doresc să o clarific este despre acordarea premiilor de la misiuni/ofițerul săptămânii/activități. Acordarea premiilor ce constau în bani se face în urma solicitării în joc unui sublider/liderului în termen de maxim 7 zile de la momentul anunțării. Dacă un sublider/liderul care sunt online și non-afk nu vă acordă premiul, strângeți dovezi și atunci respectiva perioadă de 7 zile nu se mai aplică. În legătură cu premiile ce constau în raport opțional/injumătățit, le acord imediat după declararea câștigului, nefiind nevoie ca membrul să fie online. Dacă cineva care participă la o misiune/activitate nu dorește acest premiu, mă poate anunța înainte. De asemenea, listei cu amenzi a fost adăugată următoarea amendă: Folosirea excesivă(spam, 6+) a comenzii [/fvs]*: 20.000$ - această amendă se acordă atât pentru folosirea în exces la HQ-ul nostru(LSPD), cât și la celelalte HQ-uri de departamente. - nu se aplică în timpul ședințelor/activităților(de aceea are *)
  10. » Nickname: Arhix.» Rank-ul detinut: Chief» Nick-ul membrului sanctionat: MrNuno» Data sanctionarii: 01.11.2019» Sanctionat cu (Avertisment/FactionWarn): Faction Warn» Motivul: Reclamatie #73641» Dovada (optional, dupa caz): Pe website.» Alte precizari: Ai mai multa grijă.
  11. Nickname: Arhix.» Rank-ul detinut: Chief» Nick-ul membrului sanctionat: GiMi.» Data sanctionarii: 29.10.2019» Sanctionat cu (Avertisment/FactionWarn): Faction Warn» Motivul: Reclamatie PM.» Dovada (optional, dupa caz): La mine.» Alte precizari: Ai mai multa grijă.
  12. Nick:Arhix. Rank-ul:Chief Nick-ul câștigătorului: .TreborROYAL Rank-ul câștigătorului:5 Număr de puncte valide:298 Dovezi: Pe website. Dovada acordării sumei de bani: revin cu edit Alte precizări: Felicitări!
  13. În 2017, astronomii au surpins GW 170817, două stele neutronice care s-au ciocnit, datele obţinute în timpul acelor observaţii au confirmat că astfel de evenimente produc elemente mai grele decât fierul, precum aurul, uraniul sau platina. Analiza iniţială a datelor obţinute a indicat că aceste elemente grele s-au format în urma ciocnirii. Totuşi, pentru a confirma această descoperire, oameni de ştiinţă au realizat o analiză suplimentară şi au descoperit şi urme de stronţiu, un metal alacalin cu numărul atmic 38, potrivit Science Alert. „Ştim acum că procesele care au creat elementele s-au petrecut mai ales în stele obişnuite, în explozii de supernove sau în straturile exterioare ale stelelor vechi. Dar, până acum, nu ştiam locaţia procesului final, nedescoperit, cunoscut sub numele de captura rapidă de neutroni, care a creat elementele mai grele din tabelul periodic”, a explicat astrofizicianul Darach Watson, de la Universitatea Copenhaga (Danemarca). În cazul elementelor uşoare, hidrogen şi heliu, ştim că acestea s-au format relativ uşor, în miezul stelelor, acolo fuziunea elementelor a permis alimentarea reacţiilor care au dat naştere unor noi elemente până la fier. Fuziunea fierului, element chimic cu numărul atomic 26, nu mai oferă energie suplimentară care să ducă la formarea unor noi elemente. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că orice element mai greu decât fierul trebuie să se formeze într-un mediu în care neutronii pot fi adăugaţi foarte rapid la nucleu atomic, înainte ca degradarea radioactivă să intervină şi să ducă la disiparea neutronilor. În aceste condiţii, o supernovă, o stea masivă aflată la sfârşitul vieţii, oferă mediul propice, bogat în neutroni, în care elementele mai grele decât fierul se pot forma. Observarea modului în care diferite elemebte se pot forma în condiţiile extreme ale ciocnirii a două stele neutronice este posibilă datorită faptului că diferitele elemetele absorb unde de lumini specifice, ceea ce face posibilă identificarea acestora. Pe lângă datele obţinute din observaţiilor realizate asupra GW 170817, cercetătorii au studiat şi spectrul luminos sintetic, pentru a putea înţelege mai bine datele. Astfel, oamenii de ştiinţă au putut observa că, pe lângă aur, uraniu şi platină, ciocnirea a dus la formare unei cantităţi mari de stronţiu. „Aceasta este prima dată când putem asocia direct materialul nou creat format prin captarea de neutroni cu o fuziune de stele neutronice”, a explicat Camilla Juul Hensen, cercetătoare a Institutului Max Plank pentru Astronomie. sursa:descopera.ro
  14. Pe suprafaţa planetei Venus pot fi întâlnite unele dintre cele mai dure condiţii din sistemul nostru solar. Un nou studiu sugerează că Venus nu a fost acoperit cu apă în trecutul său geologic; o astfel de perspectivă diminuează considerabil posibilitatea ca pe această planetă să fi existat condiţiile necesare vieţii biologice aşa cum o ştim, notează Space. Studii anterioare sugerează că planeta Venus a avut o climă mult mai blândă, putând chiar să susţină oceane de apă pe suprafaţa sa. Oamenii de ştiinţă explică că, în urmă cu miliarde de ani, radiaţiile solare erau mai reduse, dar o creştere a cantităţii emise de către Soare a dus la o schimbare dramatică a condiţiilor. Dat fiind faptul că planeta se află mult mai aproape de Soare faţă de Terra, asta a dus la evaporarea apei în atmosferă, unde a acţionat într-un mod asemănător gazelor cu efect de seră, ceea ce a dus la o accelerare a evaporării apei rămase la suprafaţă. În luna septembrie, cercetătorii de la Institutul Goddard al NASA au publicat un studiu în care, pornind de la o serie de simulări computerizate, explicau că în urmă cu trei miliarde de ani apa a existat pe suprafaţa planetei. Un nou studiu pune la îndoială aceste concluzii, oamenii de ştiinţă care au lucrat la această cercetare explică că nu a fost niciodată cazul ca pe suprafaţa lui Venus să existe apă lichidă. Această concluzie a fost trasă pornind de la compoziţia rocilor de la suprafaţa planetei. Iniţial, oamenii de ştiinţă credeau că rocile aflate pe Venus sunt în mare parte formate din granit. Totuşi, după cum au relevat observaţiile misunii Magellan, desfăşurată între 1989 şi 1994, rocile sunt mai degrabă formate din bazalturi. Ce înseamnă asta? Că aceste roci s-au format prin aceleaşi procese din interiorul scoarţei care dau naştere bazalturilor pe Terra şi că este improbabil să fi existat apă pe suprafaţa lui Venus, deoarce ar fi dus la apariţia graniturilor. „Ştim foarte puţine despre suprafaţa lui Venus”, explică Allan Treiman, geolog al Universităţii Michigan şi membru al echipei care a lucrat la noul studiu despre Venus. sursa:descopera.ro
  15. Apa ar putea reprezenta o resursă importantă pentru stabilirea unei baze de cercetare pe suprafaţa Lunii. Un studiu recent, care a avut ca punct de plecare identificarea unor noi cratere la polul sud, sugerează că depozitele de apă de pe Lună ar putea avea vechimi şi origini diferite, notează Phys. Autoarea studiului, Ariel Deutsch, absolventă a Departamentului de Ştiinţe Planetare din cadrul Universităţii Brown, Statele Unite ale Americii, este de părere că stabilirea vechimii şi originilor depozitelor de apă de sub suprafaţa selenară ar putea să ofere un avantaj în explorările spaţiale viitoare. „Vârstele acestor zăcăminte ne pot spune ceva despre originea gheţii, care ne ajută să înţelegem sursele şi distribuţia apei în sistemul solar interior”, explică Ariel Deutsch. Ea mai adaugă: „În scopuri de explorare, trebuie să înţelegem distribuţiile laterale şi verticale ale acestor zăcăminte pentru a ne da seama cum este mai bine să le accesăm. Aceste distribuţii evoluează odată cu timpul, astfel, o aproximare a vârstei se dovedeşte foarte importantă”. În cadrul acestui studiu, Deutsch a colaborat împreună cu Jim Head, profesor al Universităţii Brown, şi Gregory Neumann, cercetător al NASA de la Goddard Space Flight Center. Folosind datele oferite de către Lunar Reconnaissance Orbiter, cercetătorii au aproximat vârstele craterelor de la Polul Sud al Lunii prin numărul de cratere mai mici care au apărut de-a lungul timpului în interiorul acestora. Cercetătorii au stabilit faptul că cele mai mari cratere au o vârstă de aproximativ 3,1 miliarde de ani, aceasta fiind limita superioară pe care gheaţa, care se află sub aceste cratere, o poate avea. Analiza craterelor a relevat de asemenea că impacturile care au avut loc de-a lungul timpului au făcut ca depozitele de apă să fie concentrate în adâncuri. Majoritatea apei se află concentrată sub craterele mari. Unele urme de gheaţă au fost observate şi sub unele cratere mai mici şi, din analiza formelor acestora, cercetătorii au teoretizat că acestea ar putea fi mai recente. Dacă acesastă teorie se dovedeşte adevărată, sursele din care această apă provine ar putea fi multiple: microasteroizi, comete sau chiar activitate vulcanică. Cea mai bună modalitate de a determina vârsta şi originea acestor depozite de apă, conform oamenilor de ştiinţă, este de a obţine mostre din respectivele cratere. În aceste condiţii, misiunea Artemis, care ar trebui să trimită un echipaj uman până în 2024, ar putea să colecteze mostrele necesare. sursa:descopera.ro
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.