Search the Community
Showing results for tags 'creștini'.
Found 1 result
-
Bigotismul, o etichetă la modă pentru creștini Cândva, valorile creștine erau apreciate pentru contribuția lor la dezvoltarea socială. În ultimul timp, asistăm însă la un fenomen invers. Pe măsură ce își afirmă mai puternic valorile, creștinismul primește tot mai des eticheta de bigotism. Mai sunt valorile creștine viabile azi? În termeni declarativi, mulți se grăbesc să răspundă pozitiv. Statisticile din ultimul timp demonstrează însă contrariul. În special, în SUA (țara care s-a fondat pe principiile creștine), asistăm la o incriminare a celor care încă mai mizează pe contribuția reală a valorilor creștine la progresul societății. O asemenea situație a fost evidențiată de dezbaterea extrem de mediatizată legată de Hobby Lobby, în urma deciziei Curții Supreme de a da câștig de cauză firmei americane împotriva Legii contracepției. Întrebările asociate acestei dispute au evidențiat o problemă de fond: Este pretenția Hobby Lobby o componentă a libertății religioase sau o formă de discriminare pe considerente de natură spirituală? Nu este pentru prima oară când se ridică o asemenea chestiune. Ea a mai apărut și în conexiune cu decizia unui cofetar de a refuza onorarea comenzii de prăjituri pentru o nuntă a unui cuplu gay. Motivația acestui gest este strict religioasă. „Sunt un urmaș al lui Iisus Christos”, a spus Phillips. „Deci este o problemă de credință religioasă. Eu cred că Biblia ne învață că uniunea legală (căsătoria) între persoane de același sex nu este un lucru OK.” Un caz similar s-a petrecut în New Mexico, un fotograf fiind acuzat de discriminare de către un cuplu gay fiindcă a refuzat să vină să fotografieze ceremonia nunții. În răspunsul oferit, fotograful a negat orice urmă de discriminare. Pur și simplu, a afirmat că prezența sa la o astfel de nuntă este în conflict cu principiile sale religioase. Creștinii, expulzați din societate În replică, cei care nu sunt de acord cu invocarea libertății religioase în acest gen de situații îi acuză pe creștinii conservatori că au optat pentru varianta unei „evadări din societate”. Se oferă ca exemplu în această direcție decizia evanghelicilor americani de retragere din Boy Scouts of America (Cercetașii) în urma hotărârii organizației de a le permite cercetașilor de orientare homosexuală să devină membri cu drepturi depline. Nemulțumiți cu această decizie prin care Organizația Cercetașilor s-a îndepărtat de valorile tradiționale creștine, evanghelicii și-au creat propria alternativă creștină în care să își poată trimite copiii în siguranță. Ceea ce acuză criticii unei asemenea atitudini este că morala creștină conservatoare adoptată de evanghelici sau de alte grupuri creștine este incompatibilă cu modernitatea. Conform The Atlantic, această acuzație se bazează pe o concepție răspândită despre evanghelici — „că sunt toxici”. În consecință, refuzul de a servi la nunțile gay este etichetat ca bigotism. Iar legile prin care se protejează companiile care refuză să presteze astfel de servicii sunt considerate legi care promovează intoleranța. De exemplu, refuzul Hobby Lobby de a plăti pentru contraceptive este inclus în categoria misoginismului. În spatele tuturor acestor acuzații este suspiciunea că în cazul creștinilor conservatori există un refuz categoric de acceptare a moravurilor contemporane. Adică, au optat pentru o variantă aculturală și lipsită de relevanță. Creștinism împins spre spațiul privat? Pentru mulți creștini, convingerile ferme pe care nu ezită să le exprime sunt asociate și cu o puternică temere. Una generată de faptul că într-o societate tot mai secularizată va fi mai puțină toleranță pentru persoanele care doresc să acționeze pe baza convingerilor lor religioase. Desigur, statul este posibil să asigure acest drept pentru spații private strict definite. Ca de exemplu, biserica. Însă aceasta presupune ca politica publică să intre tot mai mult în conflict cu moralitatea creștină, susține The Atlantic. Și atunci se naște o întrebare fundamentală: Cum ar trebui să reacționeze creștinii atunci când li se impune prin lege să facă anumite lucruri pe care le consideră profund imorale? Ca, de exemplu, plata pentru acoperirea cheltuielilor de contracepție, oficierea căsătoriilor gay sau simpla onorare a unor comenzi, cum ar fi prăjiturile sau fotografierea. Răspunsul este tot mai complicat de oferit, fiindcă s-au schimbat multe percepții despre exprimarea religiei în spațiul public. De exemplu, Curtea Drepturilor Omului a confirmat interdicțiile franceze și belgiene cu privire la purtarea de voaluri religioase în public. Evident, afectată este minoritatea femeilor musulmane care poartă burqa. Guvernele respective au încercat să argumenteze că vălul era un pericol pentru siguranța publică, împiedicând identificarea persoanelor. Cu alte cuvinte, dreptul majorității ar fi mai important decât libertatea religioasă a unei minorități. Convingerile personale religioase ale acestor femei au fost reprimate din cauza faptului că expunerea publică a credinței lor a fost considerată inadecvată pentru majoritate. În egală măsură, pretențiile creștine sunt etichetate ca homofobe și misogine. Etichetele abundă. Moralitatea nici măcar nu mai este luată în calcul. Drepturile mai importante decât morala Este evident că această tensiune este generată de o schimbare în ceea ce privește raportarea față de moralitate. În postmodernism, a fost inevitabilă redefinirea unor noțiuni care cândva păreau să fie bine conservate. Acum, nu moralitatea primează, ci drepturile omului. Iar invocarea acestora poate estompa apelul la etică și morală. Cum altfel ar putea fi înțeleasă replica lui Elton John, una dintre cele mai proeminente celebrităţi gay din lume? În opinia acestuia, „ierarhia bisericii, tradiţionaliştii sunt probabil scandalizaţi, însă vremurile s-au schimbat. Dacă Iisus ar fi trăit în zilele noastre, nu îmi pot închipui că (…) acest mare Om ar fi spus că acest lucru (căsătoriile între persoane de acelaşi sex — n.r.) nu se poate întâmpla”. Cântărețul britanic pare să fie extrem de convins de ceea ce afirmă. Până și Iisus a fost reevaluat și transformat într-un militant al drepturilor omului. Nu ar trebui să mire pe nimeni că domeniul cel mai afectat de această conversie este sexualitatea. Totuși, la toate aceste situații dilematice pe care le-am prezentat, soluția nu poate fi decât în acord cu un principiu de bază al creștinismului tradițional. Şi anume că valorile religioase trebuie exprimate și trăite în spațiul public. O credință privată este fără valoare. Drept urmare, cine dorește să rămână fidel convingerilor proprii va trebui să își asume riscul de a fi etichetat. Iar bigotismul va fi una dintre cele mai frecvente acuzații. *Articolul a fost luat de aici. **Multumesc pentru timpul acordat acestui topic.
