Pe cei care omoară din greşeală cine îi pedepseşte?

[ALexu]

Pe cei care omoară din greşeală cine îi pedepseşte?

 

Execuțiile costă. Mult. De aceea, autoritățile americane preferă să termine repede cu ele. Prețul grabei este însă și mai mare. Un studiu publicat de revista “Nature” arată că 1 din 25 de deținuți pasibili de pedeapsa cu moartea ar putea fi exonerat, dacă dosarul lui ar fi analizat mai mult timp.

 

 

Studiul extrapolează statistici existente care arată că 4% dintre deținuții condamnați la moarte au fost nevinovați. Iar procentul lor ar putea, în realitate, să fie mult mai mare. Aceasta fiindcă puține condamnări se sfârșesc prin exonerare. În cele mai multe cazuri, condamnații nevinovați nu mai apucă să își dovedească nevinovăția. Unii mor în timp ce își așteaptă executarea sentinței. Alții, chiar dacă se dovedește că erau nevinovați, nu ajung să figureze în registrele oficiale ca nevinovați. Pe lângă aceștia, mai sunt și condamnații care pledează ca vinovați în speranța că vor primi sentințe reduse. Toate acestea au făcut ca sarcina cercetătorilor, printre primii care au încercat să evalueze cantitativ rata condamnărilor, să fie și mai dificilă.

 

Vorbim, așadar, de un minimum al condamnărilor eronate, despre care cercetătorii spun că ar putea fi redus dacă pedeapsa deținuților condamnați la moarte ar fi comutată la pedeapsa cu închisoarea pe viață. Cu cât o persoană stă mai mult în așteptarea executării sentinței la moarte, cu atât șansele de a-i fi dovedită nevinovăția cresc, au notat cercetătorii.

 

Nu au mai avut răbdare

 

Chestiunea timpului acordat judecării cazurilor de condamnare la moarte este una care continuă să provoace discuții în Statele Unite. În luna februarie a acestui an, un deținut a fost executat de autoritățile din statul american Missouri cu patru minute înainte ca judecătorii din Washington, care îi analizau cazul, să respingă ultimul apel la suspendarea sentinței cu moartea.

 

Herbert Smulls, care fusese judecat de un juriu format, în întregime, din albi, ar fi murit la câteva momente după ce a fost ridicat de polițiști, în timpul unei convorbiri telefonice cu avocații lui, cu care discuta despre apelul lui în justiție. Potrivit The Atlantic, Smulls „a fost executat, deși oficialii de stat știau că judecătorii Curții Supreme a Statelor Unite încă mai luau în calcul cererea lui de exonerare”.

 

Cine poate despăgubi o viaţă?

 

La polul opus este cazul lui Glenn Ford, un alt bărbat de culoare, de data aceasta exonerat după 30 de ani de detenție în vederea execuției. Judecat și el tot de o comisie alcătuită numai din jurați albi, Glenn Ford a fost condamnat pentru uciderea unui bătrân, care îl angajase să îi facă diverse comisioane. Ulterior, s-a dovedit că unul dintre aceștia a comis crima.

 

Ford a devenit condamnatul la moarte cu numărul 144 care a fost exonerat, din ultimele 4 decenii. Bărbatul este și unul dintre deținuții exonerați care au fost închiși cel mai mult timp (din istoria SUA), în așteptarea executării sentinței la moarte.

 

O discuţie redusă la bani

 

O discuţie redusă la Americanii caută soluții pentru reducerea costurilor implicate de menţinerea unui deţinut în închisoare. Unii s-au gândit chiar că impunerea unui termen-limită fix pentru judecarea cazurilor în care miza este executarea condamnatului ar fi o soluție viabilă. Alții spun însă că execuțiile au oricum un cost financiar împovărător pentru stat. Executarea lui Tomothy McVeigh, atentatorul care a ucis 168 de persoane în atacul cu bombă din Oklahoma (1995) a costat statul american nu mai puțin de 13 milioane de dolari.bani

 

Discutată în aceşti termeni însă, pedeapsa capitală nu mai apare ca o formă de a proteja societatea de indivizi periculoşi, ci apare ca o manifestare a unui sistem juridic atât de grăbit să facă dreptate, încât e capabil să comită nedreptăţi iremediabile.

 

Sursa: Click.