Jump to content

Mancarea Romaneasca


qazdawn
 Share

Recommended Posts

Romania are foarte multe mancaruri specifice cum ar fi mamaliga,sarmalele,carnatii din carne de porc si altele.

 

Bucataria Romaneasca a fost iubita de straini din totdeauna.Retetele ardelenesti au atras turisti chiar si din afara Europei.

 

Mămăliga este un preparat tradiţional de mâncare din România. Considerată mâncare a ţăranilor, este des folosită ca substitut pentru pâine sau ca aliment de bază în perioadele de vară când munca grea efectută la câmp nu mai permite prepararea pâinii de casă şi în zonele rurale sărace. Era preponderent folosită în perioada premergătoare industrializării dată fiind uşurinţa cu care se prepară, comparativ cu pâinea. În perioada modernă, preocuparea pentru alimentaţia diversă şi sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, ştiinţa alimentaţiei consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecţiuni ale căile respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga şi alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile şi în restaurantele selecte, apreciate de gurmanzi.

 

În mod tradiţional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare şi făină de porumb într-un vas de fontă cu o formă specială denumit ceaun. Preparată în stilul ţărănesc şi folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italană până la a putea fi tăiată în bucăţi asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistenţa terciului.

 

Motivul pentru care mămăliga este atât de populară in România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare.[necesită citare]

 

Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii şi prăjită în untură lângă tocăniţe, ciorbe de verdeţuri. La stâne, unde legumele şi fructele ajung cu greu, s-a format o tradiţie culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte şi slănină. [ © Wikipedia ]

 

 

Sarmalele au fost dintotdeauna cele mai consumate mai ales pe timpul ierni,in jurul Craciunului.Se consuma de preferat calda.Se consideră că dacă se consumă după ce "stau" 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită

Se pot face sarmale şi de post, înlocuind carnea din umplutură cu ciuperci, soia, legume tocate, păsat de porumb, sau chiar bucăţele de pâine (la alegere sau în diferite combinaţii după gust).

 

Varza folosită la prepararea sarmalelor poate fi proaspătă sau acră (murată rapid sau pentru a fi păstrată peste iarnă). Sarmalele se mai pot prepara cu foi (frunze) de podbal, ştevie, spanac sau (în unele zone) hrean. La servire, smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă).

 

Sarmalele cu păsat sunt "de post" dar pot fi şi "de frupt" dacă li se adaugă la împachetat căte o felie de costiţă sau jambon afumat în mijlocul umpluturii.

 

Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, dacă la fundul ceaunului şi printre sarmale se pun bucăţi de şorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, multe frunze de cimbru şi mărar. În unele sate din Munţii Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de sarmă şi sarme), ţăranii pun printre sarmale, bucăţi de călbaj, un fel da caltaboş făcut cu bucăţi de carne amestecate în umplutura tradiţională şi bine afumat.

 

CODE

Copyright Wikipedia

Edited by Krysty xD
Link to comment
Share on other sites

Am gasit si in grecia sarmale , erau vandute cu ,,străchinuţă" romaneasca , 15 E , defapt era vanduta ca si mancare romaneasca , cum sunt si la noi restaurante chinezesti .

Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.