Blolile pulmonare din cauza fumatului

[NazrY]

Boli Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC)
Fumatul estecel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC), boli care nu se vindecă, dar se pot trata. Pacienții cu BPOC pot prezenta simptome de tuse, dispnee (dificultate în respirație), wheezing (respirație șuierătoare) sau senzații de apăsare în piept. Ei rămân fără suflu când urcă scările sau au nevoie să se oprească și „să-și tragă sufletul” mai des decât alte persoane de aceeași vârstă.

Studiile clinice realizate la nivel mondial arată că fumătoarele sunt mai predispuse să dezvolte BPOC decât fumătorii, fiind vulnerabile în mod special la instalarea formelor severe ale bolii. În același timp, pentru fumătorii a peste 25 de țigări pe zi, riscul de deces este de 20 de ori mai mare decât în cazul nefumătorilor. Din momentul stabilirii diagnosticului, durata vieții a jumătate dintre pacienți este evaluată la 5 – 10 ani.

Niciodată nu este prea târziu să te lași de fumat și să reduci, astfel, riscul de a dezvolta o boală pulmonară obstructivă cronică. Încetarea fumatului are un impact pronunţat, scăzând rata exacerbărilor bolii și riscul complicaţiilor cardiovasculare.

 

Cancer bronhopulmonar
Fumatul constituie un factor de risc major în apariţia cancerului bronhopulmonar, un cancer extrem de agresiv ce conduce la mai multe decese decât oricare alt tip de cancer.

În medie, o persoană care fumează 2 pachete de țigări pe zi inhalează pe an aproximativ 140 g de substanţe cancerigene. Riscul nu se calculează doar în raport cu numărul de ţigarete fumate zilnic, ci şi cu vârsta la care s-a început fumatul, persoanele care își însușesc acest obicei de tinere având cel mai mare risc de a dezvolta un cancer pulmonar.

Rata de mortalitate prin cancer pulmonar creşte și odată cu numărul ţigaretelor fumate pe zi şi cu adâncimea inhalaţiei, perioada în ani a fumatului, tipul de ţigări (risc dublu în cazul ţigărilor fără filtru) sau lungimea ţigaretelor (lungimea mai mare aduce mai multă nicotină în organism).

 

Infecții ale tractului respirator
Fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru infecțiile tractului respirator: în literatura de specialitate se consemnează un risc de 3,15 ori mai mare pentru marii fumători (1-2 pachete de țigări pe zi) sau de 2 ori mai mare pentru indivizii care au fumat la un moment dat în viață (indiferent de cantitate).

Cu toate acestea, un număr mare de studii demonstrează că stoparea fumatului duce la scăderea semnificativă a riscului de infecţie. Acestea subliniază importanţa stopării fumatului ca măsură preventivă a afecţiunilor infecţioase, având în vedere că rata de risc scade cu 50% în decurs de 5 ani de la renunțarea la fumat.

Astm
Astmul este o boală inflamatorie cronică, ce afectează căile respiratorii. Deși ea poate fi declanșată de o serie de factori de mediu și factori genetici, studiile de specialitate arată că atât fumatul activ, cât și cel pasiv au o influență considerabilă în a determina apariția astmului, în special în cazul bebelușilor ale căror mame fumează în timpul sarcinii.

În plus, chiar dacă astmul a fost declanșat de alți factori externi, fumatul este contraindicat pentru astmatici, putând conduce la dezvoltarea unei forme mai grave de boală. Deoarece fumatul inflamează căile respiratorii, tratamentul de specialitate pentru astm nu poate avea aceeași eficiență precum în cazul unui nefumător decât prin utilizarea unor doze mai mari.

Tuberculoză
Fumatul creşte riscul de deces prin tuberculoză, raportul dintre rata deceselor la fumătorii cu tuberculoză și nefumătorii suferind de aceeaşi boală fiind de 2,8.

În plus, marii fumători au un risc de 2-3 ori mai mare de a face această boală decât nefumătorii, ca urmare a faptului că fumatul determină frecvent tuse cu expectoraţie, ridicând astfel gradul de contagiozitate a bolnavilor baciliferi. Formele de tuberculoză activă gravă extinsă, precum şi recidivele, sunt mai frecvente la marii fumători. Concomitent, asocierea fumatului cu tuberculoza creşte și riscul apariţiei unui cancer bronhopulmonar.

Cancer laringian
Într-o proporție covârșitoare de 84% a cazurilor, cancerul laringian a fost determinat de fumat. La acesta, se adaugă frecvent și consumul de alcool, situație în care riscul este cumulativ. La femeile fumătoare, riscul de a face cancer laringian este de 17,8 ori mai mare decât la femeile nefumătoare.

Simptomele declanșării cancerului laringian sunt variate și pot consta în:

Schimbarea timbrului vocii și răguşeală de diferite grade de intensitate;
Senzaţia de uscăciune în gât;
Tuse persistentă;
Dificultăți în a respira (fie permanent, fie intermitent);
Senzaţia de corp străin în gât;
Dureri la nivelul urechii;
Apariţia unei tumefieri în regiunea gâtului.
Orice persoană care fumează în mod constant și sesisează aceste manifestări clinice, cu evoluţie spre agravare în timp, ar trebui să se adreseze unui specialist ORL pentru a-și verifica starea de sănătate

[South Silviu.]

@@Mihai Culea, te anunţ că vei fi sancţionat cu un avertisment verbal pentru încălcarea următoarei reguli:

In fiecare topic trebuie postată sursa.

 

Topic închis.