[30 martie] 1879 - înfiinţarea Academiei Române

BIS aka OldNab · March 31, 2018

Ziua de 30 martie poate fi considerată drept o zi de naștere a Academiei Române. Cel mai înalt for științific și cultural din România a fost reorganizat sub această formă și denumire în 1879. Academia Română continuă personalitatea și tradiția Societății Literare Române, respectiv Societății Academice Române. Istoria Academiei Române a fost presărată de numeroase picanterii.

În secolul al XIX-lea, înființarea unei academii devenise o chestiune de prestigiu pentru fiecare națiune din Europa. În România, această instituție a fost creată la 1 aprilie 1866 de către Locotenența Domnească ce fusese creată după detronarea lui Alexandru Ioan I Cuza, Locotenență ce a condus țara până la înscăunarea lui Carol I, în 1866.

La început, instituția a purtat numele de Societatea Literară Română. Fondatorii au evitat termenul de ”academie” deoarece statul român era vasal Imperiului Otoman și nu era recunoscut la nivel internațional. În 1867, după consolidarea României prin recunoașterea internațională a noului principe domnitor, Carol I, instituția și-a schimbat numele în Societatea Academică Română.

Numele de Academia Română a fost adoptat printr-o lege specială promulgată în 30 martie 1879. Noua instituție era expresia suveranității și a independenței câștigate de România în urma războiului din 1877 - 1878. Însă era mai mult decât atât: era și expresia dorinței de unire a tuturor românilor. Încă de la fondarea Societății Literare Române, în componența noului for științific și cultural au fost incluși reprezentanți ai tuturor regiunilor istorice locuite de români: 7 persoane reprezentau România din acea vreme, 3 erau din Transilvania, 3 din Basarabia, 2 persoane erau din Bucovina, 2 din Banat și 2 persoane proveneau din Macedonia, pentru a-i reprezenta pe românii sud-dunăreni, adică pe aromâni, megleno-români și istro-români.

Academia Română a funcționat ca atare până în 1948, când comuniștii au desființat-o și au înființat în locul ei Academia RPR, ulterior transformată în Academia Republicii Socialiste România.

Academia Română de azi își are rădăcinile în Societatea Literară Română. Academicienii sunt titulari, corespondenți și de onoare, aleși pe viață. Totuși, au fost și academicieni care și-au pierdut statutul. Primul a fost scriitorul Andrei Vizanti, care a fost ales drept membru corespondent în 1882 și și-a pierdut calitatea de academician în 1903, după ce a fugit din țară pentru a scăpa de o pedeapsă pentru delapidarea banilor publici. Alte două personaje care și-au pierdut calitatea de academicieni au fost soții Elena și Nicolae Ceaușescu. Ea devenise membru titular în 1974, iar el în 1985. Excluderea lor a venit post-mortem, în 26 decembrie 1989. Alți demnitari comuniști precum Manea Mănescu și Suzana Gâdea au fost excluși ca urmare a pedepselor penale primite pentru rolurile lor proeminente jucate în regimul comunist.

SURSĂ: RFI.

Edited April 2, 2023 by BIS aka OldNab

BIS aka OldNab · March 29, 2019