Jump to content

NEW - Secțiunea cu https://forum.b-zone.ro/sugestii/ e acum deschisă. Sfaturi pentru a posta găsiți aici.

BIS aka OldNab

Moderator: Politics
  • Content count

    7957
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

1121 Legendary

5 Followers

About BIS aka OldNab

  • Rank
    Glorie eternă Mareşalului!
  • Birthday 12/18/1999

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    Iaşi
  • Hobbies
    Patriot român

Previous Fields

  • Real name
    Seba
  • RPG1 Nickname
    OldNab
  • RPG3 Nickname
    BIS
  • RPG4 Nickname
    BIS

Recent Profile Visitors

12317 profile views
  1. Satul Ciuciuleni din raionul Hâncești este cea de-a 50-a localitate care votează o Declarație de Unire cu România. În documentul semnat de consilierii locali se precizează că „Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România la 27 martie 1918, acesteia i-au urmat Bucovina la 28 noiembrie 1918 și Transilvania la 1 decembrie 1918, iar astăzi, am rămas rupți de la Patria-mamă. Este anul UNIRII, a sosit momentul să revenim acasă. A sosit momentul când oamenii acestui pământ pot demonstra că sunt capabili să-și asume angajamente pentru prezent și viitor, să le respecte și să motiveze guvernarea din ambele state să nu tergiverseze REÎNTREGIREA”. SURSE: InfoPrut, Naţional, oficial.md.
  2. Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici au deschis, sâmbătă, conferinţele „Despre lumea în care trăim”, organizate de Fundaţia Humanitas Aqua Forte. Cei doi au vorbit despre „splendoarea Europei”, făcând o incursiune în izvoarele culturii europene, şi vorbind despre valorile universale care s-au format în Europa. Aceştia au atins subiecte precum primul moment european, ideea de comunitate, capitalismul sau corectitudinea politică. Gabriel Liiceanu este cel care a deschis evenimentul, trăgând un semnal de alarmă cu privire la discursul public din România care, în momentul de faţă, se reduce, în principal, la talk-show-urile de televiune, la dezbaterile politice (limbajul clasei politice), respectiv la fuxul de ştiri „care năvăleşte peste noi zi de zi”. Problema este că nu există în acest discurs, vocea specialiştilor. „În schimb, nu există în discusul public din România ceea ce aş numi vocea specialiştilor, adică a oamenilor care ştiu despre ce vorbesc. Pentru că ceilalţi nu vorbesc neapărat despre ceea ce ştiu”, a spus Gabriel Liiceanu. SURSĂ: Adevărul.
  3. Igor Dodon susţine că România promovează Unirea cu Republica Moldova la nivel de stat, iar această politică este una greşită. Preşedintele a dat asigurări că Chişinăul nu pretinde la vechile teritorii moldoveneşti, care acum sunt parte a României, şi cere ca şi Bucureştiul să nu aibă pretenţii teritoriale în acest sens. „Acolo, (în România) din păcate, există o politică de stat care spune că acest teritoriu (Republica Moldova) trebuie Unit cu România. Însă asta este o greşeală”, a declarat Igor Dodon într-un interviu pentru Deutsche Welle. Şeful statului a precizat că proiectul Unirii este finanţat de statul român. „Din bugetul României sunt finanţate televiziuni care deschis pledează pentru asta (Unire) şi nimeni nu le închide”, a menţionat preşedintele. Tot în această ordine de idei, Dodon a notat că declaraţiile simbolice de Unire semnate de mai multe primării din Moldova, de fapt, nu sunt simbolice. „Este o campanie, o încercare de a duce situaţia în aşa direcţie ca tot mai mulţi oameni să-şi dorească lichidarea statalităţii moldoveneşti”, a adăugat Igor Dodon. El a insitat în continuare că Unirea înseamnă război civil şi a accentuat că războiul de pe Nistru, din 1992, a început din cauza celor care promovau Unirea cu România. SURSĂ: Adevărul.
  4. August Treboniu Laurian, filolog, istoric, publicist și om politic, s-a născut la 17 iulie 1810, în Fofeldea, județul Sibiu. Și-a făcut studiile liceale la Sibiu și la Cluj, apoi studiile universitare la Viena și Hanovra, unde și-a luat doctoratul în filologie. Începând din anul 1842 a desfășurat o bogată activitate didactică la Colegiul ''Sf. Sava'' din București, unde a fost profesor de filosofie, apoi, din 1845, profesor de limbă și literatură latină, potrivit dicționarului ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003). August Treboniu Laurian a reorganizat învățământul din Moldova, a înființat școli și a introdus studiul obligatoriu al limbii latine. În 1851 devine inspector general al școlilor în Moldova, iar în 1859 este numit Efor al Școalelor din București. A depus eforturi susținute în vederea înființării Universității din București și a fost primul profesor de limba latină la Facultatea de Litere și Filosofie, precum și primul decan al acesteia (1864-1881). August Treboniu Laurian a întocmit manuale școlare de istorie și geografie, dintre care sunt de amintit ''Istoria românilor'' (cu trei volume: I. ''De la fondarea Romei până la căderea Imperiului roman de Apus''; II. ''De la căderea Imperiului roman de Apus până la luarea Constantinopolii prin turci''; III. ''De la căderea Constantinopolii până în zilele noastre'', 1853-1857) și ''Elemente de istorie și biografii pentru clasa II a școlilor primare din Moldova'' (1856). A tradus totodată manuale străine (''Manual de filosofie'', de A. Delavigne, 1846; ''Manual de filosofie și literatură filosofică'', de W.T. Krug, 1847), contribuind astfel la formarea terminologiei filosofice în limba română. De asemenea, a fost redactor la revista pedagogică ''Instrucțiunea publică'' (1859). În domeniul publicistic, a editat, împreună cu Nicolae Bălcescu, ''Magazinul istoric pentru Dacia'' (1845), a colaborat la diferite publicații ale vremii, precum ''Foaia Literară'', ''Foaie pentru minte, inimă și literatură'', ''Propășirea''. Preocupările sale lingvistice s-au concretizat în publicarea lucrărilor ''Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Daciae vigentis vulgo Vallachicae'' (1840) și ''Disertatio de linquis latina derivatis et in speciae de romana in Daciis vigenti'', în care a dezvoltat spiritul latinist, până la exagerarea principiilor acestuia. Împreună cu I.C. Massim a întocmit, la solicitarea Societății Academice Române, ''Dicționarul limbei române'', în două volume (1871, 1876). A continuat tradiția Școlii Ardelene, inaugurând, alături de Nicolae Bălcescu și Mihail Kogălniceanu, studiul sistematic al istoriei naționale (''Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia de gentium'' (1846), ''Temișiana sau Scurtă istorie a Banatului temișian" (1848), ''Die Romanen der osterreichischen Monarchie'' (3 volume, 1849-1851), ''Documente istorice despre starea politică și ieratică a românilor din Transilvania'' (1850), și a întocmit o hartă a Daciei. August Treboniu Laurian a desfășurat și o intensă activitate politică. Astfel, a participat la revoluția de la 1848-1849 din Transilvania, colaborând la redactarea programului revoluționarilor români de aici, citit la Marea Adunare de pe Câmpia Libertății de la Blaj (3/15 — 5/17 mai 1848). Ulterior a militat pentru Unirea Principatelor Române. A fost președinte al societății ''Transilvania'', precum și membru fondator al Societății Academice Române (2 iunie 1867), secretar general (1867-1870) și președinte (1870-1872; 1873-1876) al acesteia. Între 1867-1879 a fost președintele Secțiunii Literare a Societății Academice Române. August Treboniu Laurian a murit la 25 februarie 1881, la București. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu. SURSĂ: AGERPRES.
  5. Duminică, 25 februarie, se împlinesc 201 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din ţara noastră, unul din primele înfiinţate în Europa şi cel mai mare din sud-estul Europei. Muzeul a fost înfiinţat de un jurist de origine săsească şi mare colecţionar de artă, fostul Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, aflat în funcţie între anii 1777 şi 1787, perioadă în care acesta construieşte un palat în stilul barocului târziu, după modelul palatelor vieneze, clădire care adăposteşte astăzi sediul instituţiei de cultură sibiene. Samuel von Brukenthal s-a născut la 26 iulie 1721, la Nocrich, actualmente în judeţul Sibiu, tatăl său fiind juristul Michael Brekner (tot jurist fiind şi bunicul său), iar mama, Susanna, era descendentă a familiei de aristocraţi a lui Conrad von Heydendorff. La doar trei ani de la naşterea sa, tatăl său a fost înnobilat pentru loialitate, primind numele nobiliar von Brukenthal. Samuel a parcurs gimnaziul, apoi, din 9 februarie 1741, a devenit funcţionar la Cancelaria din Sibiu. A devenit apoi student la universităţile din Halle şi Jena, unde a studiat dreptul, filosofia, ştiinţele politice şi administrative, însă nu a obţinut un titlu academic, acesta nefiind obligatoriu în acei ani. Pe perioada studenţiei este iniţiat în francmasonerie, la Berlin, devenind apoi membru al Lojei Masonice din Magdeburg. Devine cancelar provincial al Vienei, perioadă în care începe să colecţioneze opere de artă, care erau achiziţionate de la Viena, de cele mai multe ori prin intermediul pictorului Johann Martin Stock, din colecţii mai vechi, precum cea a arhiducelui Leopold Wilhelm, prin achiziţii de pe piaţa de artă sau direct de la artiştii epocii, cum erau Martin Meytens şi Franz Neuhauser, sau chiar din Transilvania. A devenit, în anul 1743, unul dintre cei mai importanţi colecţionari ai regiunii. În anul 1745, Brukenthal revine la Sibiu, unde, după doi ani de specializare, este admis la Cancelaria administraţiei locale. La 26 octombrie 1745 se căsătoreşte cu Sofia Katharina, fiica primarului provincial Daniel Klokner von Kloknern. A piedut sprijinul familiei comitelui de Baußnern, care sperase că Brukenthal se va căsători cu fiica sa, însă a primit un impuls important în carieră, dată fiind zestrea de 30.000 de guldeni a soţiei şi proprietăţilor ei imobiliare importante, el devenind astfel unul dintre personajele importante din Transilvania. A fost, pe rând, grefier secund, pe un salariu de 150 de guldeni, apoi grefier principal şi vicenotar al magistratului de Sibiu, începând cu anul 1751. În anul 1753 călătoreşte la Viena, unde este primit în audienţă de împărăteasa Maria Tereza a Austriei, căreia îi prezintă dorinţa saşilor de a avea propriul secretariat al administraţiei, aidoma secuilor. La 18 ianuarie 1754 este numit secretar al naţiunii săseşti, iar în 1762, Maria Tereza l-a ridicat la rangul de baron. Ascensiunea sa continuă în următorii ani, fiind numit, în anul 1765, şef al Cancelariei Curţii, în anul 1772 a devenit şef al Cancelariei Provinciei, iar în anul 1777 devine singurul sas transilvănean care a ajuns la funcţia înaltă de Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, pe care a îndeplinit-o până în anul 1787. În această perioadă colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal se extind considerabil, între acestea regăsindu-se o pinacotecă, cabinetul de stampe, biblioteca şi o colecţie numismatică impresionantă. Trebuie spus că ajuns în această funcţie, veniturile sale au crescut considerabil, ajungând să câştige aproximativ 24.000 guldeni anual. Moartea împărătesei Maria Tereza a Austriei, la 29 noiembrie 1780, aduce căderea lui Samuel von Brukenthal în dizgraţia împăratului Iosif al II-lea şi, în cele din urmă, retragerea lui din funcţia de guvernator, în anul 1787. În anul următor decide să construiască, la Sibiu, după model vienez, un palat în stilul barocului târziu, de dimensiuni impresionante, acesta fiind inaugurat în anul 1779. Spaţiul fastuos al reşedinţei era destinat să găzduiască galeriile de artă, cabinetul de stampe şi biblioteca, dar şi seratele muzicale şi literare patronate de baronul Samuel von Brukenthal, ansamblul constituindu-se într-un spaţiu spiritual transilvănean de înaltă calitate. În anul 1790, cu trei ani înaintea inaugurării Muzeului Louvre, din Paris, colecţiile de artă europeană ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului. A trecut la cele veşnice, la Sibiu, la 9 aprilie 1803, la vârsta de 82 de ani, nu înainte de a-şi redacta testamentul, în care baronul a dispus, printre altele, deschiderea palatului ca muzeu public. De asemenea, pentru ca imensa sa colecţie de lucrări de artă să rămână întreagă, Samuel von Brukenthal a indicat în testament ca doar urmaşii săi pe ramură masculină să poată moşteni colecţia, iar în cazul întreruperii descendenţei, colecţiile să fie gestionate de o fundaţie care să le aducă în proprietatea Gimnaziului Evanghelic din Sibiu. Conform dorinţei sale testamentare, la 25 februarie 1817, Muzeul Brukenthal este deschis pentru public, fiind una dintre primele instituţii de acest gen din Europa, la acel moment. Mai mult, unul dintre moştenitorii săi, baronul Joseph von Brukenthal, a prevăzut, prin testament, în anul 1867, ca şi palatul să fie atribuit aceleiaşi fundaţii. În anul 1872, descendenţa familiei Brukenthal pe linie masculină se încheie, după decesul baronului Hermann von Brukenthal, astfel că Gimnaziul Evanghelic din Sibiu preia gestionarea imensei averi a familiei Brukenthal. Pe finalul secolului al XIX-lea, principala preocupare a muzeului a fost de a conserva patrimoniul existent şi de a extinde colecţiile prin achiziţiil, dar şi de a înfiinţa noi colecţii, cu accent pe cultura săsească. În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, fiind trecut în proprietatea statului comunist român, moment în care îşi încetează activitatea şi Societatea Transilvăneană pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu, iar muzeul aflat sub patronajul acesteia este inclus în patrimoniul naţional. Evoluţia Pinacotecii Brukenthal a fost marcată, de-a lungul timpului, nu doar de îmbogăţirea fondului prin intermediul donaţiilor şi achiziţiilor, de alăturarea importantului segment al picturii româneşti moderne şi contemporane, dar şi de evenimente regretabile precum confiscarea, în acelaşi an fatidic 1948, a unui număr de 19 lucrări şi transferarea lor la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, conform aceleiaşi politici centralizatoare comuniste. În anul 1957, Muzeul de Ştiinţele Naturii devenea parte a Muzeului Brukenthal, iar în anul 1966 se deschide Muzeul de Vânătoare “August von Spiess”, urmat, în anul 1972, de deschiderea Muzeului Farmaciei. Puţini sunt cei care cunosc şi un alt amănunt neplăcut din istoria instituţiei: la 26 mai 1968, într-o zi însorită de duminică, nu mai puţin de opt tablouri din Muzeul Brukenthal au fost furate, valoarea acestora depăşind la acel moment suma de 25 de milioane de dolari, în condiţiile în care inestimabila colecţie era sub grija unui singur paznic, fără niciun alt sistem de securitate. Este vorba de lucrările Anton van Dyck – „Moartea Cleopatrei”, Frans van Mieris cel Bătrân – „Bărbat cu pipă la fereastră”, Jorg Breu – „Portret de bărbat”, anonim german – „Bărbat cu haină de blană”, Cristoph Amberger – „Portret de bărbat”, Tiziano Vecello da Cadore (1477-1576) – „Ecce homo”, Rosalba Carriera – „Portretul unei tinere femei” (o miniatură pictată pe fildeş), şi, cea mai valoroasă, Maestrul legendei Sfântului Augustin – „Bărbat cu craniu în mână”. Nu s-a aflat decât că lucrările au fost scoase din ţară într-un timp-record, de doar trei zile, că hoţii au intrat în acea duminică în muzeu ca nişte vizitatori obişnuiţi, s-au ascuns la etajul al doilea, aflat în renovare, iar de acolo, noaptea, au coborât şi au acţionat în sălile de expoziţie. În plus, anchetatorii au mai stabilit că aceştia nu erau începători, fiindcă nu au atins decât obiectele strict necesare, şi dovediseră că au studiat temeinic locul. Evenimentul a devenit unul dintre cele mai celebre şi misterioase cazuri de furt petrecute în perioada comunismului în ţara noastră, cu o notă proastă pentru echipa de peste o sută de criminalişti, condusă de celebrul colonel Dumitru „Mitică” Ceacanica, dar şi ani întregi de nopţi nedormite pentru angajaţii de atunci ai instituţiei, care au fost supuşi unor anchete de o duritate fără margini, unii dintre ei fiind sechestraţi zile întregi în incinta muzeului, şi supuşi unui interogatoriu obositor şi inutil. În anul 1971, se zvonea că o parte dintre tablouri ajunseseră deja în Statele Unite, în colecţia privată a unui român azilant, iar orgoliul rănit al autorităţilor comuniste a făcut ca şeful Galeriei de Artă, un fotograf şi una dintre gestionarele muzeului să fie condamnaţi la închisoare. De atunci, pentru mulţi ani, peste cazul furtului de tablouri de la Brukenthal s-a aşternut tăcerea… În anul 1998, patru dintre lucrările furate în urmă cu 30 de ani, au fost regăsite în America şi repatriate: „Portret de bărbat cu craniu” a Maestrului Legendei Sfântului Augustin, „Ecce Homo” de Tizian; „Portret de femeie” de Rosalba Carriera şi „Portret de bărbat cu pipă în fereastră” de Frans van Mieris cel Bătrân. Revenind la evoluţia instituţiei, în anul 1988 a fost inaugurată Secţia Istorie a Muzeului Naţional Brukenthal, în prezent Muzeul de Istorie, în Casa Altemberger, iar în anul 2006 este deschisă Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal. Galeria de Artă a Muzeului Brukenthal a debutat, prin inaugurarea la etajul al doilea al palatului a unei secţiuni speciale a circuitului expoziţional, în care sunt cuprinse totalul celor 23 de lucrări recuperate în urma confiscării din 1948 şi a furtului din 1968, iar modalitatea specială a expunerii a fost concepută astfel încât să sublinieze importanţa reîntregirii fondului Pinacotecii Brukenthal. Muzeul Naţional Brukenthal a primit în mod repetat recunoaşterea Ministerului Român al Culturii, pentru succesul obţinut în promovarea patrimoniului muzeal şi adaptarea la cerinţele publicului contemporan în 2007, an în care Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg, dar şi pentru cel mai bun manageriat cultural în anul 2008, premiu înmânat prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca, managerul muzeului. Brukenthal este şi primul muzeu din România distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural Europa Nostra în anul 2010, şi primul muzeu din România admis în Clubul de Excelenţă The Best in Heritage de către European Heritage Association, în 2011. În anul 2015, a devenit primul muzeu din România care a obținut înregistrarea EMAS, Sistem de Audit și Management de Mediu. În cadrul procedurii de certificare EMAS, s-a obținut și certificarea ISO 14001:2004 – Sistem de Management de Mediu. Implementarea acestui sistem presupune implicarea tuturor angajaților, astfel încât să fie atinși indicatorii de performanță propuși: reducerea consumului de energie electrică, gaz natural, apă potabilă, a cantității de deșeuri generate, dezvoltarea gradului de informare și conștientizare. Certificarea EMAS s-a obţinut în cadrul Proiectului “Tichia Verde”, inițiat de Parohia Evanghelică CA Sibiu împreună cu Muzeul Național Brukenthal şi APM Sibiu, fiind finanțat prin Fundația Germană de Mediu (DBU) și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În anii 2015 şi 2016, Muzeul Național Brukenthal a primit Certificatul de Excelență TripAdvisor, fiind deosebit de apreciat de cei peste 400.000 de turişti ce trec pragul instituţiei în fiecare an. Muzeul Național Brukenthal a câștigat şi concursul „Together We Save Romanian Cultural Heritage” IFA-CE, ediţia I, 2016, juriul alegând, din cele 8 piese intrate în competiție, mecanismul orologiului Bisericii Evanghelice din Bradu, județul Sibiu pentru a fi consolidat la ARC-Nucleart, Grenoble, Franța, finalizarea procesului de restaurare urmând să fie continuată în laboratoarele Muzeului. Confecționat din lemn, cu componente din fier, mecanismul a fost donat Muzeului Brukenthal în anul 1909 de către preotul paroh Schuller. Din vastele lucrări de artă găduite de Muzeul Brukenthal, menţionăm doar faptul că aici se află două dintre cele patru lucrări care există în România şi care sunt atribuite pictorului flamand Peter Paul Rubens. Este vorba de tablourile „Sf. Ignaţiu de Loyola” şi „Sf. Franciscus Xaverius”, celelalte lucrări fiind „Coborârea lui Isus de pe Cruce”, aflat în Catedrala Armeano-Catolică din Gherla şi „Cezar primind capul lui Pompei”, tablou aflat în patrimoniul Palatului Culturii din Iaşi. În prezent, secţiile muzeului sunt următoarele: Galeriile de Artă Brukenthal, cu subsecţiile „Artă Europeană”, în Piaţa Mare nr. 4, „Artă Românească”, în Piaţa Mare nr. 5 şi „Artă Contemporană”, în Strada Tribunei nr. 6 Biblioteca Brukenthal – situată în Piaţa Mare nr. 4 Muzeul de Istorie Casa Altemberger, cu sediul în Str. Mitropoliei nr. 2 Muzeul de Istorie Naturală – în Strada Cetăţii nr. 1, cu subsecţiile Muzeul de Istorie a Farmaciei, situat în Piaţa Mică nr. 26 şi Muzeul de Vânătoare August von Spiess – situat pe Strada Şcoala de Înot nr. 4. În încheiere amintim că Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți, 31 ianuarie 2017, decretul de decorare a Muzeului Național Brukenthal. Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la înfiinţare, în semn de înaltă apreciere şi recunoştinţă pentru dăruirea şi profesionalismul de care au dat dovadă generaţiile de specialişti ai acestui aşezământ, contribuind la conservarea, sporirea şi valorificarea unui patrimoniu cultural de o importanţă remarcabilă pentru cultura naţională şi determinând, pe această cale, recunoaşterea municipiului Sibiu drept un reper cultural de importanţă internaţională, Klaus Iohannis a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria E „Patrimoniul cultural național”, Muzeului Național Brukenthal. SURSĂ: Radio România Actualităţi.
  6. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a declarat, joi, după cererea de revocare a procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, avansată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, că speră ca măsurile să continue şi cu cererea de revocare a procurorului general, Augustin Lazăr. „S-a cerut revocarea doamnei Kovesi, nu trebuie oprit aici. Eu sper că în continuare se va cere şi revocarea procurorului general care este culpabil ca şi doamna Kovesi pentru că a acoperit-o în permanenţă în aceşti ani, deşi a avut semnale cu tot ce s-a întâmplat în toate parchetele DNA din ţară, cu toate aceste fapte arătate public şi de media şi în general de oameni, dânsul nu a făcut absolut nimic şi a acoperit-o în permanenţă”, a spus Rădulescu la Digi 24. El şi-a manifestat speranţa ca preşedintele Iohannis să dea curs propunerii de revocare. „Mă aştept ca aceste măsuri să nu se oprească numai la revocarea doamnei Kovesi. Sper că preşedintele Romniei în acest ultim ceas să înţeleagă că mai presus decât orice sunt drepturile şi liberătăţile omului şi sper să accepte revocarea dânseia”, a spus Rădulescu. SURSE: Mediafax, Digi24, B1, Adevărul, Evenimentul Zilei, stiripesurse.ro, jurnalistii.ro, Gândul, Antena 3, Orange, Sputnik.
  7. Preşedintele executiv al PMP, deputatul Eugen Tomac, participă, la Washington, la conferinţa anuală a conservatorilor americani, conferinţă la care preşedintele SUA, Donald Trump, a vorbit despre principalele sale direcţii de acţiune în politica internă, informează un comunicat transmis sâmbătă AGERRES. "Discursul lui Donald Trump a durat mai mult de o oră, iar remarcile acestuia, fie că era vorba de fraze pregătite sau de glume spontane, s-au referit la reduceri de impozite, politica cu privire la imigraţie, asistenţă medicală şi economia SUA. Preşedintele SUA a avut multă trecere în faţa celor prezenţi, lucru extrem de important dacă ne gândim că această conferinţă este locul de naştere al conservatorismului modern, este locul în care activiştii conservatori, care lucrează între oameni, la firul ierbii, se întâlnesc cu elitele de la Washington. Această conferinţă, la care participă cei mai importanţi oameni din administraţia de la Casa Albă, este locul în care ideile se transformă în acţiune în politica americană", afirmă eugen Tomac, citat în comunicat. Liderul deputaţilor PMP participă, în perioada 21-24 februarie, la Washington, la invitaţia lui Matt Schlapp, preşedintele al American Conservative Union, la conferinţa anuală a conservatorilor americani. Din delegaţie mai fac parte senatorul PMP Vasile Cristian Lungu şi Sorin Roiban, coordonator Romanian GOP (Românii Republicani). "Am participat până în prezent la mai multe reuniuni, de toate nivelurile, ale republicanilor americani şi consider că România are nevoie de cât mai mulţi prieteni în Administraţia Trump. Conservatorii americani sunt deschişi, direcţi şi pragmatici în relaţiile lor cu parteneri din diverse colţuri ale lumii. Am construit legături puternice în această comunitate politică şi sper ca eforturile noastre să aducă beneficii acasă", a mai spus Tomac, potrivit comunicatului. SURSE: AGERPRES, HotNews, stiripesurse.ro, news.ro.
  8. Premierul Viorica Dăncilă a declarat, sâmbătă, că preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a asigurat-o că până la preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în anul 2019, România va intra în spaţiul Schengen şi nu va mai fi sub incidenţa MCV. “Am discutat cu domnul preşedinte Juncker, mi-a dat asigurarea că România nu va intra în preşedinţia Consiliului Uniunii Europene fără să fie în Schengen şi în acelaşi timp cu sancţiunea MCV. (...) până la sfârşitul anului 2018 trebuie ca cele două lucruri atât de importante pentru România să se întâmple”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, la Antena 3. Viorica Dăncilă a precizat că intrarea României în spaţiul Schengen este o decizie politică, afirmând că va purta discuţii cu statele UE care se împotrivesc. „Domnul preşedinte Juncker m-a asigurat de susţinerea lui şi, bineînţeles, de susţinerea pentru România. Aici este mai mult o decizie politică, sunt ţări care se împotrivesc, dar cred că putem rezolva acest lucru prin discuţii pe care să le am atât la nivel naţional cu premierii ţărilor care se împotrivesc, dar şi la nivel european, cred că asigurarea dată de preşedintele Juncker este încurajatoare şi presupune discuţiile pe care dumnealui să le aibă cu preşedinţii ţărilor care încă cred că România nu trebuie să facă parte din Schengen”, a adăugat Dăncilă. Premierul Viorica Dăncilă a declarat, sâmbătă, că va avea o discuţie cu preşedintele Klaus Iohannis, afirmând că este important ca împreună cu preşedintele să facă toate demersurile pentru ca până la sfârşitul anului 2018 România să intre în Spaţiul Schengen şi să iasă de sub incidenţa MCV. Voi avea o discuţie după această vizită (cu preşedintele Klaus Iohannis-n.r.). Sunt convinsă că atât eu, cât şi domnul preşedinte, cât şi toţi cei care au bună-credinţă în România îşi doresc acest lucru (intrarea României în Schengen-n.r.)”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, la Antena 3. Viorica Dăncilă a afirmat că interzicerea accesului în Spaţiul Schengen şi memnţinerea MCV sunt sancţiuni nedrepte pentru România. „Este o sancţiune nedreaptă pentru România. În momentul în care o sancţiune este aplicată doar la două ţări, iar celelalte state membre nu au aceste sancţiuni şi nu se poate vorbi despre aceste sancţiuni creează un fel de frustrare şi un fel de pedeapsă pe care o aplici doar unor ţări. Acest lucru trebuie încheiat şi este important ca atât eu în calitate de prim-ministru, preşedintele României, să facem toate demersurile astfel încât la încheierea anului 2018 să facem toate demersurile să vorbim despre România ca şi membră a spaţiului Schengen şi MCV să fie ridicat pentru România”, a spus Dăncilă. Premierul Viorica Dancilă a efectuat prima sa vizită externă în calitate de şef al Guvernului la Bruxelles, unde marţi şi miercuri, a avut întâlniri cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Preşedintele Klaus Iohannis a patricipat, vineri, la reuniunea informală a Consiliului European, la Bruxelles, pe agenda dezbaterilor fiind subiecte legate de negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020, precum şi viitoarea componenţă a Parlamentului European pentru 2019-2024. SURSE: Mediafax, Digi24, Adevărul, HotNews, ziare.com, Realitatea, B1, Ziarul de Iaşi, Ziarul Financiar, profit.ro, wall-street.ro, Business24, Amos News.
  9. În a 2-a jumătate a sec. al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) a hotărât reforma calendarului iulian, desemnând o comisie de astronomi și teologi care să lucreze în acest sens. Dintre toate proiectele de reformă studiate de comisia respectivă, în final s-a hotărât adoptarea proiectului propus de astronomul italian Luigi Lilio, profesor de medicină la Universitatea din Perugia. La 24 februarie 1582, Papa Grigore al XIII-lea a emis bula în care se hotăra ca numărătoarea zilelor să fie decalată cu zece zile înainte, cu respectarea succesiunii zilelor săptămânii. În acest sens, ziua imediat următoare celei de joi 4 octombrie a devenit vineri 15 octombrie 1582. Totuși, anul gregorian a rămas mai lung decât anul tropic solar cu aproximativ 24 secunde, ceea ce a determinat în cca 3500 de ani a unei diferențe de o zi. Noul calendar a fost numit, în memoria Papei Grigore al XIII-lea, gregorian. Ulterior se va folosi numele de ”stilul nou”. Acest calendar a fost introdus treptat în diferite țări europene, începând cu cele catolice: Italia, Spania, Portugalia (chiar din 1582); apoi de Franța, Germania catolică (1583); Austria, Boemia, canoanele elvețiene (1584). În țările care adoptaseră reforma, calendarul gregorian a pătruns după 1700: Germania, Danemarca, Norvegia; Anglia (1752); Suedia (1753). România a fost una dintre ultimele țări europene care au adoptat calendarul gregorian. După înfăptuirea Marii Uniri, a apărut problema unificării stilului calendaristic, întrucât stilurile practicate în diferitele provincii istorice erau și ele diferite. Transilvania și Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, în timp ce în Regat se folosea stilul vechi. Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern și extern, de consolidare și modernizare a noului stat unitar. Alinierea la standardele europene era considerată o condiție a progresului și modernizării, în contextul în care, pe plan internațional, se căutau soluții pentru unificarea diferitelor unități de măsură. Așadar trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie. Pentru a obține data corespunzătoare stilului nou, la data în stilul vechi se adaugă: 10 zile pentru intervalul 4 octombrie 1582 — 28 februarie 1700; 11 zile pentru intervalul 1 martie 1700 — 28 februarie 1800; 12 zile pentru intervalul 1 martie 1800 — 28 februarie 1900; 13 zile pentru intervalul 1 martie 1900 — 1 octombrie 1924. SURSĂ: Gazeta de Botoşani.
  10. NSDAP (acronim de la numele german de partid „Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei”, pronunțat /en es de a pe/, v. AFI) a fost un partid german care a existat între 1919 și 1945; până în 1920 a fost numit Deutsche Arbeiterpartei, Partidul Muncitoresc German. În perioada 1933–1945 NSDAP-ul a fost unicul partid politic din Germania naţional-socialistă. La 24 februarie 1920 seara, la o întrunire a membrilor Partidului Muncitoresc German în berăria Hofbräuhaus din München a fost anunțată decizia conducerii partidului de a-l redenumi în Partidul Muncitoresc Național-Socialist German (NSDAP). Hitler a prezentat și programul național-socialiștilor numit „25 de puncte” care a cuprins viziunile și revendicările naţional-socialiştilor. La scurt timp după apariția noului partid au fost eliberate primele carnete de membru, dar luând în considerație numărul mic și nesemnificativ a membrilor de partid în acel moment, lista oficială a membrilor NSDAP a început cu numărul 501. SURSĂ: Wikipedia.
  11. Estonia a început sâmbătă ceremoniile de marcare a 100 de ani de la proclamarea independenţei sale, printr-o serie de evenimente organizate în special în capitala ţării, Tallinn, notează dpa. ''Independenţa Estoniei este acum protejată mai bine ca niciodată, întrucât avem prieteni şi aliaţi. Estonia este parte a lumii libere'', a declarat preşedintele parlamentului estonian, Eiki Nestor, în deschiderea ceremoniilor de la Castelul Toompea, care găzduieşte în prezent forul legislativ estonian. Drapelul Estoniei (trei dungi orizontale în culorile albastru, negru şi alb) a fost arborat pe turnul Pikk Hermann, înalt de 45 de metri, al acestui castel. În cursul după-amiezii, la Tallinn va avea loc o paradă militară, iar seara Muzeul Naţional Estonian din Tartu, al doilea oraş ca mărime din Estonia, va găzdui un concert. La 24 februarie 1918, ţara baltică şi-a declarat independenţa de Imperiul Rus, la sfârşitul Primului Război Mondial. În prezent membră a Uniunii Europene şi a NATO, Estonia făcuse parte pentru aproape două secole din Imperiul Rus. În 1940, Estonia a fost ocupată de trupele Uniunii Sovietice, devenind Republica Sovietică Socialistă Estoniană. Ea şi-a recăpătat independenţa în 1991. SURSĂ: AGERPRES.
  12. AU SCOS BULANGIII NUMERELE DE TELEFON?!?!?!
  13. mintală* Ce e rău în a face secunde pe turf? Nu aşa se câştigă warul?
  14. +1 pentru creativitate. Nu-i rău.
×