BIS aka OldNab

Presa internaţională nu a ratat cea mai nouă premieră din politica românească: coaliţia de guvernare care şi-a demis propriul guvern, la doar şase luni după ce l-a votat. Comentariile jurnaliştilor sunt cam aceleaşi: totul a venit pe fondul unei lupte interne pentru putere în PSD. „Guvernul României a picat după o luptă pentru putere în partid”, este titlul articolului din New York Times despre moţiunea de cenzură. Jurnaliştii americani comentează că certurile interne din PSD, cel mai puternic partid politic românesc, ameninţă stabilitatea politică fragilă a ţării. „Guvernul României s-a prăbuşit după ce parlamentarii puterii au înlăturat premierul”, a notat şi The Guardian. Cotidianul britanic a spus că Sorin Grindeanu, premierul demis prin votul propriilor colegi, l-a acuzat pe Liviu Dragnea că încearcă să concentreze toată puterea în propriile mâini. „Premierul român, demis după o revoltă a parlamentarilor”, a titrat BBC, care a remarcat că înlăturarea unui guvern propriu de către coaliţia de la putere este o premieră, chiar şi pentru politica turbulentă din România. Sugestivă este şi poza aleasă de jurnaliştii britanici pentru articol: Sorin Grindeanu, mirat. „Partidele de guvernământ şi-au înlăturat propriul prim-ministru” a spus şi Der Spiegel, care nu uită se menţioneze că acest lucru este o premieră în istoria României. Jurnaliştii publicaţiei germane au reamintit şi că Liviu Dragnea, preşedintele PSD, nu poate deveni premier din cauza problemelor penale. „Stânga din România şi-a debarcat propriul guvern”, a notat şi cotidianul francez Le Parisien. Acest lucru s-a întâmplat, au spus jurnaliştii francezi, pe fondul luptei pentru putere din cadrul PSD. Acum, social-democraţii şi partenerii lor de coaliţie trebuie să propună un nou premier preşedintelui Klaus Iohannis, au concluzionat ziariştii parizieni. Financial Times, care notează că votul demonstrează „mâna de fier” cu care Dragnea îşi controlează parlamentarii, citează analişti potrivit cărora liderul PSD va încerca să îl înlocuiască pe Grindeanu cu un personaj mai maleabil, „pentru a ajuta să apere liderii partidului de acuzaţii de corupţie”. „Dragnea va propune următorul premier, care va fi însărcinat cu implementarea reformelor judiciare controversate care îl vor achita pe el şi numeroşi politicieni PSD de acuzaţii de corupţie”, a explicat analistul la centru de reflecţie Eurasia Group, James Sawyer. Expertul a avertizat, însă, că victoria lui Dragnea va fi de scurtă durată şi va îngreuna alte reforme şi planurile de cheltuieli şi investiţii ale Guvernului. „Poziţia slabă a lui Dragnea în criza actuală îi va încuraja pe preşedintele Klaus Iohannis şi lideri din PSD să se opune agendei sale, ceea ce va prelungi actuala criză şi va continua să paralizeze reformele fiscale şi judiciare, investiţiile în infrastructură şi absorbţia fondurilor UE”, a subliniat el. Deutsche Welle afirmă că mulţi observatori independenţi spun că PSD vrea să numească un premier dornic să facă mai mult pentru a apăra înalţii oficialii care sunt acuzaţi de corupţie, în special pe Dragnea. Postul german de televiziune notează că România este privită drept cel mai corrupt stat UE, vizat de o monitorizare special din partea Bruxelles-ului de când a aderat la UE, în 2007. Sub titlul „România îndepărtează premierului, după tulbulenţe de o lună”, Wall Street Journal scrie că Guvernul a fost „dezechilibrat de una dintre cele mai mari mişcări anticorupţie din Europa” – o referire la protestele din luna februarie. Publicaţia Politico scrie că votul de miercuri a fost „punctul culminant al unei săptămâni de criză politică în România, care a început că PSD, aflat la guvernare, şi partenerul său minoritar ALDE şi-au retras susţinerea politică pentru Guvern”. „Însă Grindeanu a refuzat să demisioneze, acuzându-l pe liderul PSD, Liviu Dragnea, de înfăşcarea puterii”, adaugă Politico. Irish Times citează „critici”, potrivit cărora PSD „şi-a îngreunat semnificativ viaţa” prin votul de miercuri, după ce „a câştigat confortabil alegerile din noiembrie, pe fondul unei creşteri economice solide". Al Jazeera comentează că România a fost „aruncată într-o criză politică profundă, după ce Grindeanu şi Dragnea au avut o dispută săptămâna trecută”. „Premierul a refuzat să respecte ordinele preşedintele partidului său, ducând astfel la o premieră în istoria post-comunistă a României: un partid de guvernare demiţându-şi propriul Guvern”, scrie postul panarab de televiziune pe site. Agenţia americană Associated Press relatează că premierul român şi Guvernul său au fost îndepărtaţi în urma unei moţiuni de cenzură înaintate de membrii partidului de guvernare. AP notează să Dragnea nu poate deveni premier pentru că a fost condamnat în 2016 de fraudarea votului. “Stânga aflată la putere în România îşi scufundă propriul Guvern”, titrează AFP. „Stânga aflată la putere în România a făcut miercuri pasul extraordinar de a-şi torpila propriul Guvern cu o moţiune de cenzură vizând premierul, după o luptă pentru putere”, notează agenţia, amintind că PSD a câştigat detaşat alegerile, în urmă cu şase luni, în urma promisiunilor de a creşte pensiile şi salariile. Şi agenţia UPI notează că a fost vorba de o premieră în politica românească. Publicaţia turcă Daily Sabah subliniază că România nu îşi poate permite instabilitate politică, după ce FMI şi Comisia Europeană au avertizat că este nevoie stringentă de mai multe reforme. „Aceasta este a doua criză majoră care afectează PSD de când s-a întors la putere, în decembrie, la numai un an după ce a fost îndepărtat de la putere în urma unui incendiu soldat cu victime la un club, pus pe seama corupţiei”, adaugă cotidianul, precizând că prima criză a fost reprezentată de protestele din februarie. SURSE: Digi24, ProTV.

Continuă să sosească reacțiile la decizia Institutului „Elie Wiesel” de a soma - prin intermediul Ministerului de Interne -, mai multe instituții pentru a schimba numele unor străzi, școli sau pentru a elimina anumite monumente, care poartă numele sau sunt dedicate unor foști deținuți politici. Un comunicat important a venit din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici și Deportați (AFDPD), organizație condusă de domnul Octav Bjoza. AFDPD se arată nemulțumită de acțiunile Institutului și nu înțelege care sunt „crimele” care i se impută unui Mircea Vulcănescu sau Radu Gyr, mai ales că aceștia au fost condamnați pe motive politice de așa-zisele Tribunale ale Poporului, înființate de comuniști. Mai mult, AFDPD susține că societatea românească „nu are nevoie de false tensiuni”. Președintele AFDPD, Octav Bjoza, a fost decorat de președintele Iohannis în 2014 și este subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România între 1945 și 1989. Iată comunicatul: „Foștii Deținuți Politici și Deportați împotriva extremismului!” Comitetul Național de Conducere al Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR) nu a agreat și nu agrează nici o formă de totalitarism, fie el de dreapta sau de stânga. Nici o dată nu am acceptat conflicte inter etnice, sau confesionale. Se știe că după Cel de al doilea Război Mondial, cea mai mare parte a elitelor neamului românesc, adică, ce a avut acest popor mai demn, mai moral, mai sfânt, mai bine pregătit profesional, au fost trimise la moarte, fiind judecate de așazisele „Tribunale ale Poporului”. Știm de asemenea, că aceste tribunale, prin completele lor de judecată formate din pleava morală a societății românești, au dat sentințe dictate din afara țării, multe dintre ele fiind de genul „criminal de război”. A venit momentul ca Justiția Română să ia act de caracterul samavolnic al tuturor sentințelor date de „Tribunalele Poporului”! În sălile acestor tribunale ale poporului erau aduse echipe de muncitori manipulați, deveniți fără voia lor, trădători de neam și țară, să înfiereze pe cei aflați în boxa acuzaților, cerând condamnarea acestora la moarte. Așa s-a scris între anii 1945-1950, o falsă istorie a românilor, pe care am fost nevoiți să o învățăm și unii dintre noi. Aceste tribunale au servit un regim „ilegitim și criminal”. Astăzi, după aproape 70 de ani de la acele evenimente, nu putem fi doar mâhniți, ci suntem chiar indignați de pretențiile aberante ale Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, în încercarea sa de a ne lăsa fără mari personalități ale vieții culturale din România. În concret, se cere instituțiilor Statului Român, eliminarea denumirilor unor străzi și instituții, precum și dărâmarea unor statui și plăci comemorative. În concret, mă voi referi doar la trei cazuri și anume, acelea ale lui Vintilă Horia, Mircea Vulcănescu și Radu Gyr, toți fiind mari personalități ale vieții culturale a României. Cunoaște cineva vreo crimă săvârșită de unul dintre ei!? Culpabilizează cineva pe toți foștii membri ai Partidului Comunist „ilegitim și criminal”, cum că ar fi fost vinovați de zecile de mii de crime săvârșite asupra acestui popor? Radu Gyr este poetul suferinței neamului românesc, poetul suferinței din detenția politică a temnițelor și lagărelor de exterminare din vremea comunismului. El trebuie să ocupe un loc de frunte în Istoria literaturii române. Cerem cu fermitate stoparea unor astfel de acțiuni! Unde sunt domnilor, „punțile toleranței”? (vezi Simpozionul Internațional). Societatea românească de astăzi nu are nevoie de false tensiuni! Abordarea aspectelor extreme din istorie nu trebuie să se facă în spirit extremist. În prag de centenar, România are nevoie de reconcilierea deplină cu propria sa istorie. Considerăm că o dezbatere publică, un dialog între cele două părți, ar fi condus cu certitudine, la o înțelegere a fenomenului și găsirea unor soluții constructive. În temnițele și lagărele de exterminare din vremea comunismului, adică acolo la limita dintre viață și moarte, am învățat că iubirea și iertarea mă fac mai puternic, mai înțelept. Și m-au făcut. Președinte AFDPR, Octav Bjoza SURSE: Active News.

Moțiunea de cenzură "România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor" a fost adoptată miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. S-au înregistrat 241 de voturi pentru și 10 împotrivă. Guvernul Grindeanu a căzut, majoritatea parlamentară urmând să propună un nou prim-ministru, pentru care să ceară acceptul preşedintelui Klaus Iohannis. Moţiunea de cenzură a trecut cu 241 de voturi, potrivit numărării oficiale. Au fost 10 voturi împotrivă. Parlametari total: 464 Parlamentari prezenţi: 387 Voturi valabile: 251 Voturi pentru: 241 Voturi împotrivă: 10 Potrivit Contituţiei, Guvernul este demis, iar hotărârea Parlamentului va fi adusă la cunoştinţa preşedintelui Klaus Iohannis, a anunţat şeful Senatului, CP Tăriceanu. SURSE: România TV, ProTV, Realitatea, stiripesurse.ro, Digi24, Mediafax, RFI, Evenimentul Zilei, PressOne, Informaţia Zilei.

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, astăzi, pentru moneda europeană un curs de referință de 4,5957 lei, în creștere cu 0,98 bani, comparativ cu ședința precedentă, când a fost cotată la 4,5859 lei. Astfel, euro a înregistrat un nou record pe piața valutară din România. În 3 august 2012, BNR a afișat un curs de 4,6481 lei/euro, consemnând un maxim istoric. Pe de altă parte, instituția financiară a stabilit pentru dolarul american un curs de 4,1189 lei, în creștere cu 2,05 bani, comparativ cu ședința anterioară, când a fost cotat la 4,0984 lei. SURSE: myTEX.ro, Observatorul Prahovean, capital.ro.

Datele personale pentru aproape 62% din populaţia Statelor Unite, inclusiv adrese, numere de telefon şi opinii politice, inclusiv în chestiuni controversate, precum controlul armelor, au fost publicate pe internet fără niciun fel de măsură de protecţie, de o companie aflată sub contract cu Comitetul Naţional Republican. Cei 1,1 terabytes de date, ce includ date de naştere, au fost disponibile pe un server de cloud al Amazon şi puteau fi accesate de oricine avea linkul. Datele au fost descoperite săptămâna trecută de un analist de risc informatic de la compania de securitate UpGuard, Chris Vickery. Informaţiile par să fi fost strânse din mai multe surse – de la postări controversate pe reţeaua de socializare Reddit la comitete care au strâns fonduri pentru Partidul Republican. Informaţiile au fost trecute în tabele postate pe un server deţinut de Depp Root Analytics şi au fost actualizate ultima dată în ianuarie, când preşedintele Donald Trump a fost învestit în funcţie. Nu se ştie de când sunt online. “Ne asumăm responsabilitatea deplină pentru situaţie. Pe baza informaţiilor strânse până acum, nu credem că sistemele noastre au fost sparte”, a declarat fondatorul Deep Root Analytics, Alex Lundry. În afară de detalii personale, date conţin şi afilierile religioase ale oamenilor, etniile şi opiniile lor politice în domenii precum controlul armelor, dreptul la avort sau cercetarea în domeniul celulelor stem. Numele fişierelor şi directoarelor sugerează că datele urmau să fie folosite de organizaţii politice republicane influente. Ideea a fost crearea unui profil pentru cât mai mulţi alegători posibil, folosind toate datele disponibile, astfel că unele câmpuri din tabele au fost lăsate goale, în cazul în care nu era găsit un răspuns. Deşi se ştie că partidele politice strâng date despre alegători, aceasta este cea mai mare scurgere de datele electorale din Statele Unite de până acum. „Este foarte tulburător. Nu sunt numai informaţii sensibile, sunt intime, predicţii despre comportamentul, opiniile şi credinţele pe care oamenii nu au decis niciodată să le divulge nimănui”, a subliniat un reprezentant al organizaţiei Privacy International, Frederike Kaltheuner. Colectarea datelor şi folosirea modelelor computerizate pentru a intui comportamentul nu este limitată numai la companiile de marketing. Potrivit Privacy International, întregul ecosystem de publicitate online operează la fel. „Este o ameninţare la adresa modului de funcţionare a democraţiei”, a adăugat Kaltheuner. Există temeri că datele pot fi folosite pentru diferite infracţiuni, de la furtul identităţii la hărţuire sau intimidare. SURSE: Business24, Monitorul de Botoşani, stiripesurse.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Berlin, a discutat, luni, cu cancelarul Angela Merkel şi despre criza politică de la Bucureşti, transmiţându-i acesteia că avem o criză în interiorul coaliţiei de guvernare, dar că România este o ţară stabilă, solidă şi a solicitat celor implicaţi în divergenţe să găsească soluţii urgente, ”ceea ce fără îndoială se va şi întâmpla”. De asemenea, Iohannis a spus că a fost încurajat de cancelarul german să continue discuţiile cu partenerii europeni privind accesul României în Spaţiul Schengen, şeful statului exprimându-şi speranţa că "poate reuşim într-un timp rezonabil să ne apropiem de o soluţionare". La rândul său, Angela Merkel a afirmat că România a înregistrat "progrese importante" în privinţa statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei, dar a avertizat că orice "abatare" ar putea să pună aceste progrese la îndoială. Cancelarul german Angela Merkel a declarat, luni, la Berlin, într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Klaus Iohannis, că România a înregistrat "progrese importante" în privinţa statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei, dar a avertizat că orice "abatare" ar putea să pună aceste progrese la îndoială. "Am menţionat încă o dată faptul că România, după aderarea la UE, a înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte statul de drept şi a luptei împotriva corupţiei. Totodată, am avertizat că abateri de la calea deja începută ar putea pune la îndoială progresele înregistrate în procesul de reformă, dar ştiu, totodată, că preşedintele Iohannis sprijină acest proces şi vreau să îi mulţumesc în acest sens pentru eforturile depuse în beneficiul statului de drept din România", a afirmat oficialul german. Ea a spus că a mai discutat cu preşedintele Iohannis despre Consiliul European, unde "România şi Germania au poziţii comune", cum ar fi combaterea terorismului, protecţia mediului şi migraţia. "Am discutat cu preşedintele Iohannis despre evoluţia din regiune şi spiritul cooperării trebuie să joace un rol important aici, deoarece, în anumite ţări, precum Yemen sau Siria, va fi nevoie de politici speciale", a mai spus ea. Iohannis a afirmat, la rândul său, că printre subiectele discutate s-a aflat şi cel privind preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, dar şi politica externă. "Relaţia cu Germania este pentru România nu doar una de importanţă strategică, este şi o relaţie privilegiată şi, cu siguranţă, una dintre cele mai bune relaţii pe care le avem, şi doamna cancelar şi cu mine ne-am propus să păstrăm această relaţie şi să o îmbunătăţim", a afirmat el. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, la Berlin, în cadrul unei conferinţe alături de cancelarul german Angela Merkel, că ea l-a "încurajat" să continue discuţiile cu partenerii europeni privind accesul României în Spaţiul Schengen, şeful statului exprimându-şi speranţa că "poate reuşim într-un timp rezonabil să ne apropiem de o soluţionare". "Evident, am menţionat tema Spaţiului Schengen şi doamna cancelar m-a încurajat să continui discuţiile şi cu alţi parteneri europeni, poate reuşim într-un timp rezonabil să ne apropiem de o soluţionare", a declarat preşedintele, în conferinţa de presă de la finalul întrevederii cu cancelarul german Angela Merkel. Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Berlin, a discutat, luni, cu cancelarul Angela Merkel şi despre criza politică de la Bucureşti, transmiţându-i acesteia că avem o criză în interiorul coaliţiei de guvernare, dar că România este o ţară stabilă, solidă şi a solicitat celor implicaţi în divergenţe să găsească soluţii urgente, ”ceea ce fără îndoială se va şi întâmpla”. În conferinţa de presă comună, Angela Merkel şi Klaus Iohannis au fost întrebaţi despre criza politică de la Bucureşti, cancelarul german spunând că nu se pronunţă asupra problemelor interne, dar a subliniat că este necesar ca în România să fie întărite democraţia şi statul de drept. ”Nu mă pronunţ, am spus că noi dorim să fie statul de drept întărit în România şi democraţia, dar acestea sunt probleme interne ale României”, a afirmat Merkel. La rândul său, preşedintele Iohannis a spus că subiectul a fost abordat în discuţiile cu Merkel. ”În ce priveşte criza politică de acasă, în mod natural doamna cancelar nu doreşte să exprime o opinie, dar am avut o scurtă discuţie pe această temă şi cred că am reuşit să transmit mesajul că avem o criză în interiorul coaliţiei de guvernare, dar că România este o ţară stabilă, solidă, cu o economie funcţională, şi că am solicitat celor implicaţi în divergenţe să găasească soluţii urgente, ceea ce fără îndoială să se va şi întâmpla”, a afirmat Klaus Iohannis. Întrebat de un jurnalist german dacă actuala criză internă va afecta politica externă a României, şeful statului a replicat: ”Nu are absolut niciun efect, avem o criză politică interă, pe care am definit-o ca fiind interpartinică. Politica europeană şi politica externă a României nu sunt influenţate sub nicio formp de această criză”. ”Este vorba de domenii în care eu am o implicare foarte puternică şi interesul meu este să limitez lucrurile, iar toţi politicienii importanţi din România sunt de aceeaşi părere cu mine. (...) În mod interesant, în România suntem de aceeaşi parere (cu privire la importanţa politicii externe - nr..)”, a declarat, de asemenea, preşedintele Iohannis. SURSE: news.ro, Digi24, Ziarul Financiar, Evenimentul Zilei, Libertatea, AGERPRES, România Liberă, Secunda TV, Obiectiv de Suceava, money.ro.

Premierul Sorin Grindeanu a anunțat că a semnat duminică ordinele de demitere pentru toți secretarii de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și pentru secretarii adjuncți, în legătură cu lansarea programului PNDL 2. "Nu accept ca PNDL 2 să fie folosit în scopuri politice", a afirmat premierul într-o declarație de presă la Palatul Victoria. El a mai spus că luni o așteaptă la discuții pe această temă pe Sevil Shhaiheh, ministrul de resort. SURSE: Active News, profit.ro, ProTV.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat vineri, într-o conferință cu omologul său luxemburghez, Xavier Bettel, cu care s-a întâlnit la Guvern, că "situația politică va fi rezolvată săptâmana viitoare, constituțional și respectând toate legile. Premierul a transmis totodată cu privire la Guvern că nu este singur, "toată lumea este la muncă". "Nu sunt singur. Așa cum v-am spus și ieri, toată lumea este la muncă. Situația politică va fi rezolvată săptămâna viitoare, constituțional și respectând toate legile, pentru că așa funcționează un stat de drept și așa funcționează un stat membru al Uniunii Europene, așa cum este România. Îmi doresc cât mai rapid să se încheie această perioadă de instabilitate politică, astfel încât să putem să oferim garanția stabilității pentru investitori, pentru cei care vor să vină să investească în economia noastră", a spus Sorin Grindeanu, răspunzând întrebărilor jurnalisștilor, în cadrul conferinței de presă susținută alături de premierul luxemburghez Xavier Bettel. Grindeanu a adăugat, în context, că în acest moment este esențial să fie transmis un semnal de încredere. "Este esențial să facem acest lucru, esențial să transmitem încredere, iar lucrul acesta se poate face săptămâna viitoare și prin metode constituționale", a mai declarat premierul. Premierul Sorin Grindeanu l-a primit, vineri, la Palatul Victoria, cu onoruri militare pe prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel. SURSE: Cotidianul, Radio Oltenia, HotNews, bursa.ro.

PSD+ALDE au reușit într-o singură zi, duminică, să semneze, depună și citească în Parlament moțiunea de cenzură împotriva propriului Guvern, intitulată “România nu poate fi confiscată! Apărăm democrația și votul românilor!”. Moțiunea a fost semnată de 223 deputați și senatori ai PSD și ALDE, din totalul de 247 aparținând coaliției majoritare. Pentru a fi adoptată, ea are nevoie de 233 de voturi. Votul a fost programat pentru miercuri, la ora 11.00, informează Camera Deputaților. Moțiunea a fost semnată, depusă și citită în aceeași zi. A fost depusă la ora 16.40 și citită zece minute mai târziu, la ora 16.50. Reprezentanții grupurilor parlamentare ale PNL, USR, UDMR și PMP nu au fost prezenți în sală. Senatorii USR din Biroul Permanent al Senatului Mihai Goţiu şi Cristian Ghica s-au prezentat în faţa sălii de şedinţă, dar nu au intrat pentru a participa la lucrări. Ei au fost invitaţi în sală de vicepreşedintele Senatului Nicolae Bădălău, însă au refuzat. “Din păcate, i-am urat o duminică frumoasă în continuare. Aceşti domni şi doamne din PSD şi din ALDE au uitat că au câştigat nişte alegeri şi au obligaţia să îşi asume acest lucru în mod responsabil. Din păcate, prin ceea ce fac arată că nu pot să îşi asume acest lucru şi pun ţara în blocaj la începutul verii. Mi se pare inadmisibil”, a declarat senatorul USR Mihai Goţiu. Şeful Secretariatului General al Guvernului, Victor Ponta, a ajuns duminică la Parlament pentru “a-şi spune punctul de vedere”, în ziua în care va fi citită moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. “Eu sunt membru al grupului PSD, nu m-a exclus nimeni din grupul PSD, sunt deputat PSD şi am venit alături de colegii mei să îmi spun punctul de vedere. Îl spun în interior, nu în afară”, a spus Ponta, înainte de a intra în sala de şedinţe a grupului PSD din Camera Deputaţilor. Întrebat dacă le crede că îi va convinge pe social-democraţi să renunţe la demersul moţiunii de cenzură, Ponta a răspuns: “Cred că sunt obligat să spun ceea ce gândesc şi să spun că eu sper că PSD nu declanşează războiul nuclear împotriva PSD. Întotdeauna există loc de dialog până în ultima secundă”. Fostul premier a mai spus că împotriva sa s-au făcut multe moţiuni de cenzură, dar aceasta este prima pe care o face PSD şi care este o “mare greşeală”. SURSE: Secunda TV, Antena 3, Digi24, Realitatea, Cotidianul, Huff, economica.net.

Ponta şi Grindeanu vor fi din nou colegi de Cabinet, doar că de data aceasta rolurile se vor inversa. Potrivit Digi 24, Victor Ponta va fi şeful SGG de la Palatul Victoria. Potrivit informaţiilor Digi24, în cursul zilei s-a aflat la Palatul Victoria, pentru aproximativ o oră şi jumătate, Eugen Teodorovici, un apropiat al lui Victor Ponta şi ex-ministru al Fondurilor Europene. Ministru în Executivul Ponta, la Comunicaţii, a fost la un moment dat şi Sorin Grindeanu. Potrivit News.ro, la această oră premierul Sorin Grindeanuare o întâlnire cu actualul secretar general al Guvernului, Mihai Busuioc. Numirea lui Ponta se poate face abia după demiterea sau demisia lui Busuioc. În acelaşi timp, Grindeanu a fost exclus din PSD, decizia fiind luată în această după-amiază, de Comitetul Executiv Naţional. Ponta a avut mai multe poziţii critice la adresa lui Liviu Dragnea şi a cerut PSD, ieri şi azi, să nu dea jos actualulo Cabinet. Iată ce declara Ponta, în cursul dimineţii de azi, la DigiFM: "Vinovăția lui e că nu e Liviu Dragnea şi că domnul Dragnea nu acceptă pe nimeni altcineva în afară de el însuși și dacă nu poate fi el însuși să nu fie nimeni. Până la urmă e problema PSD, ne sinucidem așa în grup frumos, și ne place. Dar acum Guvernul nu e al PSD-ului, e susținut de PSD, dar Guvernul e al României". SURSE: Digi24, Cotidianul, Antena 3, Libertatea, Europa FM, eBihoreanul, Gazeta de Sud, Evenimentul, România TV, Curierul Naţional, Radio Europa Liberă, Sputnik.

Călin Popescu Tăriceanu a anunţat joi, după şedinţa din ALDE, că a decis depunerea unei moţiuni de cenzură, în cursul zilei de luni, împotriva Guvernului Grindeanu. „În această situaţie în care premierul refuză (să demisioneze-n.r.) nu există decât soluţia moţiunii de cenzură şi am hotărât împreună cu cei de la PSD şi am discutat cu colegii mei pentru a valida decizia moţiunii de cenzură săptămâna viitoare, luni, în Parlament. În acest fel punem capăt crizei politice pe care o dorim scurtată cât mai mult”, a declarat preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Tăriceanu a afirmat că luni va avea loc şedinţa Birourilor Permanente Reunite, „se va depune moţiunea şi se va face citirea documentului”, urmând ca în termen de "trei zile să fie dezbătură şi votată". Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care moţiunea cade la vot, Tăriceanu a afirmat că o astfel de ipoteză „nu este realistă”. Preşedintele ALDE a precizat că nu are emoţii în ceea ce priveşte păstrarea majorităţii în Parlament de către ALDE şi PSD, afirmând că nu crede că se poate vorbi despre „împărţirea voturilor în PSD”, dar este posibil ca moţiunea să fie sprijinită şi de partide care nu fac parte din coaliţie. SURSE: Ziarul Financiar, Europa FM, stiripesurse.ro, Antena 3.

PSD a votat retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Grindeanu, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. Toţi miniştrii Cabinetului Grindeanu au demisionat, iar demisiile au fost depuse la Secretariatul General al Guvernului, urmând ca acestea să fie transmise la Palatul Cotroceni, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. ”Toţi membrii PSD din Guvern şi-au prezentat demisiile, şi nu vorbim de celebrele demisii în alb, cu excepţia ministrului Comunicaţiilor care e plecat din ţară şi a trimis-o pe mail. Am luat act de anunţul premierului că îşi va prezenta demisia. PSD e pregătit să formeze un nou guvern”, a declarat Liviu Dragnea, după şedinţa Comitetului Naţional Executiv. Întrebat dacă premierul este în acest moment demisionar, Dragnea a declarat că în cadrul şedinţei Sorin Grindeanu a spus că îşi va prezenta demisia pe Facebook, dar cu o condiţie: preşedintele Iohannis să numească un alt premier de la PSD. Aceasta a explicat că în cadrul discuţiilor pe marginea evaluării Guvernului, la un moment dat au făcut o pauză, moment în care premierul Sorin Grindeanu a decis să plece. ”Am făcut şi o pauză, aşteptând ca în partea a doua, după ce mulţi colegi şi-au spus punctele de vedere, să găsim care e cea mai bună soluţie. Din păcate, premierul nu a mai aşteptat să ne îndreptăm către un vot, care putea să cuprindă un pachet atât de măsuri administrative, cât şi nişte înlocuiri. Nu neapărat demiterea sau demisia premierului. Eu am descurajat intenţia de a se escalada un conflict şi am cerut colegilor mei să nu se discute cu patimă. Din păcate premierul nu a mai aşteptat. Ne-a spus că putem să îl şi excludem din partid că nu îl mai interesează”, a mai spus Dragnea. Liderul PSD a mai anunţat că în partid s-a luat şi decizia ca orice social democrat care va face parte dintr-un guvern care nu mai e susţinut de PSD, să fie exclus din partid. Retragerea sprijinului politic a fost votată în unanimitate. Totodată, membrii CExN au votat în tot unanimitate pentru excluderea din PSD a celor care, posibil, la cererea lui Grindeanu, vor accepta să facă parte din Cabinetul lui. Numărul total de voturi a fost în ambele cazuri de 68, au declarat surse politice. Liderii ALDE Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Chiţoiu, participă, la ora transmiterii acestei ştiri, la şedinţa Comitetului Executiv al PSD care decide soarta Guvernului Grindeanu. Anterior, Tăriceanu a anunţat că: ”noi am votat astăzi retragerea sprijinului politic pentru guvernul condus de premierul Sorin Grindeanu. De asemenea, colegii care sunt membri în Executiv m-au înştiinţat că sunt cu demisiile, scrise deja, la purtător, dar mi le-au înaintat mie în a-mi arăta că sunt solidari cu această decizie a Biroului Politic Central de retragere a sprijinului politic şi, ca atare, nu ştiu ce se va întâmpla la PSD, nu vreau să anticipez, chiar dacă aş putea. O să aşteptăm şi decizia lor şi, mai departe, trebuie să vedem care este soluţia pentru ieşirea din criza politică care se conturează, în condiţiile în care premierul Grindeanu va trebui să îţi spună poziţia”. SURSE: Mediafax, Realitatea, Antena 3, DC News, mytex.ro, Viaţa Liberă, Cotidianul, Historia.

Momentul în care Cristian Boureanu a fost lovit de polițist a fost filmat. Pe imagini se vede cum agentul ripostează, după ce a fost jignit de fostul politician. După ce Cristian Boureanu a fost arestat pentru ultraj, noi informații au apărut despre polițistul Ovidiu Andrei, care este, la rândul său, este cercetat penal pentru infracțiunea de purtare abuzivă. Mai mult, pe numele agentului au fost depus mai multe plângeri de către șoferi sau pasageri care ar fi sesizat comportamentul abuziv al acestuia, informează national.ro. Noile imagini făcute publice îl suprind pe Cristian Boureanu, după ce a prins cu portiera degetele de la mâna dreaptă a polițistului care l-a tras pe dreapta. Agentul Ovidiu Andrei i-a arătat fostului politician rănile și i-a spus că i se va întocmi dosar penal pentru ultraj. În imagini se vede cum Cristian Boureanu l-ar fi bruscat pe polițist pe care l-a și jignit. Pe filmare se aude și vocea Laurei Dincă, iubita fostului politican, care îi spune lui Boureanu să nu se mai certe cu polițistul. Atunci, fostul lider PDL l-a jignit din nou pe agent care i-a aplicat un pumn în figură. SURSE: Libertatea, stiripesurse.ro, Antena 3.

Partidele politice au beneficiat în prima decadă a lunii iunie de subvenții de la stat în valoare totală de 2.255.274,97 de lei, informează un comunicat al Autorității Electorale Permanente, potrivit Agerpres. Partidul Social Democrat (PSD) a primit în iunie 1.233.625,94 de lei, valoare rezultată în urma aplicării algoritmului de calcul prevăzut de Normele metodologice de aplicare a Legii privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Partidul Național Liberal (PNL) a beneficiat în iunie de o subvenție de 605.413, 95 de lei, Uniunea Salvați România (USR) de 173.646,13 lei, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) – 144.219,18 lei iar Partidul Mișcarea Populară (PMP) de 95.498,35 de lei. Potrivit AEP, acordarea subvenției lunare de la bugetul de stat Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR) – în valoare de 2.871,42 de lei în prima decadă a lunii iunie – s-a suspendat prin Decizia președintelui AEP nr. 32 din 31 martie 2016 și va fi păstrată în sumă de mandat, potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată. SURSE: stiripesurse.ro, Gazeta de Sud, Evenimentul Zilei.

Ridicat de poliţiştii oraşului Mioveni dintr-un bar în care făcea scandal, consilierul local Bogdan Udroiu a sărit să-i bată pe oamenii legii. I-a ameninţat şi înjurat - de la agent până la comandant - şi a făcut un adevărat spectacol la bustul gol în secţia de Poliţie. Ba mai mult, le-a arătat poliţiştilor şi organul genital. Bogdan Udroiu are 38 de ani şi este consilier local PSD. Incidentul filmat în secţia de poliţie, ale cărui imagini au ajuns marţi în spaţiul public, s-a întâmplat săptămâna trecută, când poliţiştii au fost chemaţi să intervină într-un bar din oraş unde politicianul făcea scandal. Oamenii legii l-au găsit pe Udroiu în stare de ebrietate şi l-au dus la secţie, pentru audieri. Aici a început spectacolul. Udroiu a început să-i înjure pe poliţişti, să-i ameninţe şi să-i jignească. A vrut chiar să-l bată pe unul dintre agenţi. „Mânca-mi-ai p..a de prăpădit!” i-a spus consilierul poliţistului, după care a continuat show-ul penibil. "Referitor la imaginile apărute în spaţiul public privind intervenţia poliţiştilor din cadrul Poliţiei Oraşului Mioveni, la data de 5 iunie a.c., la o sesizare primită prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, vă informăm că în urma intervenţiei a fost întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice. Totodată, conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş a dispus structurilor competente verificarea modului de intervenţie a poliţiştilor la respectivul eveniment", se arată într-un comunicat transmis de IJP Argeş. Consilierul, care până astăzi păstorea şi drumurile judeţene, şi-a dat demisia din funcţia deţinută de la Consiliul Judeţean. "Vă informăm că, în urma incidentelor în care a fost implicat, domnul Bogdan Udroiu şi-a depus demisia din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Regiei Judeţene de Drumuri Argeş", a transmis marţi conducerea Consiliului Judeţean Argeş. Rămâne de văzut dacă şi-o va menţine pe cea de consilier local la Mioveni. SURSE: Adevărul, HotNews, Libertatea, Evenimentul Zilei, Antena 3, Bitpress.