[26 aprilie] 1986 - accidentul nuclear de la Cernobîl

BIS aka OldNab · April 26, 2018

Pe 26 aprilie 1986, Cernobîl avea să rămână în istorie pentru totdeauna! În doar câteva ore, s-a transformat în cea mai mare catastrofă nucleară. România nu a scăpat de efecte, după accident, norul radioactiv ajungând şi deasupra Moldovei. Măsurătorile făcute atunci au înregistrat o creștere de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale.

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 30 de ani, centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice.

Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranţă - o procedură greşită a determinat o creştere dramatică a nivelului energetic: învelişul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosfera printr-o explozie violenta, 31 de oameni murind pe loc.

Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni şi continuă să facă victime.

În perioada 27 aprilie-5 mai, peste 30 de elicoptere militare au zburat pe deasupra reactorului în flăcări. Acestea au aruncat 2.400 tone de plumb şi 1.800 tone de nisip, eforturile fiind inutile, ba chiar au agravat situaţia - sub aceste materiale căldură s-a înteţit. Temperatura din reactor a crescut la dublu, la fel ca şi cantitatea de radiaţii eliberată. Abia la 6 mai s-a reuşit aducerea sub control a focului şi a emisiilor radioactive, după ce miezul reactorului a fost răcit cu azot.

La 36 de ore de la producerea accidentului, cei 45.000 de locuitori ai localităţii Pripiat au fost evacuaţi cu autobuzele. Până la data de 5 mai, toţi cei care trăiau pe o rază de 30 km în jurul reactorului avariat au fost nevoiţi să îşi abandoneze locuinţele. În decurs de 10 zile au fost evacuate 130.000 de persoane din 76 de localităţi aflate în această regiune.

Cei 600 de oameni din echipa de pompieri a centralei, precum şi echipa de operare care a fost implicată în lupta cu focul, au alcătuit grupul cel mai sever iradiat. 134 dintre aceşti oameni au fost expuşi unor doze de radiaţii, în decurs de numai câteva ore, de până la 13.000 de ori mai mare decât cel normal.

Estimările arată ca o suprafaţă totală de 17 milioane de kilometri pătraţi din Belarus, Rusia şi Ucraina a fost contaminata cu radiaţii rezultate în urma accidentului de la Cernobîl, 19 regiuni au fost afectate, în special zonele din jurul oraşelor Bryansk, Kaluga, Tula şi Orel. La momentul accidentului, în aceste regiuni locuiau aproximativ şapte milioane de persoane, dintre care trei milioane erau copii.

Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastru, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări.

Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.

În plin regim comunist, catastrofa nucleară de la Cernobîl a fost relatată succint la București în presa vremii.

Abia la 1 mai 1986, într-o știre AGERPRES, care cita un comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se arăta că "sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, s-a analizat situația creată ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev".

În știre se mai spunea că "pentru coordonarea tuturor măsurilor necesare a fi luate, în raport de situația creată, s-a instituit un colectiv de partid și de stat, condus de tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim viceprim-ministru al guvernului, președintele Consiliului Național al Științei și Învățământului".

Potrivit informării, Comandamentul central de supraveghere și control al calității mediului înconjurător a raportat că, din măsurătorile efectuate pe teritoriul țării, s-a constatat că, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au apărut unele creșteri ale radioactivității în nord-estul țării.

La 2 mai 1986, o altă informație menționa că s-a înregistrat o creștere a radioctivității mult peste limitele normale, în special în județele Iași, Suceava, Mureș, Cluj și în municipiul București. Drept urmare, se recomanda populației: să folosească apă potabilă numai din rețeaua urbană, din puțurile de adâncime sau apă minerală; să asigure spălarea riguroasă cu apă potabilă a legumelor și fructelor înainte de consum; copiii să evite ieșirile îndelungate în spații închise; unitățile agricole și gospodăriile individuale să asigure adăparea animalelor din puțurile de adâncime și să protejeze, prin acoperire, fântânile și furajele.

În plus, Ministerul Sănătății a luat măsuri pentru administrarea, acolo unde era necesar, în scop profilactic, prin rețeaua sanitară, a iodurii de potasiu pentru populația până la 18 ani.

La 5 mai 1986, tot din partea Comisiei de partid și de stat pentru supravegherea și controlul calității mediului înconjurător a venit informarea potrivit căreia în zilele de 4 și 5 mai, în unele din zonele afectate, inclusiv în municipiul București, datorită unei circulații atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat să scadă.

Buletine privind calitatea mediului înconjurător și valori ale radioactivității au fost făcute publice, aproape zilnic, până în jurul datei de 15 mai 1986, de către autoritățile vremii.

SURSĂ: Antena 1.

Edited April 26, 2023 by BIS aka OldNab

zewTs. · April 27, 2018