[25 iunie] 1991 - independenţa Sloveniei

[BIS aka OldNab]

http://flagpedia.net/data/flags/ultra/si.png

 

 

 

 

Republica Slovenia, stat situat în Europa Centrală, sărbătoreşte Ziua naţională la 25 iunie, dată ce marchează proclamarea independenţei de stat (1991). Aflată la intersecţia principalelor rute europene culturale şi comerciale, cu o suprafaţă de 20.273 kmp, ţara se bucură de un relief muntos, cu păduri dese, oraşe istorice şi o scurtă linie de coastă la Marea Adriatică. 

 

Se învecinează la nord cu Austria, la nord-est cu Ungaria, la est şi sud cu Croaţia şi la vest cu Italia, conform Enciclopediei Statelor Lumii, ediţia a XIV-a, Ed. Meronia (2016). 

 

Statul s-a bucurat de stabilitate economică şi politică după ce şi-a dobândit independenţa faţă de Iugoslavia, în 1991. Slovenia a fost prima fostă republică iugoslavă care a aderat la Uniunea Europeană, în mai 2004, la câteva luni după ce a primit statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice (NATO). La 1 ianuarie 2007, a devenit prima ţară din ultimele membre UE care adopta moneda euro. Un an mai târziu, a devenit primul stat fost comunist care a preluat preşedinţia UE. Limba oficială este slovena, la care se adaugă limbile maghiară şi italiană, vorbite în regiunile cu populaţie mixtă.

 

Munţii reprezintă un simbol naţional al Sloveniei. În partea de nord a ţării, la graniţa cu Austria, se află Alpii Iulieni (Julijske Alpe, cu cel mai înalt vârf Triglav, 2.864 m) şi Alpii Karawanken (Predor Karavanke, cu vârful Grintavec, 2.558 m). Slovenia centrală cuprinde depresiunile Ljubljana şi Celje, care se continuă spre sud cu o regiune calcaroasă aparţinând Alpilor Dinarici, cu aspect, în mare parte, de platou, şi cu bogate forme carstice, între care se numără Postojna, una din cele mai mari şi cele mai vizitate peşteri din Europa. Partea de sud-est a Sloveniei, denumită Slovenia Inferioară, este o regiune deluroasă, propice agriculturii. În ţară se găsesc rămăşiţe ale pădurilor virgine, în special în regiunea Kocevje.

 

Capitala Ljubljana, atestată documentar în 1144 sub numele german de Laibach, este cel mai mare centru financiar-bancar, comercial şi industrial. Dintre atracţiile turistice se evidenţiază: Centrul Istoric Ljubljana, Piaţa Republicii, Ruinele Romane, Grădina Zoologică din Ljubljana, Grădina Botanică din Ljubljana, Parcul Tivoli, Podul Dragonului, Podul Triplu, Castelul medieval Ljubljana, Catedrala Sf. Nicolae, Muzeul Naţional al Sloveniei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Naţional de Istorie Contemporană, Muzeul de Artă Modernă, Galeriile Naţionale ale Sloveniei, Piaţa Krizanke, Palatul Gruber, Biserica Sfântul Petru din Ljubljana, Filaromonica din Ljubljana, Opera din Ljubljana.

 

Istoria literaturii slovene începe în secolul al XVI-lea, în special cu protestantul Primoz Trubar (1508-1586), autorul primei cărţi tipărite în limba slovenă. Totodată, el a fost primul care a tradus în slovenă părţi din biblie. 

 

Unul dintre cei mai importanţi poeţi sloveni a fost France Preseren (1800-1849), reprezentant de seamă al romantismului şi deschizător de drumuri pentru literatura slovenă. Preseren este autorul primei balade şi primului poem epic scrise în slovenă. În secolul al XX-lea, o figură literară de excepţie pentru Slovenia a fost Ivan Cankar (1876-1918), comparat uneori cu giganţi ai literaturii universale precum Franz Kafka şi James Joyce. Alţi autori consideraţi părinţii literaturii slovene moderne sunt Dragotin Kette şi Josip Murn.

 

La rândul său, Srecko Kosovel (1904-1926) este un autor sloven emblematic pentru ce înseamnă expresionism, satiră şi militantism politic. Operele sale au fost publicate la mai bine de 40 de ani de la moartea sa prematură şi cuprind peste 500 de poeme terminate şi încă 500 de proiecte literare. 

 

Orchestra filarmonică a Sloveniei a fost înfiinţată în 1701, fiind printre cele mai vechi astfel de instituţii din Europa, conform http://filharmonija.si/. O trecere în revistă a celor mai sonore nume ale muzicii slovene nu îl poate ocoli pe compozitorul renascentist Jacobus Gallus (1550-1591), a cărui operă a influenţat muzica clasică central-europeană. Alţi compozitori celebri sloveni sunt: Emil Adamic (1877-1936), Fran Gerbic (1840-1917), Davorin Jenko (1835-1914), Josip Pavcic (1870-1949), Zorko Prevolec (1887-1939). 

 

Slavko Avsenik (1929-2015) este, poate, cel mai influent compozitor şi muzician sloven contemporan, membru fondator al formaţiei Avsenik Brothers Ensemble, cea mai populară trupă muzicală din Slovenia. Discografia sa numără peste 1.000 de piese şi mai mult de 12 milioane de albume vândute.

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited June 30, 2022 by BIS aka OldNab

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[zewTs.]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.