Sintagma “orice act de procedură” a fost declarată neconstituţională!

[F4L John]

 

Potrivit reglementărilor penale prescripţia înlătură răspunderea penală.

Art. 155 alin.1) C. penal prevede: cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative a fost sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la sintagma “oricărui act de procedură penală”.

 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că sintagma “orice act de procedură” este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, motiv pentru care aceasta încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că, potrivit doctrinei, actele de procedură sunt împărţite în acte procedurale şi acte procesuale, distincţie ce presupune un regim juridic diferit al acestor acte şi consecinţe juridice diferite.

 

Se susţine că actele procedurale sunt efectuate pe baza unor acte procesuale, anterioare celor dintâi, actul procedural fiind un mijloc prin care este adus la îndeplinire actul procesual; or, legiuitorul nu putea să confere valoare juridică actelor procedurale, în detrimentul celor procesuale. Se susţine, de asemenea, că sintagma criticată oferă organelor judiciare numeroase pârghii, unele lipsite de substanţă juridică, pentru a proceda la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale. Este dată ca exemplu emiterea unei ordonanţe de declinare a competenţei unui organ de urmărire penală în favoarea unui alt organ de urmărire penală, considerată, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, act de procedură întreruptiv al prescripţiei răspunderii penale, cu toate că nu dă o reală eficienţă principiului aflării adevărului.

 

Se arată că sintagma “orice act de procedură” nu trebuie să creeze posibilitatea unei conduite abuzive a organelor de urmărire penală, contrară principiului aflării adevărului. Totodată, se susţine că în măsura în care instituţia prescripţiei răspunderii penale este privită ca o formă de sancţionare a pasivităţii organelor statului, acestea sunt interesate să emită acte de procedură care nu au o justificare concretă şi care sunt dispensabile şi inoportune, într-o manieră abuzivă şi superficială, aspect ce este în total dezacord cu raţiunea existenţei instituţiei prescripţiei răspunderii penale şi cu principiul egalităţii armelor, ca standard al dreptului la un proces echitabil, dar şi cu nevoia exercitării urmăririi penale cu profesionalism. Pentru aceste motive, se susţine încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 6 din Convenţie.

 

Curtea Constituţională a reţinut că pentru a avea ca efect înlăturarea răspunderii penale, termenul de prescripţie trebuie să curgă fără intervenţia vreunui act de natură a readuce în conştiinţa publică fapta comisă. Altfel spus, orice activitate ce are ca efect readucerea în atenţia societăţii a faptului săvârşirii infracţiunii întrerupe cursul prescripţiei şi amână producerea efectelor sale. În acest sens, art. 155 alin. (1) din Codul penal prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, iar, conform dispoziţiilor alin. (2) al aceluiaşi art. 155, după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.

 

Se impune a fi garantat caracterul previzibil al efectelor dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal asupra persoanei care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, inclusiv prin asigurarea posibilităţii acesteia de a cunoaşte aspectul intervenirii întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale şi al începerii cursului unui nou termen de prescripţie. De altfel, data efectuării unui act de procedură ce produce efectul anterior menţionat este şi data de la care începe să curgă şi poate fi calculat noul termen de prescripţie.

 

A accepta soluţia contrară înseamnă a crea, cu ocazia efectuării unor acte procedurale care nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului şi care au ca efect întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, pentru persoana în cauză o stare de incertitudine perpetuă, dată de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp în care poate fi trasă la răspundere penală pentru faptele comise, incertitudine ce poate dura până la împlinirea termenului prescripţiei speciale, prevăzut la art. 155 alin. (4) din Codul penal.

 

Prin Decizia nr. 297/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 518/2018 se admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea “oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională.

 

Sursa: http://lexcafe.ro/articole/sintagma-orice-act-de-procedura-fost-declarata-neconstitutionala/