Jump to content

NEW - Rapoarte de activitate obligatorii și Waruri de Vară. Detalii aici
Modificări în facțiuni și reguli. Detalii aici

F4L John

Designer
  • Content count

    953
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    1

F4L John last won the day on May 28

F4L John had the most liked content!

Community Reputation

228 Extraordinary

2 Followers

About F4L John

  • Rank
    Know More than admins

Contact Methods

  • Website URL
    chifor-asociatii.ro

Profile Information

  • Location
    București

Recent Profile Visitors

6160 profile views
  1. Comisia “Legislaţie şi cooperare interinstituţională” din Consiliul Superior al Magistraturii a recomandat, după consultarea cu instanţele şi parchetele din ţară, mai multe propuneri la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codurilor penale, printre care s-au numărat şi eliminarea camerei preliminare, dreptul la informare a opiniei publice în timpul urmăririi penale, dar şi ca partea civilă să fie introdusă în procesul penal până la întocmirea rechizitoriului. Potrivit minutei Comisiei, “Legislaţie şi cooperare interinstituţională”, a CSM, a analizat proiectul de lege privind Codul de procedură penală, precum şi observaţiile şi propunerile formulate de instanţe şi parchete şi a propus, printre altele, modificarea articolului 3 alineatul (3), în principal, respectiv eliminarea camerei preliminare, pe motiv că la momentul adoptării noului Cod de procedură penală, introducerea instituţiei a avut ca scop crearea unui cadru legislativ modern, care să înlăture durata excesivă a procedurilor în faza de judecată, respectiv, s-a urmărit rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii în judecată şi de legalitatea administrării probelor, asigurându-se premisele pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond. apreciindu-se că în acest mod sunt eliminate unele dintre deficienţele care au condus la condamnarea României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea duratei excesive a procesului penal. Procedura în camera preliminară a devenit una destul de laborioasă, într-o primă etapă presupunând comunicarea către inculpat a copiei certificate a rechizitoriului şi, după caz, a traducerii autorizate a acestuia şi aducerea la cunoştinţă inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate a obiectului procedurii în camera preliminară, a dreptului de a-şi angaja un apărător şi a termenului în care pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (care nu poate fi mai scurt de 20 de zile). “Concluzionând, se constată că, în actuala configuraţie, faza camerei preliminare nu mai răspunde scopului pentru care a fost gândită, acela al asigurării premiselor pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond”, arată Comisia. Sursa: http://lexcafe.ro/autorit-instit/propunere-csm-eliminarea-procedurii-de-camera-preliminara/
  2. Plenul Curții Constituționale s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, obiecție formulată de un număr de 80 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România. Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis obiecția și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale este neconstituțională. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, deoarece, la adoptarea legii examinate, Parlamentul a procedat contrar considerentelor reținute în parag. 59 al Deciziei nr. 718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 15 decembrie 2017, în sensul că procesul legislativ pentru adoptarea acestei legi nu a încetat efectiv, ci a continuat prin demararea procedurii de reexaminare a legii. Aceasta, însă, este o procedură ce se declanșează de drept în temeiul art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală, în situația în care Curtea constată neconstituționalitatea unor dispoziții dintr-o lege înainte de promulgare, și nu a legii, în ansamblul său. Or, prin Decizia nr. 718 din 8 noiembrie 2017, Curtea a constatat neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, în integralitatea sa. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului. Sursa: http://lexcafe.ro/autorit-instit/modificarea-legii-privind-finantarea-activitatii-partidelor-politice-este-neconstitutionala/
  3. Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. Potrivit art. 664 alin. 2 din C. procedură civilă cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. Acest articol a întâmpinat probleme de interpretare fiind sesizată ICCJ să se pronunţe asupra acestei chestiuni de drept, potrivit ultimelor noutăţi legislative. Ce a decis ICCJ? Art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că cererea de executare silită se depune şi prin reprezentant convenţional la biroul executorului judecătoresc, care, în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, va solicita să se dispună încuviinţarea executării silite de către instanţa de executare, cum prevede art. 666 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Scopul procedurii de încuviinţare a executării silite constă în analizarea legalităţii şi temeiniciei cererii de executare silită de către instanţa de executare silită, având în vedere, astfel cum sa subliniat în doctrină, şi motivele pentru care se poate respinge cererea de încuviinţare prevăzută de art. 666 alin. (5) din Codul de procedură civilă – cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat; hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege; creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă; debitorul se bucură de imunitate de executare; titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită; există alte impedimente prevăzute de lege. Activitatea executorului judecătoresc se limitează la acte de executare, care încep cu deschiderea dosarului de executare (sau, după caz, refuzul motivat al acestuia de deschidere a procedurii de executare), cum prevede art. 664 alin. (1) din Codul de procedură civilă, urmată de înaintarea cererii către instanţa de executare, cu solicitarea de încuviinţare a executării silite. În concluzie, în condiţiile în care se pune problema puterii unui mandat în planul dreptului procesual (cu rezerva infirmării cazului de reprezentare legală, cum s-a arătat mai sus), al redactării unei cereri pentru creditorul din titlul executoriu, supuse confirmării din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei de către instanţa de judecată (instanţa de executare), reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ICCJ a admis sesizarea, Decizia nr. 19/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 510/2018, şi a constatat că în interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Sursa: http://lexcafe.ro/articole/cine-poate-depune-cererea-de-executare-silita/
  4. Mersi frumos! Puteți da closed.
  5. Odata ce ati postat cererea aveti voie sa editati postul principal pana in momentul in care cineva va posta o lucrare in cererea dvs.. Dupa ce ati primit o creatie, editarea postului principal este interzisa si se sanctioneaza cu inchiderea topicului plus interdictia aferenta. Closed & interdictie 3 zile.
×