Jump to content

F4L John

VIP
  • Content Count

    1172
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    1

F4L John last won the day on May 28 2018

F4L John had the most liked content!

Community Reputation

294 Extraordinary

4 Followers

About F4L John

  • Rank
    HONOR ET PATRIA!

Contact Methods

  • Website URL
    chifor-asociatii.ro

Profile Information

  • Location
    București

Recent Profile Visitors

7882 profile views
  1. Capture.PNG.2152508a60aeff6d2f833ff4aed94082.PNG



    Ce a trecut timpul :)) 

    1. Jackus

      Jackus

      Si o sa treaca si mai repede de acum.

  2. Mehehe

    1. Show previous comments  3 more
    2. Vittorio Salvatore

      Vittorio Salvatore

      Ce idiot esti! :))

      Ce plm mai faci?

      Ia cu paine!

       

       

    3. F4L John

      F4L John

      am intrat si eu sa vad ce mai zic baietii grei

    4. Vittorio Salvatore
  3. F4L John

    Asta cu "poate face ce vrea fara sa fie pedepsit" este o mare aberatie. Daca ii face vreodata cineva o plangere penala la DIICOT, il gasesc baietii aia si in gaura de sarpe. El profita de faptul ca nimeni nu i-a facut o plangere penala pentru ca nimeni nu prefera sa stea pe la organul de cercetare panala sa dea declaratii. Insa daca se va trezi vreodata cineva cu mai mult tupeu sa apeleze la un avocat, baiatul acesta despre care faci tu mentiune va raspunde penal pentru mai multe infractiuni informatice cat si amenintare, santaj si ce o mai fi facut el. Copilariile astea cu hackerit-ul, sa ii spargi serverul unuia fara motiv, mergeau cand erai mic, de pe la 16 ani nu prea mai merg. Cand vorbesti despre o persoana juridica precum b-zone, nu mai este aceiasi joaca de copii. Pe langa infractiunile de care va raspunde respectivul, va mai avea si o raspundere civila delictuala, unde ar putea fi obligat sa plateasca daune de zeci, daca nu, sute de mii de euro (vorbind strict despre persoana juridica b-zone). Acestea fiind spuse, copii, lasati prostiile astea cu hackerit-ul pe care le vedeti in filme daca nu vreti sa va culeaga baietii de acasa intre 06-20
  4. F4L John

    La cat de mult a scazut comunitatea, mai bine ramaneti cu RPG1 si inchideti restul serverelor
  5. Cu sute de jucatori gasesti doar 3 servere (2 rusesti si unul nemtesc) pe RageMP. Iar cel mai 'populat' sa ii spun asa, server romanesc, are in jur de 100 de jucatori pe RageMP la ora postarii mele (deci nu la ora de varf, 16.00). De FiveM n-are rost sa vorbesc, sunt vreo 3 servere romanesti full aproape non stop totusi.
  6. Cand a aparut serverul de samp breaks-server nu prea exista o competitie intre servere si jucatori. Acesta a fost avantajul b-zone-ului, faptul ca s-a dezvoltat odata cu comunitatea. Inca nu exista un joc precum sa-mp care sa iti puna sistemul role play in functiune. Desigur, b-zone a mai co-existat cu alte comunitati precum egaming, linkmania, s.a.m.d. Tragand linie si facand o paralela cu gta v, deja exista foarte multe servere complet dezvoltate sau in curs de dezvoltare, servere ce au crescut odata cu comunitatile de care apartin. Cam in aceiasi situatie in care a fost b-zone cand a aparut sa-mp. Alt caracter favorabil ce a dus la popularizarea sa-mp-ului pe aceasta comunitate, a fost si faptul ca samp nu avea cerinte prea mari hardware, cum are gta v in momentul actual. Ceea ce inseamna ca aprox. 60% (ca sa fiu bland) din comunitate ar trebui sa-si schimbe componentele hardware pentru a se putea bucura de gta v online. Pe langa tot ce am expus mai sus, mai sunt si alte considerente pentru care pot spune in constiinta de cauza, faptul ca, gta v pe b-zone va fi un esec total, dar nu prea imi permite timpul sa le elaborez. Asa ca pentru cei ce asteapta un server de gta v si sunt in continuare super-hyped ca acesta va fi o revolutie in industrie, cu un mare regret va anunt, ca va fi precum serverul de minecraft deschis de b-zone (adica un esec), cand in acelasi timp existau comunitati mult mai mari de minecraft in Romania. Dupa parerea mea, b-zone si-a atins apogeul dupa plecarea urmatorilor: RazR, Alin.Maest, Gabb si Mastertrap. Acum nu mai ramane decat sa mai bucure 100-200 de persoane cu serverele de samp, ce se vor stinge si ele cat de curand. Toate acele persoane ce au cladit aceasta comunitate, acum au alte interese personale si se axeaza strict pe cariera, familie si responsabilitatile aduse odata cu maturitatea (i know, shit happens ). Pe cand cei ce vin tare din urma, cum sunt cei cu varste cuprinse intre 8-16 ani (dupa cum am observat), nu se mai bucura de frumusetea unui joc legendar precum san andreas, ci interesul lor este indreptat catre alte jocuri noi aparute.
  7. toata ziua te joci ma

     

    1. EduardLFC

      EduardLFC

      dacă ar fii aşa.. ce bine ar fii.

  8. La multi ani! 

    1. Andrada

      Andrada

      Multumesc frumos!

  9. Ohooo, sa traiasca domnul administrateur!

    1. XES

      XES

      Mersi mersi

  10. În Monitorul Oficial nr. 1045/2018 a fost publicată Decizia nr. 649 din 24 octombrie 2018 a Curții Constituționale, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 153, alin. (3) și art. 243, alin. (1), lit g) din Regulamentul Camerei Deputaților, formulată de grupul parlamentar al Uniunii Salvați România. Obiectul sesizării și motivarea 1. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, autorii acesteia susțin că art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților potrivit căruia „În dezbaterile parlamentare, deputații nu adoptă comportamente și limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe și nici nu desfășoară pancarte sau bannere”, contravine prevederilor art. 30, alin (1) și (2) din Constituție, care consacră libertatea de exprimare. Pentru deputați, în calitatea lor de reprezentanți aleși ai poporului român, posibilitatea de a se exprima prin mai multe modalități în timpul dezbaterilor este esențială, mai ales în cazul celor aflaț de multe ori sunt împiedicați în mod abuziv să critice partidele aflate la putere atunci când primesc cuvântul la tribuna sălii de plen, prin închiderea microfonului de către președintele ședinței. În condițiile în care mesajele inscripționate nu sunt denigratoare, rasiste sau xenofobe, iar afișarea pancartelor sau desfășurarea bannerelor nu perturbă ședințele plenului interzicerea acestor modalități de exprimare pașnică și neobstructivă reprezintă o cenzură nejustificată, incompatibilă cu dreptul fundamental cetățenesc și cu principiul de drept parlamentar menționate mai sus. 2. Pe de altă parte, art. 243, alin.(1), lit.g) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit căruia „(1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni: […] g) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședința de plen și sub rezerva respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării deputatului la o parte sau la toate activitățile Parlamentului pentru o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare”, contravine prevederilor art. 2, alin. (1), art. 61, alin. (1), art. 69, alin. (1) și art. 70, alin.(1), teza I din Constituție. Dintre toate autoritățile statului, Parlamentul reprezintă sediul democrației, locul comun al intersectării intereselor politice, al dezbaterilor contradictorii cu privire la modul de soluționare a problemelor sociale și la aplanarea conflictelor majore care apar în societate. Ca organ reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul trebuie să exprime voința alegătorilor săi, să vegheze la satisfacerea intereselor fiecărui cetățean în interiorul și în afara granițelor țării și la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale fiecărei persoane aflate pe teritoriul național. În acest context, introducerea unei sancțiuni disciplinare constând în suspendarea participării deputatului la o parte sau la toate activitățile Parlamentului pentru o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare reprezintă o obstrucționare incompatibilă cu Legea fundamentală a exercitării mandatului cu care acesta a fost învestit prin voturile exprimate de cetățenii români la alegerile parlamentare. Având în vedere că la Camera Deputaților zilele lucrătoare sunt în număr de 4 pe săptămână, rezultă că sancțiunea maximă îl împiedică pe deputat să-și îndeplinească atribuțiile constituționale timp de aproximativ 2 luni calendaristice, ceea ce reprezintă peste 4% din durata totală a mandatului său și peste 11% din perioada activă a acestuia, care nu include lunile de vacanță parlamentară. Considerentele Curții Curtea procedează la analizarea constituționalității celor două dispoziții contestate. Cu privire la art. 153, alin (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Curtea reține următoarele: În temeiul art.30 alin.(1) din Constituţie, libertatea de exprimare este inviolabilă, însă, potrivit art. 30, alin.(6) și (7) din Constituție, ea nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, fiind interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Reglementând obligația deputaților ca, în cadrul dezbaterilor parlamentare, aceștia să nu adopte comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe şi nici să nu desfăşoare pancarte sau bannere, Camera Deputaților, în virtutea autonomiei sale regulamentare, a transpus la nivel infraconstituțional limitele libertății de exprimare consacrate de norma constituțională. Cu alte cuvinte, prevederea regulamentară interzice comportamentul şi limbajul denigratoare, rasiste sau xenofobe, indiferent de modalitatea în care acestea se manifestă, inclusiv pe cale scrisă, prin mesaje afișate pe pancarte sau bannere. Interdicția nu vizează modalitatea de exprimare a mesajului politic în sine, prin intermediul pancartei sau al bannerului, ci exclusiv conținutul mesajului care nu trebuie să se circumscrie „limbajului denigrator, rasist sau xenofob”. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile art. 153, alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților respectă, pe de o parte, libertatea de exprimare a deputaților, consacrată de art. 30, alin.(1) din Constituție, dar și limitele constituționale ale acestei libertăți, prevăzute de art. 30, alin. (6) și (7) din Legea fundamentală. Cu privire la art. 243, alin (1), lit. g, Curtea a reţinut că „reprezentativitatea mandatului parlamentar, aşa cum este stabilită de dispoziţiile din Legea fundamentală citate, are importante consecinţe juridice. Una dintre acestea se referă la îndatoririle parlamentarului, care se exercită în mod continuu, din momentul la care acesta intră în exerciţiul mandatului, până la data încetării calităţii de deputat sau de senator, legiuitorul trebuind ca, prin reglementările pe care le adoptă, să nu împiedice îndeplinirea acestora.” De vreme ce îndatoririle parlamentarului se exercită în mod continuu, din momentul la care acesta intră în exerciţiul mandatului, până la data încetării calităţii de deputat, legiuitorul, prin reglementările pe care le adoptă, fie că sunt legi, fie regulamente, nu poate împiedica îndeplinirea acestora. Participarea la şedinţele Camerei din care face parte deputatul constituie o îndatorire de esenţa mandatului parlamentar, astfel cum rezultă din întregul ansamblu al dispoziţiilor constituţionale care reglementează Parlamentul, astfel că orice normă regulamentară care afectează modul în care acesta își îndeplinește îndatoririle legale și constituționale constituie o încălcare a statutului său constituțional. Prevederea în cadrul normei criticate a tezei potrivit căreia sancțiunea disciplinară „nu aduce atingere dreptului de vot în ședința de plen” nu este de natură a înlătura efectul neconstituțional al suspendării temporare. Soluția Astfel cum reiese din cele mai recente știri juridice, Curtea: 1. Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și constată că dispozițiile art.153, alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 2. Admite sesizarea de neconstituționalitate formulată de grupurile parlamentare al Uniunii Salvați România și al Partidului Național Liberal și constată că dispozițiile art. 243, alin.(1), lit.g) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt constituționale. Sursa: lexcafe.ro
  11. F4L John

    Votez 1. Imi place ideea de brush al renderului. Restul nu m-au atras cu nimic.
  12. F4L John

    Votez 2. Integrare frumoasa a textului si efectul aplicat pozei merge 'manusa' cu tema editiei.
  13. Codul de procedură civilă prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului. Art. 483 alin. 2) C. procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) – j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului. Potrivit ştirilor juridice, în practica judiciară a intervenit o problemă de interpretare a dispoziţiilor privind competenţa materială de soluţionare a recursurilor, iar în acest sens a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona recursul în interesul legii. Obiectul recursului în interesul legii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii vizând stabilirea competenţei materiale de soluţionare a recursurilor declarate ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017 (în continuare, Decizia nr. 369 din 30 mai 2017), împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv. ICCJ a admis recursul în interesul legii Prin Decizia nr. 18/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 965/2018, a fost admis recursul în interesul legii. S-a reţinut că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din Codul de procedură civilă, competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel. ICCJ a reţinut că organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94 – 97 din Codul de procedură civilă, presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare. Astfel, examinarea dispoziţiilor art. 94 – 97 din Codul de procedură civilă relevă organizarea, în sens ierarhic, a instanţelor competente să soluţioneze căile de atac. Lipsa indicării, în vreuna dintre aceste dispoziţii, a instanţei competente să judece recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, este determinată de concepţia iniţială a codului, de a nu recunoaşte recursul împotriva unor asemenea hotărâri şi de omisiunea legiuitorului de a reglementa instanţa competentă să le judece, ulterior pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017. Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul Cod de procedură civilă. Sursa: lexcafe.ro
  14. F4L John

    Nu oferim creatii ce nu tin de forum. Topic closed.
  15. Un lucrător care nu a fost în măsură, din motive independente de voința sa, să-și ceară concediul de odihnă plătit înainte de încetarea raportului de muncă tot are dreptul la compensarea în bani a zilelor de concediu neluate, a decis azi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Practic, compensarea în bani a concediului neefectuat poate fi refuzată doar dacă angajatorul demonstrează că salariatul a evitat intenționat să-și ia zilele libere la care avea dreptul. Potrivit unui comunicat de presă referitor la decizia CJUE în cauzele C-619/16 și C-684/16, la încetarea unui contract de muncă, un angajator trebuie să compenseze în bani zilele de concediu de odihnă neefectuate chiar și în situația în care salariatul n-a depus cerere de concediu. Însă numai în măsura în care angajatul demonstrează că nu și-a putut lua concediu din motive independente de voința sa. „Curtea de Justiție declară că dreptul Uniunii se opune ca un lucrător să își piardă în mod automat zilele de concediu anual plătit la care avea dreptul în temeiul dreptului Uniunii, precum și, în mod corelativ, dreptul la o indemnizație financiară în temeiul acestui concediu neefectuat, doar pentru faptul că nu a solicitat concediu înaintea încetării raportului de muncă (sau în perioada de referință)”, scrie în documentul de presă. Cu alte cuvinte, dreptul la concediu plătit nu se poate stinge la expirarea raportului de muncă, chiar dacă angajatul nu şi-a epuizat zilele de concediu până la acel moment. Aşadar, un angajat care nu a putut, din motive independente de voința sa, să-și exercite dreptul la concediul anual plătit înainte de încetarea raportului de muncă are dreptul la o indemnizație financiară. „Aceste drepturi nu se pot stinge decât dacă lucrătorului i s-a oferit efectiv posibilitatea de către angajator, în special printr-o informare corespunzătoare din partea acestuia din urmă, de a efectua zilele de concediu în cauză în timp util, aspect care trebuie dovedit de angajator”, este subliniat în comunicat. În România, firmele pot compensa în bani perioada de concediu de odihnă neefectuat de salariați numai atunci când încetează contractul individual de muncă. Despre cum se pot lua zilele de concediu rămase din anii anteriori puteţi afla mai multe în acest material. Sursa: avocatnet.ro
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.