Jump to content

[10 august] 1809 - independenţa Ecuadorului


BIS aka OldNab
 Share

Recommended Posts

Imagini pentru ecuador

 

 

 

Republica Ecuador, ţară aflată în nord-vestul Americii de Sud, sărbătoreşte ziua naţională la 10 august, dată la care se aniversează proclamarea independenţei, în 1809. Cu o populaţie de 15.868.396 locuitori (în iulie 2015), potrivit publicaţiei online "The World Factbook" (www.cia.gov), Ecuadorul reprezintă un amestec de comunităţi indigene, populaţii cu origini din coloniştii spanioli şi descendenţi ai sclavilor africani. 

 

Până în secolul al XV-lea, pe teritoriul Ecuadorului s-a aflat regatul amerindian Quito, care a fost anexat de Imperiul Incaş. Aici s-a dezvoltat cultura valdivia, una dintre cele mai vechi culturi de pe continentul american. Cucerit şi colonizat de spanioli, din 1532, Ecuadorul a fost inclus, până în 1739, în Viceregatul Noua Granadă. În 1534, a fost întemeiat oraşul Quito, care a exercitat o puternică influenţă culturală asupra zonelor învecinate. La 10 august 1809, armata de eliberare a proclamat independenţa Ecuadorului. 

 

Limba oficială a Ecuadorului este spaniola, în timp ce limba incaşă quichua (kichwa) este vorbită de către indieni, de altfel cea mai importantă naţionalitate indigenă din Ecuador. În afară de spaniolă, alte zece limbi sunt folosite în Ecuador, de către pluralitatea etniilor din această ţară, dintre care: shuars (în provinciile Morona Santiago Zamora Chinchipe şi o parte din Pastaza), huaorani (Amazonia ecuadoriană, între Rio Napo şi Rio Curara), sionas şi secoyas (pe ţărmurile Râurilor Aguarico, Eno Shushufindi şi în Cuyabeno), awa (nord-vestul Ecuadorului, în provincia Carchi), conform site-ului http://www.e-equateur.com/.

 

Religia dominantă este catolicismul, pe care indienii o combină cu credinţele lor tradiţionale. Epoca colonială îşi face simţită prezenţa prin abundenţa de biserici şi obiecte religioase, realizate de indieni, care au amestecat tehnicile lor cu cele ale spaniolilor, născându-se astfel "Escuela Quiteńa" (Şcoala de la Quito), care a prosperat în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Astfel, numeroase case coloniale ornează vechile cartiere ale oraşelor Quito (capitala) şi Cuenca, centrele istorice ale acestor două oraşe fiind incluse în patrimoniul mondial UNESCO. 

 

Bogăţia culturală a populaţiilor indiene face din această ţară un pământ binecuvântat, în numeroasele muzee arheologice putând fi admirate superbele obiecte de olărit, sculpturile şi frumoasele ornamente de aur şi argint ale civilizaţiilor precolumbiene, potrivit site-ului lonelyplanet.fr. 

 

Muzica a jucat un rol important în viaţa popoarelor andine vechi, arheologii descoperind în morminte unele instrumente foarte vechi cum ar fi flaute, tobe, trompete şi alte artefacte muzicale, scrie site-ul ecuador.com. Şi în prezent, muzica andină tradiţională ocupă un loc important în viaţa culturală a ţării, numeroase grupuri care cântă acest tip de muzică animând pieţele, barurile şi, uneori, colţurile de stradă.

 

Afro-americanii care trăiesc în prezent în Ecuador sunt faimoşi pentru muzica marimba, cântată cu ajutorul unui instrument muzical asemănător xilofonului, care poartă acelaşi nume.

 

Şi teatrul şi literatura joacă un rol central în viaţa ecuadorienilor, deşi artiştii şi scriitorii rămân necunoscuţi în afara frontierelor, mai scrie site-ul http://www.lonelyplanet.fr/.

 

Cu o cultură adânc înrădăcinată în religia romano-catolică, ecuadorienii sărbătoresc Festivalul Mamei Negre (Fiesta de la Mamá Negra), o sărbătoare anuală păgână care are loc în luna noiembrie, în Latacunga, pe parcursul a două zile. În prima noapte a festivalului, localurile care vând alcool sunt închise, iar a doua zi începe cu o slujbă tradiţională. Imediat după slujbă, o statuie a Fecioarei Maria este purtată pe străzi, localnicii aruncând cu ghirlande spre statuie, în speranţa de a fi binecuvântaţi. Activitatea principală a festivalului este dansul stradal cu măşti şi costume transsexuale. Se face şi o paradă publică a porcilor sacrificaţi, împreună cu alte animale moarte şi pachete de ţigări, sticle de vin şi lichior.

 

Alte festivaluri importante sunt Inti Raymi  (luna iunie) şi Yamor  (luna septembrie), ambele expunând o combinaţie între tradiţiile popoarelor indigene şi romano-catolicism, după cum se menţionează pe site-ul http://www.ecuadorexplorer.com/.

 

Printre specialităţile culinare ale ecuadorienilor se numără supele caldos, tocăniţele (seco de chivo sau tocăniţele cu carne de capră), cuy asado (porc de India fript), lechon (porc de lapte) rumenit, llapingachos (galete cu cartofi şi brânză), ceviche (preparat pe bază de calamar sau creveţi, marinat în suc de lămâie şi servit cu rondele de banană). De la sărbătorile mari şi festivaluri nu lipseşte chicha, o băutură fermentată pe bază de porumb sau manioc.

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited by BIS aka OldNab
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.