Stare de alertă: Reguli pentru insolvență din 15 mai. Ce schimbări temporare se vor aplica datornicilor

[F4L John]

În contextul trecerii României de la starea de urgență la starea de alertă, Guvernul a propus mai multe măsuri temporare pentru începerea și derularea insolvențelor. Printre altele, cererile de insolvență vor fi opționale, anumite proceduri vor fi prelungite și planurile de reorganizare vor putea fi adaptate sau suspendate.

 

Măsurile temporare pentru insolvențe sunt într-un proiect de lege adoptat luni de Guvern și care, pentru a se aplica, trebuie să fie adoptat și de Parlament (deja a ajuns la Senat). Cel puțin teoretic, măsurile ar urma să se aplice de vineri, atunci când se va trece la starea de alertă, având în vedere criza coronavirusului.

 

Iată ce se propune:

 

1. Depunerea cererii de intrare în insolvență, opțională. În esență, datornicii care se află în stare de insolvență vor putea să depună la tribunal cererea de demarare a procedurii, dar acest lucru nu va fi obligatoriu, cum este în mod obișnuit. Cererea va fi însoțită de dovada notificării Fiscului despre intenția de a cere insolvența. Cu alte cuvinte, termenul legal de 30 de zile pentru a cere obligatoriu deschiderea procedurii de insolvență va începe să curgă la terminarea stării de alertă.

 

2. Nu e valabilă condiționarea intrării în insolvență de datoriile la stat. Mai precis, în timpul stării de alertă nu se va ține cont de regula ce prevede că, atunci când cererea de deschidere a procedurii e făcută de datornic, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor.

 

3. Prag mai mare al datoriilor pentru a cere insolvența. Această măsură temporară va fi însă numai pentru companiile închise din decizia autorităților în timpul stării de urgență și, dacă e cazul, în timpul stării de alertă. Dacă în mod normal vorbim de un prag minim al datoriilor de 40.000 de lei, ce permite intrarea în insolvență, pragul temporar va fi de 50.000 de lei în timpul stării de alertă.

 

4. Creditorii vor putea cere insolvența numai după ce încearcă încheierea unei convenții de plată. Această chestiune va fi valabilă, de asemenea, pentru afacerile închise de autorități în timpul stării de urgență și, dacă e cazul, în timpul stării de alertă. Creditorii care cer intrarea în insolvență în timpul stării de alertă vor trebui să facă dovada încercării încheierii unei convenții de plată.

 

5. Perioada de observație și cea de propunere a unui plan de reorganizare, prelungite. Alte măsuri propuse de Guvern mai sunt prelungirea cu trei luni a perioadei de observație a datornicului și a perioadei în care se poate propune planul de reorganizare. Tot trei luni vor avea la dispoziție și cei care deja au depus un plan de reorganizare, dar criza coronavirusului îi forțează la modificarea acestuia. Cei aflați deja în reorganizare judiciară vor avea două luni suplimentare pentru a aplica planul.

 

6. Datornicii în reorganizare vor putea cere o suspendare. Mai precis, vorbim de companiile închise de autorități, care vor putea cere suspendarea executării planului de reorganizare pentru două luni.

 

7. Executarea planului de reorganizare va putea fi prelungită, dar nu mai mult de cinci ani. Documentul citat prevede că, pentru datornicii care și-au întrerupt activitatea din cauza deciziilor autorităților, în timpul stării de urgență și/sau în timpul stării de alertă, durata de executare a planului de reorganizare va putea fi de patru ani, nu de trei ani, cu posibilitatea prelungirii. Dar fără să se depășească, în total, cinci ani.

 

8. Prelungiri pentru cei care apelează la concordat. Concordatul preventiv este o măsură de prevenire a insolvenței. Pentru cei care apelează la ea, proiectul de lege prevede o prelungire cu 60 de zile a negocierilor pentru concordatul propus sau a elaborării ofertei de concordat. Dacă concordatul deja e pus în aplicare, aplicabilitatea acestuia se va extinde cu două luni.

 

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică acum. Pentru a intra în vigoare din 15 mai 2020, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.

 

Sursă: avocatnet.ro