Jumătate de milion de euro ca să rămâi în libertate? Câteva aspecte privind cauțiunea în procesul penal

[uS DeviL]

Jumătate de milion de euro ca să rămâi în libertate? Câteva aspecte privind cauțiunea în procesul penal

 

 

 

Au fost diverse situații în care, urmărită penal pentru luare de mită (spre exemplu), unei persoane din România i s-a pus în vedere că, dacă vrea să rămână în libertate, sub control judiciar, să plătească o cauțiune de o anumită valoare. Ce înseamnă controlul sub cauțiune? Cum se stabilește valoarea cauțiunii? Care e, de fapt, scopul acestei sume de bani și în ce măsură se mai poate întoarce la inculpat?

 

În procesul penal, inculpatul poate să evite arestul și fie pus sub control judiciar pe cauțiune, adică să rămână în libertate, dar cumva supravegheat și cu obligații de raportare curente, dacă are bani să plătească suma stabilită drept cauțiune. Totul despre cauțiunea aceasta, în Codul de procedură penală.

 

Notă: Nu în cazul tuturor celor urmăriți penal se cere arestarea, pentru că nu e întotdeauna necesar conform legii, prin urmare, nu se dispune controlul judiciar pe cauțiune în cazul tuturor inculpaților.

 

Potrivit Codului, nicio cauțiune nu poate fi mai mică de 1.000 de lei. Dar suma poate crește semnificativ, în funcție de gravitatea acuzației aduse inculpatului, de situația sa materială și de obligațiile sale legale (de pildă, dacă e o persoană cu venituri reduse și mai are și persoane în întreținere, atunci cauțiunea nu poate fi prea mare).

 

Prin urmare, raportat la cazul celebrităților care plătesc diverse sume de bani ca să rămână în libertate, valoarea cauțiunii poate fi judecată sub aspectul valorii mitei, a averii inculpatului și a gravității faptei.

 

Cu toate acestea, cauțiunea nu e prețul libertății, cum ar putea fi considerată, ci reprezintă o garanție dată de inculpat că se va achita de obligațiile care-i revin potrivit Codului de procedură penală și pentru repararea pagubelor cauzate prin infracțiune, acoperirea cheltuielilor de judecată sau a amenzii. Ca fapt divers, șeful Oracle a dat cauțiunea, sub forma constituirii unei garanții pe un imobil care ar costa, potrivit evaluărilor, cca. 850.000 de euro. Cam ca o ipotecă.

 

Ce se întâmplă dacă inculpatul care a dat cauțiunea nu-și respectă obligațiile pe perioada controlului judiciar sau comite alte infracțiuni? Potrivit Codului de procedură penală, instanța poate cere să se confiște cauțiunea. Mai exact, inculpatul e trecut în arest și nu mai vede nimic din cauțiune înapoi.

 

O parte din cauțiune se poate întoarce la inculpat, dacă mai rămâne ceva din suma respectivă după ce se acoperă pagubele, cheltuielile judiciare sau amenda. Desigur, dacă inculpatul nu mai e trimis în judecată, cauțiunea se restituie cu totul.

 

 

Sursa: avocatnet.ro