Jump to content

La mulți ani tuturor copiilor! Quest special aici

 

Autentificare în Doi Pași pe serverele de sa-mp. Detalii aici

Autentificare în Doi Pași pe forum. Detalii aici

Recrutăm Designeri Audio și Video. Detalii aici

uS DeviL

RPG Helper
  • Content Count

    7740
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    2

uS DeviL last won the day on July 22 2019

uS DeviL had the most liked content!

Community Reputation

810 Veteran

5 Followers

About uS DeviL

  • Rank
    Veteran
  • Birthday 10/17/1993

Contact Methods

  • Website URL
    https://www.facebook.com/alexandru.stegaru.104

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    București

Previous Fields

  • Real name
    Alexandru
  • RPG1 Nickname
    DeviL

Recent Profile Visitors

30779 profile views
  1. uS DeviL

    Bun venit, Mihai!
  2. uS DeviL

    Bun venit, Cezar!
  3. Măsuri de relaxare 1 iunie In Monitorul Oficial nr. 460 din 29 mai 2020 a fost publicat un Ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Culturii, prin care se menționează măsurile de relaxare ce vor fi aplicate evenimentelor organizate în aler liber, care se vor putea relua începând de săptămâna viitoare. Ordinul se aplică evenimentelor sau acțiunilor culturale desfășurate în aer liber și enumeră o listă a acestora, mentionând că enumerarea se limitează doar la aceste exemple: teatru, dans, concert, proiecție cinematografică, stand-up comedy, târg, expoziție, workshop, conferință cu caracter cultural. Iată o listă a acestor reguli de urmat. Directorul tehnic / coordonatorul evenimentului este responsabil de implementarea acestor măsuri Foarte important, Ordinul prevede că persoanele care coordonează fiecare eveniment (de exemplu, organizator, director tehnic etc.) sunt responsabile de verificarea modalității de implementare a acestor recomandări, în vederea reducerii impactului riscului de infecție cu SARS-CoV-2 la locul de muncă. Măsuri individuale impuse angajaților și voluntarilor care se ocupă de eveniment Aceștia vor respecta măsurile de precauție universal valabile: a) portul obligatoriu al măștii (medicală/nonmedicală), care pentru o protecție eficace trebuie să acopere atât gura, cât și nasul; b) în cazul în care angajatul are simptomatologie de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală modificată) acesta nu se prezintă la locul de muncă și contactează medicul de familie; c) izolare la domiciliu, în cazul în care a intrat în contact cu un caz suspect sau confirmat de infecție cu virusul SARS-CoV-2 și anunțarea direcției de sănătate publică județene și a municipiului București; d) efectuarea frecventă a igienei mâinilor (cu apă și săpun sau dezinfectant avizat pe bază de alcool) și evitarea atingerii feței cu mâinile neigienizate; igienizarea regulată a mâinilor este preferabilă portului de mănuși de unică folosință; e) măsurile de distanțare socială nu ar trebui să cauzeze alte condiții de lucru nesigure pentru echipele tehnice și de producție (de exemplu, ridicarea pieselor de echipament care necesită mai multe persoane etc.). Măsuri care privesc angajatorii și organizatorii: a) elaborarea instrucțiunilor propriilor pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcție de programul de lucru, specificul activității desfășurate, structura organizatorică, structura incintei; b) medicii de medicina muncii vor face evaluarea de risc și vor emite recomandări privind necesitatea purtării măștii pentru angajați, în funcție de specificul activității desfășurate; c) responsabilul SSM va efectua instruirea angajaților în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă; d) angajaților/voluntarilor li se va asigura echipamentul de protecție necesar (mască, mănuși, viziere etc.); e) reluarea activității se va face gradual, în concordanță cu situația epidemiologică locală din județul/regiunea în care va avea loc evenimentul; f) plasarea, la loc vizibil, de anunțuri scrise privind regulile de distanțare fizică și cele de acces în cadrul delimitat aferent evenimentului; g) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, precum și efectuarea triajului observațional zilnic la intrarea în zona delimitată a evenimentului pentru echipa de organizare, echipa artistică și pentru public. Nu se va permite accesul persoanelor simptomatice (tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală modificată) și nici al celor care înregistrează temperatura măsurată mai mare de 37,3°C. În cazul în care temperatura înregistrată depășește 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus; angajații cu temperatura peste 37,3°C vor fi trimiși acasă; h) organizarea spațiului de lucru astfel încât să permită menținerea distanței fizice de 1,5 metri între oricare două persoane; i) promovarea măsurilor de igienă individuală; j) plasarea de dispensere cu soluții dezinfectante la intrare în spațiul delimitat al evenimentului; k) instruirea personalului privind măsurile de igienă; l) dezinfecția frecventă a suprafețelor utilizate de mai mult de o persoană cu substanțe biocide autorizate; m) dezinfectarea echipamentul tehnic: camere de filmare, lavaliere, microfoane, walkie-talkie, căști etc. Dacă materialele și echipamentul sunt achiziționate/închiriate, trebuie stabilit într-un protocol împreună cu fiecare furnizor procedura de curățare și igienizare a acestora, astfel încât să nu fie afectate calitatea și proprietățile materialelor și echipamentelor; n) se vor evita scenele cu contact apropiat îndelungat (mai mult de 15 minute, la o distanță mai mică de 1,5 m); o) se va evita organizarea meselor cu bufet deschis. Se vor distribui alimente ambalate și băuturi răcoritoare pentru consum individual; p) mesele se vor servi în porții individuale, cu menținerea distanței fizice de 1,5 m; q) în situația extraordinară în care un membru al echipei de organizare sau artistice prezintă simptome respiratorii în timpul programului de lucru, recomandările sunt următoarele: (i) izolarea imediată de restul echipei și organizarea transportului individual al acestuia la domiciliu și contactarea medicului de familie; (ii) încăperea în care respectiva persoană a petrecut timp îndelungat se închide și se aerisește timp de 24 de ore; (iii) după aerisirea spațiului, se realizează curățenia, precum și spălarea și dezinfecția riguroasă a respectivei zone de activitate; (iv) în cazul în care persoana a petrecut mai mult timp, în egală măsură, în mai multe încăperi, se va aplica procedura de la pct. (iii) pentru fiecare zonă de activitate; r) în situația în care o persoană suspectă sau confirmată COVID-19 a fost prezentă în una sau mai multe zone de activitate, într-un interval mai scurt de 7 zile, se aplică procedura prevăzută anterior; s) pentru activitatea desfășurată în birourile organizatorilor de evenimente se vor aplica măsuri conform Ordinului ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății nr. 3.577/831/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă; t) pentru cetățenii străini sosiți în România, membri ai echipei artistice sau de organizare de evenimente, se va acorda o derogare specială de la măsura de izolare la domiciliu/carantinare de 14 zile. Aceștia vor face dovada testării negative la sosirea în țară și un al doilea test va fi efectuat în România în termen de 2-5 zile de la sosirea în țară sau imediat în cazul apariției simptomelor de boală respiratorie. Recomandări pentru organizatorii de evenimente culturale: a) modificarea așteptărilor publicului. Menționări repetate pentru măsuri de siguranță: pe social media, pe bilete, semnalizare la locul evenimentului, e-mail etc.; b) emiterea de bilete cu acces orar pentru fiecare participant pentru evitarea aglomerației la intrarea în spațiul delimitat; c) fiecare organizator are obligația de a întocmi procedurile necesare referitoare la situația în care unei persoane sau unui grup nu i se permite accesul la eveniment în urma triajului epidemiologic. Fiecare organizator are obligația de a informa și instrui angajații/voluntarii și agenții de pază cu privire la această procedură; d) organizatorii și administratorii spațiului gazdă își vor împărți responsabilitățile pentru diferite activități și proceduri legate de sănătate și siguranță printr-un acord scris încheiat între cele două părți; e) delimitarea clară a spațiului în care se va desfășura evenimentul. Măsuri care privesc accesul și contactul cu publicul: a) coordonarea cu autoritățile de sănătate și cele locale astfel încât asigurarea sănătății angajaților și a publicului să reprezinte obiectivul prioritar; b) deschiderea graduală, fazată, în concordanță cu situația epidemiologică locală din județul/regiunea în care se desfășoară evenimentul; c) la intrare se va efectua un triaj observațional și nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree); d) se vor plasa la loc vizibil anunțuri scrise privind regulile de distanțare fizică; e) accesul în spațiu se face cu respectarea de către participanți a distanțării de minimum 1,5 m, prin montarea de marcaje; f) limitarea accesului publicului astfel încât să fie asigurată o distanță de minimum 1,5 m între persoane, dar nu mai mult de 500 de persoane; g) termometrizarea spectatorilor/vizitatorilor. Persoanele care refuză să le fie verificată temperatura nu vor avea acces în locație; h) accesul publicului va fi permis numai în condițiile purtării de mască (medicală/nonmedicală) pe toată durata evenimentului. Pentru a oferi o protecție eficace, masca trebuie să acopere gura și nasul; i) persoanele își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectant avizat pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrare; j) stabilirea unor fluxuri de intrare/ieșire separate, unice pentru facilitarea menținerii distanței fizice; k) limitarea evenimentului la un interval de timp de 4 ore; l) accesul se face pe timpi cu până la o oră înainte pentru a evita aglomerația. Timpul ar trebui să fie menționat pe biletul fiecărui participant, dacă acest lucru este posibil; m) plasarea de paravane despărțitoare la casele de bilete/ghișee, acolo unde este cazul; n) încurajarea utilizării plății contactless cu cardul sau telefonul; o) interzicerea reutilizării pliantelor, broșurilor și altor materiale informative în format fizic; p) dezinfecția zilnică și ori de câte ori este nevoie a suprafețelor cu produse dezinfectante avizate; q) pe cât posibil, biletele ar trebui scanate, se va evita ruperea sau atingerea biletelor; r) organizarea cozilor la intrarea/ieșirea din locație prin marcaje care să indice distanța fizică regulamentară de 1,5 m între persoane. Măsuri care privesc spațiul/locul: a) organizarea spațiului astfel încât să permită menținerea distanței fizice de 2 m între persoane, dar nu mai mult de 500 de persoane; b) în cazul în care locația este organizată cu scaune mobile (sau pufuri), acestea vor fi poziționate de către organizator la o distanță de 2 m între ele; c) în cazul în care locația dispune de gradene, organizatorul va marca pe acestea locurile disponibile, la o distanță de 2 m între ele; d) în cazul în care locația nu dispune de scaune sau gradene și este liberă (iarbă, pământ, zgură etc.), iar publicul vine cu propriile pături sau perne, organizatorul va marca solul astfel încât să creeze spații care să respecte distanțarea socială pentru fiecare persoană, precum și spații mai mari pentru familii și/sau grupuri de până la 3 persoane; e) prin excepție de la prevederile lit. a), b), c), menținerea distanței fizice de 2 m între persoane nu se aplică pentru membrii aceleași familii și/sau grupuri de până la 3 persoane; f) difuzarea de comunicate audio, atât înainte de începerea spectacolului, cât și pe timpul pauzei, adaptate spațiului respectiv de desfășurare a spectacolului/evenimentului; g) dezinfectarea cu substanțe biocide autorizate a tuturor scaunelor, pufurilor etc. după și/sau înaintea fiecărei proiecții; h) în cazul utilizării toaletelor se va respecta distanța obligatorie de minimum 1,5 m; i) punerea la dispoziție a unui număr rezonabil de toalete, unde este posibil, pentru evitarea aglomerației. În cazul toaletelor ecologice, se recomandă să existe lavoare cu apă și săpun în proximitatea acestora; j) dedicarea unor toalete strict copiilor și/sau familiilor cu copii, acolo unde acest lucru este posibil; k) punerea la dispoziție a unui număr rezonabil de recipiente/coșuri de gunoi cu capac dedicate exclusiv aruncării măștilor de protecție; l) dezinfectarea toaletelor cu substanțe biocide autorizate, înainte și după fiecare proiecție/spectacol și/sau la fiecare 4 ore; m) asigurarea permanentă a substanțelor și materialelor de curățenie/igienizare necesare în locație; n) asigurarea personalului de curățenie, instruit profesional, într-un număr suficient. Se interzice consumul de mâncare și băutură în locație, în afară de: a) băutură în recipiente individuale, cu capac. Se interzice folosirea paielor de unică folosință; b) mâncare ambalată individual, sigilată, conform normelor în vigoare. Măsuri care privesc prestații artistice, unde este aplicabil: a) accesul și evacuarea echipelor de organizare, lucrătorilor și artiștilor se vor realiza prin locuri/porți separate de cele pentru spectatori și/sau la intervale orare diferite; b) artiștii interpreți sau executanți ar trebui să își aducă propriile microfoane, instrumente, căști și alte echipamente pe care le folosesc; c) aceleași reguli de distanțare socială se impun și zonei de backstage; d) se vor asigura timpi adiționali pentru dezinfectarea spațiilor de backstage folosite de echipe diferite; e) dacă scena se situează la același nivel cu spectatorii, distanța între interpreți și public va fi de cel puțin 3 m. Dacă scena este mai sus decât spectatorii, distanța minimă va fi de 4 m; f) scena va fi marcată cu pătrate vizibile de 4 mp pentru a sprijini distanțarea dintre artiști; g) scena va avea o dimensiune suficient de mare pentru ca actul artistic să se desfășoare în condiții de siguranță și distanțarea socială să poată fi respectată; h) toate măsurile de siguranță și sănătate vor fi respectate și în timpul repetițiilor și probelor etc.; i) se va evita prezența îndelungată a artiștilor din grupele de risc (de exemplu vârsta peste 65 ani și/sau boli cronice asociate); j) machiajul și coafura se vor efectua cu respectarea precauțiunilor universale: menținerea distanței fizice, limitarea contactului apropiat, igienizarea mâinilor și dezinfecția suprafețelor înainte și după ședința de machiaj/coafor; k) asistența la echipare/îmbrăcare va fi limitată la minimum posibil; l) vestiarele vor fi dezinfectate cu substanțe biocide autorizate zilnic și ori de câte ori este nevoie. Sursa: avocatnet.ro
  4. S-a stabilit: De luni, se poate ieși din localitate fără declarație, iar terasele și plajele se redeschid, printre altele De la 1 iunie urmează o serie de relaxări ale măsurilor dispuse pentru starea de alertă, inclusiv posibilitatea de a ieși din localitate fără declarație sau deschiderea teraselor. Schimbările sunt conținute în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) nr. 26/2020. 1) Oamenii vor putea ieși din localitate fără declarație. La acest moment, cei care vor să iasă din localitate, dincolo de o limită de 30 de km, trebuie să aibă o declarație la ei, prin care să indice motivul ieșirii. De luni, conform Hotărârii CNSU nr. 26/2020, acest lucru nu va mai fi necesar, fiind liberă circulația în alte județe. 2) Se redeschid terasele, dar nu și restaurantele aflate în spații închise. Redeschiderea teraselor poate avea loc, însă, doar cu respectarea unui set de măsuri de protecție: prima condiție, pe care am menționat-o deja, este ca acele terase să se afle în exteriorul clădirilor, în aer liber; trebuie să se asigure o distanță de minimum doi metri între mese; pot sta maximum patru persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite; bineînțeles, trebuie respectate măsurile de protecţie sanitară. 3) Se deschid și plajele. La fel ca în cazul teraselor, trebuie respectată o serie de condiții: fiecărei persoane prezente trebuie să îi fie asigurat, obligatoriu, un șezlong; asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între șezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite și respectarea normelor de prevenire. 4) Este permisă reluarea anumitor tipuri de transport. Mai exact, Hotărârea CNSU precizează că: se reia transportul feroviar internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport din și către România (mai multe detalii despre măsurile de protecție ce trebuie luate de cei ce circulă cu trenul pot fi găsite aici); se reia transportul rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport din și către România (mai multe detalii despre măsurile de protecție ce trebuie luate de cei ce circulă cu autobuzul pot fi găsite aici). 5) O altă măsură este permiterea organizării și desfășurării spectacolelor. Ordinul se referă, în primul rând, la organizarea și desfășurarea spectacolelor, a concertelor și a altor evenimente culturale în aer liber, precum şi a festivalurilor publice şi private. Trebuie respectate următoarele condiții: pot participa cel mult 500 de spectatori; scaunele trebuie să se afle la distanță de minimum 2 metri, unul față de celălalt; purtarea măștii de protecție este obligatorie și trebuie respectate condiţiile stabilite prin ordine de ministru pentru activități specifice (de exemplu, pentru muzee și biblioteci). De asemenea, există reguli privitoare la organizarea de spectacole de tip drive-in. Persoanele dintr-o mașină trebuie să fie membrii ai aceleași familii și trebuie respectate măsurile specifice de igienă pentru astfel de activități (acestea urmând a fi stabilite prin ordin de ministru). 6) Este permisă organizarea de competiții sportive, dar fără spectatori. De asemenea, acestea trebuie să se desfășoare în aer liber, respectându-se măsuri de igienă. În același timp, este permisă inclusiv desfășurarea de competiții sportive (sau antrenamente) în bazine, chiar și dacă sunt acoperite. După aceea, pregătirea fizică, în spații închise, a sportivilor trebuie să se facă după anumite reguli: distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minim șapte m2/persoană și respectarea măsurilor de protecţie sanitară. Toate măsurile de mai sus urmează să se aplice de la 1 iunie. Sursa: avocatnet.ro
  5. Cei care-și abandonează mașinile vor risca să rămână fără ele după numai șase luni. Măsura are undă verde pentru votul final Persoanele care-și lasă mașinile să stea degeaba, în același loc, timp de cel puțin șase luni vor risca să le fie ridicate de autorități, conform unui proiect de lege ce a trecut tacit de senatori, iar acum va ajunge la votul decisiv al deputaților, având propunere de adoptare. Concret, vorbim despre orice tip de vehicul abandonat pe domeniul public sau privat al statului cel puțin șase luni, în cazul căruia autoritățile au motive justificate să creadă că este necorespunzător circulației rutiere. În momentul de față, regula este că mașinile abandonate pot fi ridicate dacă stau degeaba timp de cel puțin un an. Totodată, proiectul de lege prevede că aceeași regulă se va aplica și mașinilor care n-au plăcuțe cu numere de înmatriculare sau care sunt înmatriculate în străinătate. Acum, în acest caz nu se face referire la mașinile înmatriculate în alte state. Așadar, aceste vehicule abandonate timp de cel puțin jumătate de an vor fi inventariate de autorități. Concret, se vor încheia procese-verbale de constatare și pe mașini se vor afișa somații pentru ridicarea lor în maximum zece zile. În caz contrar, vehiculele vor fi ridicate și depozitate de autorități în locuri special amenajate. Ulterior, dacă proprietarii nu-și vor revendica mașinile, acestea vor fi vândute sau scoase din circulație și casate. Practic, acest lucru se întâmplă și acum, însă procesul este mai greoi și mai lung. Astfel, inițiatorii proiectului de lege spun că măsurile propuse de ei vor ajuta la eliberarea mai rapidă a locurilor de parcare blocate. Atenție! Proiectul nu se aplică acum. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat la Camera Deputaților, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro
  6. Ghid oficial al Ministerului Educației: Cum se încheie situația școlară și cum au loc examenele anul acesta Recent, Ministerul Educației și Cercetării a lansat un ghid ce vine în ajutorul elevilor, studenților, părinților și profesorilor, care conține toate măsurile și regulile ce se aplică anul acesta în învățământul românesc, inclusiv la examenele de final de ciclu școlar, în contextul existenței epidemiei de coronavirus. În esență, ghidul publicat pe site-ul ministerului răspunde la o serie de întrebări ce au apărut în ultima vreme, în condițiile în care epidemia de coronavirus a perturbat serios activitatea școlară, iar sfârșitul anului școlar și examenele naționale se apropie. Ghidul subliniază, în prima sa parte, prioritățile pe care le are Ministerul Educației, respectiv încheierea situațiilor școlare pentru toți elevii și susținerea examenului de evaluare națională și a celui de bacalaureat în condiții de siguranță pentru toți participanții, fie ei elevi ori profesori. Cum se încheie situația școlară anul acesta În acest an școlar nu se vor mai da teze, așa cum se întîmpla înainte, mediile urmând să se încheie pe baza a cel puțin două calificative sau note, în condițiile în care grădinițele, școlile, liceele și universitățile nu se vor redeschide anul acesta. Pentru a lămuri modul în care se vor încheia mediile în acest an școlar, spre sfârșitul lunii aprilie, Ministerul Educației a prezentat câteva exemple concrete ale modului în care elevii vor primi note. De aceste variante sunt vizați atât elevii din învățământul primar, cât și cei din ciclul gimnazial, liceal, postliceal și profesional. Desfășurarea examenelor naționale Apoi, ghidul prezintă și cele mai recente măsuri ce vizează Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Concret, Evaluarea Națională pentru cei de-a VIII-a va începe în data de 2 iunie, cu înscrierea elevilor, și se va încheia în 27 iunie, atunci când se vor afișa rezultatele finale ale examenului. Bacalaureatul din acest an, pe de altă parte, va avea doar o singură sesiune. Alte schimbări majore aduse examenului de bacalaureat din 2020 sunt eliminarea probelor orale și echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale. Acest examen se va desfășura între 3 iunie (înscrierea candidaților) și 5 iulie (afișarea rezultatelor finale). Măsuri pentru desfășurarea cursurilor și a examenelor în școli Chiar dacă cei mai mulți elevi nu mai revin la școală în acest an, se organizează totuși niște cursuri speciale destinate celor ce urmează să dea examene de sfârșit de ciclu școlar. Ghidul ministerului conține și măsurile ce vor trebui luate în sălile de clasă atât în cazul sesiunilor de pregătire a examenelor, ce se vor organiza între 2 și 12 iunie, cât și în cazul examenelor propriu-zise. Mai exact, acestea sunt: la intrarea în unitatea de învățământ a personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic și a elevilor va fi măsurată temperatura (care nu va trebui să depășească 37,3°C) de cadrul medical care va asigura asistența medicală pe întreaga durată de desfășurare a activității; vor fi asigurate materiale și echipamente de protecție (covorașe dezinfectante, măști de protecție, substanțe dezinfectante pentru mâini etc); se curăță și dezinfectează pardoselile, pupitrele, mesele, scaunele, clanța ușii, mânerul de la geamuri, pervazul ferestrei, înainte și după fiecare serie de elevi prezenți la activitățile de pregătire; în toate spațiile în care se vor desfășura activități cu elevii vor fi afișate mesaje de informare cu privire la normele igienico-sanitare și de prevenire a infectării cu SARS-Cov 2; intrările/ ieșirile, precum și sensul de deplasare pe coridoare, către sălile de clasă și alte încăperi, sunt stabilite de unitatea de învățământ, semnalizate corespunzător și dezinfectate în mod regulat; există permanent săpun, prosoape de hârtie, dispensere cu dizinfectant pentru mâini, care vor fi reîncărcate ori de câte ori este necesar; în sălile de clasă, activitățile/ examenele se vor desfășura prin stabilirea locurilor astfel încât să existe o distanță între elevi/ candidați, pe rânduri și între rânduri, de doi metri unul față de altul; băncile vor fi individualizate/ prestabilite și, de asemenea, se va asigura reprezentarea grafică a situării acestora la intrarea în sală (oglinda sălii), astfel încât să se asigure cunoașterea și intrarea/ localizarea fără a parcurge toată suprafața sălii. Cum se desfășoară admiterea la liceu în acest an Afectată de toate schimbările apărute în învățământ, în contextul epidemiei de coronavirus, este și admiterea la liceu. Ca în fiecare an, după susținerea examenelor de evaluare națională (iunie 2020), absolvenții de gimanziu se vor putea înscrie la liceu. Doar că, în acest an, elevii vor avea patru zile în plus să depună dosarele de înscriere la liceele la care au fost repartizați. De asemenea, dată fiind situația excepțională în care ne aflăm, completarea fișelor de înscriere se va putea face și online. Înscrierile se vor face în două etape, numai că cea de-a doua etapă va începe un pic mai târziu decât fusese anunțat inițial. Calendarul admiterii la liceu, dar și modul de calcul mediei de admitere se regăsesc în acest articol. Examenul de definitivat în învățământ Un alt subiect întâlnit în ghidul Ministerului Educației este examenul de definitivare în învățământ. Mai exact, așa cum anunța și redacția noastră recent, au apărut noi reguli și în ceea ce privește acest examen, în sensul că perioada concediului de maternitate și cea în care nu s-au făcut cursuri sunt considerate de-acum vechime la catedră, iar pentru participarea la examen e nevoie de susținerea a cel puțin unei inspecții de specialitate, nu de două, așa cum era anterior. De alfel, examenul va avea aceeași structură ca și în anii trecuți, adică două etape, prima - eliminatorie (inspecție la clasă și evaluarea portofoliului) și cea finală (proba scrisă), dar nu va mai fi nevoie de mai multe inspecții la clasă, ci doar de una. Sursa: avocatnet.ro
  7. uS DeviL

    Felicitari noilor testeri!
  8. Aplicarea negocierii fără publicare prealabilă, din motive de extremă urgenţă Evenimentele din ultimele trei luni, cauzate de apariția SARS-CoV-2, au determinat multe autorități contractante să achiziționeze, în regim de urgență, materiale de protecție sanitară, medicamente, diverse echipamente, de care nici nu au avut vreodată trebuință, ori cu mult peste necesarul utilizat în mod curent. Asigurarea necesarului de materiale/echipamente/medicamente pentru combaterea pandemiei a cerut un efort deosebit și din partea celor din compartimentele interne specializate în achiziții publice (CISAP), care au fost, și ei, în „linia întâi”, alături de cadrele medicale ori colegii din instituțiile implicate. CISAP a fost nevoit să facă față multor provocări, probleme, unele relativ noi, de la alegerea modalității de achiziție – cumpărare directă sau negociere fără publicare, la întocmirea specificațiilor tehnice, în regim de urgență, dificultatea stabilirii valorii estimate (la creșteri chiar de 5 ori ale măştilor chirurgicale, în doar câteva zile), alegerea criteriului de atribuire în condiții de volatilizare a “pieței” produselor. Din toate cele petrecute în starea de urgență trebuie să începem să tragem concluzii, să vedem ce a mers bine și ce nu, ce trebuie să îmbunătățim și în domeniul achizițiilor publice, care sunt pașii de urmat la o negociere fără publicarea prealabilă (NFPP), inițiată în astfel de condiții, pentru a evita, în viitor, dificultățile în achiziționare. Deși NFPP pare a fi cea mai rapidă procedură de achiziție, totuși, în aplicarea ei, s-au constatat sincope, fie din cauza problemelor organizatorice de la nivelul autorității contractante, unde nu se cunoșteau regulile de derulare, lipseau procedurile interne etc, fie din cauza unor prevederi legislative neclare. Pornind de la logica derulării etapelor din NFPP și, bineînțeles, cu luarea în considerare a dispozițiilor legale, în materia achizițiilor publice, voi contura o succesiune a activităților ce trebuie parcurse în această procedură de atribuire. Rolul “Observațiilor”, introduse, în continuare, aproape la fiecare etapă, este de a lămuri, măcar parţial, unele dintre problemele sesizate, circumstanțele în care vor fi realizate activităţile aferente negocierii fără publicarea prealabilă. Cele 18 etape, identificate la NFPP, sunt ordonate cu luarea în considerare a “jaloanelor” principale ale oricărei achiziții: pregătirea, organizarea procedurii și atribuirea contractului, implementarea contractului. 1. Compartimentul solicitant al achiziției întocmește referatul de necesitate, menționând, cel puțin: scopul achiziție, denumirea produsului/serviciului, cantitatea, caracteristici (specificații) tehnice, de informații cu privire la prețul unitar, durata achiziției, eventual condiții de livrare/ambalare, manipulare (în funcție de tipul achiziției), precum orice alte cerințe. Specificațiile tehnice pot fi atașate referatului de necesitate. Observații: sarcina precizării utilității produsului/serviciului/lucrării, a motivelor derulării NFPP, revine solicitantul achiziției (responsabilul din cadrul compartimentul de specialitate/tehnic care solicită cumpărarea), întrucât acestea cunoaște, cel mai bine, oportunitatea achiziției în regim de urgență. Dacă există un act normativ care stabilește extrema urgență, trebuie menționat în referatul de necesitate. Prin NFPP se pot achiziționa doar cele absolut necesare, impuse de motivele de extremă urgență, nu toate cele de care ar avea nevoie autoritatea contractantă, pentru activitatea curentă. De exemplu, cumpărarea echipamentelor medicale pentru secția de ortopedie a spitalului nu este cauzată de apariția pandemiei COVID-19, unitatea medicală urmând să inițieze o procedură competitivă. Durata contractului, implicit cantitatea, nu poate fi mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență care a determinat aplicarea procedurii de NFPP[1]. În vederea asigurării stocului de produse, pentru activitățile ce se vor desfășura după starea de urgentă, autoritatea contractantă are obligația ca, în paralel cu NFPP, să înceapă demersurile pentru realizarea unei proceduri transparente. Un exemplu relevant, în acest sens, îl constituie modul de derulare a achizițiilor în starea de alertă (instituită după 15 mai 2020, ulterior celei de urgență). Dacă în starea de urgență a fost identificată necesitatea cumpărării de echipamente de protecție, prin NFPP, o suplimentare a lor, pentru activitățile din restul anului trebuie realizată printr-o procedură transparentă, competitivă. Oportunitatea existenței unui stoc de produse, pentru o perioadă îndelungată, a fost stabilită încă din primele zile ale pandemie. Însă, după 3 luni, achiziția nu mai are caracter de imprevizibilitate, de necunoscut. Nu este exclus ca, totuși, în anumite circumstanțe, achiziția ulterioară să fie realizată tot prin NFPP. Pot interveni situații pentru care, cu toată diligența de care a dat dovadă autoritatea contractantă, să nu fi fost posibilă anticiparea lor. De aceea, achiziționarea tot prin NFPP și în starea de alertă, așa cum se prevede la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (“achiziționarea bunurilor și serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situației de urgență pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă”), trebuie privită cu foarte mare prudență, analizată sub aspectul îndeplinirii tuturor condițiilor de aplicare a dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Lege. În ceea ce privește prețul unitar și/sau valoarea estimată a contractului, acestea ar trebui stabilite tot de solicitantul achiziției, deoarece, în majoritatea cazurilor, cunoaște piața de profil. În acest sens, la referat se atașează documentele pe care s-a bazat, după caz. Referatul poate fi întocmit și sub forma electronică (email). 2. Referatul se transmite conducătorului autorității contractante și serviciul financiar. Observații: serviciul financiar trebuie să confirme disponibilitatea sumelor pentru achiziția în cauză, având în vedere că semnarea contractului se poate realiza la doar câteva zile distanţă faţă de aprobarea referatului. Un timp prețios a fost alocat (consumat), și la derularea NFPP, operațiunilor de semnare/avizare/aprobare a documentelor, mai ales în condițiile în care o parte dintre angajați se aflau în concedii de supraveghere a copiilor, din cauza închiderii temporare a unităților de învățământ. Întrucât documentele aferente achiziției (la toate tipurile de proceduri de atribuire) sunt, oricum, sub forma unor fișiere electronice, ar fi mult mai avantajos pentru entitate ca documentele premergătoare inițierii unei proceduri (adică, înainte de transmiterea invitației/anunțului de participare) să fie întocmite și transmise printr-un program informatic. Astfel, se reduce birocrația, timpul de aprobare/avizare, consumul de hârtie, iar pe baza semnăturilor electronice aplicabile se asigură trasabilitatea informației, se cunoaște, în orice moment, locul în care se află documentul, timpul necesar analizării și semnării lui. Pe de altă parte, comunicarea electronică a documentelor ar permite (într-o entitate organizată) lucrul de la domiciliu/telemunca, în situații precum starea de urgență, cauzată de pandemie, pentru bună parte din personalul instituției (cum ar fi cei din CISAP, compartimentul tehnic, financiar etc). Din lipsa unui astfel de program informatic, a posibilității de a lucra “de la distanță” (la niște acte care, de altfel, nu ar fi necesitat prezența fizică a angajatului la birou), dar și din lipsă de personal specializat, unii dintre angajații CISAP, dar și de la alte compartimente, au fost nevoiți ca, de la declanșarea pandemiei COVID-19, să-și lase copii la rude, ca să fie prezenți la serviciu, unde au lucrat și câte 20 de ori/zi, chiar și în week-end. 3. Responsabilul cu achiziția publică, pe baza referatul aprobat și avizat, întocmește nota justificativă privind alegerea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, conform art. 104 alin. (1) lit .c) din Legea nr. 98/2016 [2] (NJ). Se menționează condițiile ce impun inițierea acestei proceduri. La nota justificativă se atașează documente care atestă extrema urgență, cauzele ce au impus inițierea NFPP. Se precizează durata contractului/acordului-cadru. Observații: dacă în Referatul de necesitate sunt menționate condițiile reale ce impun inițierea NFPP, informațiile se preiau în nota justificativă. Dacă există un act normativ în care se face referire la situația de extremă urgență, trebuie menționat în NJ. Responsabilul cu achiziția și consilierul juridic semnează Nota justificativă. Observații: practica a demonstrat că este necesară o verificare a condițiilor de inițiere a NFPP, a temeiului legal referitor la extrema urgență. Nu o dată s-a întâmplat ca, în Referatul de necesitate, compartimentul solicitant să menționeze ca achiziția să se deruleze prin modificarea, din cauza circumstanțelor imprevizibile, a contractului de furnizare pe care instituţia îl are în derulare. Adiționarea cantității ar fi generat o suplimentare chiar şi cu 100% a contractului în derulare, ceea ce ar fi însemnat o abatere de la prevederile art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. În plus, adiționarea de urgență modifica necesitate care a stat la baza contractului inițial. Nota justificativă se supune aprobării conducătorului autorității contractante. 4. Responsabilul cu achiziția publică actualizează planul anual de achiziții publice (PAAP), printr-o anexă, pe care o transmite, spre aprobare, conducătorului autorității contractante. 5. Responsabilul cu achiziția publică întocmește strategia de contractare (dacă valoarea achiziției este egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 (5) din Legea nr. 98/2016[3]) și o supune avizării CFP și aprobării conducătorului instituției. Observații: dacă se întocmește strategia de contractare nu mai este necesară întocmirea Notei justificative de alegere a procedurii de atribuire, întrucât este inclusă (art. 9 alin. (3) lit. f) din HG nr. 395/2016). Având în vedere că NFPP trebuie să se deruleze cât mai repede, iar elementele esențiale din strategie se regăsesc în alte documente ale procedurii de atribuire, elaborarea strategiei de contractare, cu rigoarea impusă de art. 9, antecitat, devine o sarcină administrativă, inutilă, care îngreunează achiziția. 6. Responsabilul cu achiziția publică se ocupă de elaborarea documentației de atribuire și a documentelor suport. Observații: conform prevederilor art. 21 alin. (1) din HG nr. 395/2016, procedura de atribuire poate fi inițiată numai după ce au fost elaborate și aprobate documentația de atribuire și documentele suport. Obligația elaborării unei documentații de atribuire și la NFPP se regăsește la art. 94 din HG nr. 395/2016: “Inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin transmiterea unei invitații de participare la negocieri, însoțită de documentația de atribuire, către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulți operatori economici”. Conform prevederilor de la art. 20 alin. (1) din HG nr. 395/2016, documentația de atribuire este formată din: DUAE și instrucțiunile către ofertanți, caietul de sarcini, proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii, formulare și modele de documente. Însă, față de procedurile transparente, la NFPP, documentația de atribuire nu va fi la fel de complexă, din cauza necesității de a achiziționa cât mai repede. În ceea ce privește criteriile de capacitate, în cele mai multe cazuri, autoritatea contractantă nu mai impune cerințe de calificare, transmițând invitația de participare unor operatori economici „verificați”, în prealabil, ori care pot oferi, de îndată, produsele necesare. De multe ori, achizitorul este obligat să cumpere de la primul operator economic identificat. Totuși, o minimă diligență trebuie să depună autoritatea contractantă, în sensul solicitării de documente relevante, care să dovedească forma de înregistrare și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, în funcție de specificul contractului. Corelativ, comisia de evaluare are obligația să verifice dacă ofertantul desfășoară o activitate licită (de exemplu, dacă este comerciant, dacă este înregistrat fiscal în statul în care este stabilit, dacă are dreptul să desfășoare activitatea specifică obiectului contractului). În ceea ce privește motivele de excludere, autoritatea contractantă are obligația efectuării verificărilor de la art. 164 -167 din Lege. Dar o derogare de la această verificare este permisă în temeiul art. 166 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: “Prin excepție de la dispozițiile art. 164 alin. (1) și (2), în cazuri excepționale, autoritatea contractantă are dreptul de a nu exclude din procedura de atribuire un operator economic care se află într-una dintre situațiile prevăzute la art. 164 alin. (1) și (2), pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului”. Lămurirea excepției se află la considerentul (100) al Directivei nr. 24/2014: „Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, în cazul în care vaccinurile sau echipamentele de urgență de care este nevoie imediat nu pot fi cumpărate decât de la un operator economic căruia altfel i se aplică unul dintre motivele obligatorii pentru excludere”. Însă, derogarea din Legea achizițiilor face referire doar la comiterea anumitor infracțiuni, nu și dacă ofertantul are datorii către bugetul general consolidat. În mod normal, logic, ar fi trebuit să existe, în legea națională, și exceptarea de la plata datoriilor, așa cum se regăsește la art. 57 alin. (3) din Directiva nr. 24/2014: „Statele membre pot prevedea o derogare de la excluderea obligatorie prevăzută la alineatele (1) și (2), în mod excepțional, pentru cerințe imperative de interes public, precum sănătatea publică sau protecția mediului” (alin. (2) al art. 57 fiind transpus în Legea nr. 98/2016 prin art. 165 – excludere pentru neplata datoriilor către bugetul general consolidat). În concluzie, autoritatea are dreptul de a atribui contractul unui ofertant care a fost condamnat pentru infracțiunile stabilite la art. 164, doar pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului. În acest sens, achizitorul are obligația de a justifica/arăta prezența motivelor imperative, fie menționând actul normativ ce instituie asemenea situații, fie atașând documente probante. În rest, chiar și pentru motivele antemenționate, prin documentația de atribuire, trebuie să se solicite ofertantului/ofertanților, să declare dacă se încadrează sau nu în motivele de excludere de la art. 165 și art. 167 (dar ținând cont de excepțiile permise de lege). Iar dacă evenimentele, care impun derularea NFPP, nu aduc atingere interesului general, se va cere ofertanților să declare dacă se încadrează sau nu în toate motivele de excludere din lege (de la art. 164, 165 și art. 167). Dar trebuie cerut DUAE la NFPP? Răspunsul este dat de Regulamentul nr. 7/2018[4], care arată că trebuie însoțite de DUAE “ofertele din cadrul procedurilor deschise și cererile de participare din cadrul procedurilor restrânse, al procedurilor competitive cu negociere, al dialogurilor competitive sau al parteneriatelor pentru inovare”, în timp ce, la procedurile de negociere fără publicare prealabilă, „solicitarea unui DEAU ar constitui o sarcină administrativă inutilă sau ar fi inadecvată din alte puncte de vedere: 1) atunci când nu poate exista decât un singur participant prestabilit [nm: art. 104. alin. (1) lit. b), alin. (5) lit. b) și d), alin. (8) din Legea nr. 98/2016] 2) din motive de urgență [nm: art. 104 alin. (1) lit. (c) din Legea nr. 98/2016] sau din cauza caracteristicilor speciale ale tranzacției cu produse cotate și achiziționate pe o piață de mărfuri” [5] [nm: art. 104 alin. (5) lit. (c) din Legea nr. 98/2016]. Însă, prin același Regulament, se atrage atenția că DEAU (DUAE, în legea națională) ar trebui solicitat în celelalte cazuri de NFPP, „caracterizate de posibilitatea de a exista mai mulți participanți și de absența stării de urgență sau a caracteristicilor specifice legate de tranzacție” [nm: prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. a), alin. (5) lit. a), alin. (7) din Legea nr. 98/2016]. Deși nu toate prevederile din Regulament se regăsesc în legislația națională, cele lipsă trebuie aplicate în virtutea dispozițiilor art. 288 din TFUE: “Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru”. În concluzie, la inițierea NFPP, din motive de extremă urgență, nu trebuie solicitat DUAE, chiar dacă sunt mai mulți operatori economici. Dar, autoritatea contractantă îi/le va cere să prezinte declarațiile referitoare la situațiile prevăzute la art. 165, respectiv 167 din Lege. Responsabilul cu achiziția include în documentația de atribuire caietul de sarcini/specificații tehnice (ceea ce reprezintă o acțiune total diferită de cea de întocmire a caietului de sarcini). Elaborarea specificațiilor tehnice/caietului de sarcini reprezintă o sarcină ce revine solicitantului achiziției, nu CISAP. În temeiul art. 2 alin. (3) lit. c) din HG nr. 395/2016 (potrivit căruia CISAP are, în atribuții, să elaboreze sau, după caz, să coordoneze activitățile de elaborare a documentației de atribuire și a strategiei de contractare), în multe instituții se consideră că responsabilul cu achiziția trebuie să întocmească și caietul de sarcini. O asemenea percepție este eronată, întrucât cei din CISAP nu dețin pregătirea de specialitate, experiența în domeniul contractului ce urmează a fi atribuit. Prin elaborarea caietului de sarcini de către cei de la compartimentul achiziții, conducătorii autorităților contractante se expun unor riscuri destul de mari, cum ar fi: realizarea unor specificații tehnice incorecte, anulare procedurii de atribuire (din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice de către ofertanți, ori a imposibilității corectării caietului de sarcini), executarea contractului la un nivel ce nu atinge așteptările tehnice prestabilite. Realizarea specificațiilor tehnice nu este o sarcină deloc la îndemâna responsabililor tehnici, cu atât mai puțin a celor de la achiziții. De exemplu, caracteristicile unei izolete sunt cunoscute de personalul medical deservent. Specificațiile pentru paturile de spital, biocide, ori ale unei lucrări sunt știute de compartimentul care se va ocupa de gestionarea contractului. Nu voi insista asupra acestei probleme, întrucât o prezentare detaliată am realizat în articolul “Responsabilul cu achiziția nu este responsabilul de contract”[6]. Cu toate acestea, ca și în alte momente, și în starea de urgență, cauzată de pandemia COVID-19, cei de la achiziții au încercat să deblocheze situația, să întocmească specificațiile tehnice (pornind de la informațiile sumare primite de la compartimentul solicitant), să cumpere cele necesare derulării activității autorității contractante. Responsabilul tehnic, împreună cu CISAP, stabilesc criteriul de atribuire. În situații de extremă urgență, în care autoritatea contractantă trebuie să cumpere cât mai repede, iar “piața” nu oferă multe opțiuni, criteriul de atribuire ar trebui să fie “prețul cel mai scăzut”. Însă, conform art. 187 din Legea nr. 98/2016, se poate utiliza „prețul cel mai scăzut” numai în situația în care valoarea estimată a achiziției nu depășește pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1). Altfel, trebuie ales unul dintre criteriile „costul cel mai scăzut”, „cel mai bun raport calitate-preț”, „cel mai bun raport calitate-cost”. În primele săptămâni de la izbucnirea pandemiei în România, autoritățile contractante au fost nevoite să cumpere la prețurile impuse de furnizori, la valori mult mai mari decât cele estimate. Deci, nici măcar nu se putea discuta de o aplicare a celui mai facil criteriu de atribuire, „prețul cel mai scăzut”, cumpărătorul fiind la “mâna” vânzătorului. În asemenea situații, nici nu putea fi vorba de o negociere a prețului. Utilizarea altui criteriu de atribuire, decât „prețul cel mai scăzut”, va crea dificultăți în achiziție, furnizorul vânzându-și produsele către primul solicitant, nu către cel care impune condiții. Aplicare oricărui altui criteriu, la achiziții de complexitate redusă, se va face doar pentru a dovedi respectarea legi, dar cu riscul îngreunării derulării procedurii, a pierderii timpului alocat achiziției, chiar și a posibilității de cumpărare la un preț avantajos. Practica a arătat că, la starea de urgență, factori de evaluare utilizați au fost prețul și timpul de livrare/prestare (cel de al doilea factor având, de cele mai multe ori, aceeași valoare la toți operatorii invitați la negociere). Or, pentru furnizările de produse de complexitate redusă, a căror valoare depășește pragul de la art. 7 alin. (1), „prețul cel mai scăzut” ar ajuta la achiziția rapidă și, totodată, la o reală negociere, datorită volumul mare supus cumpărării. Fiind dovedită inutilitatea, dar și formalismul în aplicarea a doi factori de evaluare, ar trebui ca alin. (31) al art. 187 din Lege să fie modificat (dar mai degrabă abrogat), astfel încât să permită autorității contractante să aleagă oricare dintre cele patru criterii de atribuire, în funcție de complexitatea obiectului contractului, indiferent de valoarea achiziției. 7. Consilierul juridic întocmește modelul de contract și îl transmite CISAP, pentru includere în documentația de atribuire. Observații: ca și la elaborarea caietului de sarcini, și față de acest document, în multe instituții există percepția că sarcina întocmirii lui revine CISAP, deși niciunul dintre specialiștii în achiziții nu are studii juridice, dar nu are, prin fişa post, atribuţii privind elaborarea clauzelor contractuale (aşa cum au cei de la compartimentul juridic). Dacă CISAP utilizează la NFPP un model predefinit (pentru furnizare/servicii/lucrări), ar fi de preferat să obținută viza de la compartimentul juridic, având în vedere condițiile specifice de contractare. 8. Responsabilul cu achiziția publică transmite strategia de contractare și modelul de contract către persoana responsabilă cu acordarea vizei de control financiar preventiv. Observații: Aceste documente se supun controlului financiar preventiv, conform Ordinul nr. 2332/2017 privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu. 9. Responsabilul cu achiziția publică transmite documentația de atribuire și documentele suport spre aprobare conducătorului autorității contractante. Observații: indiferent de tipul procedurii de atribuire, aceasta nu poate fi inițiată până când nu este aprobată de autoritatea contractantă, așa cum se precizează la art. 21 alin. (1) din HG nr. 395/2016. 10. Responsabilul cu achiziția publică transmite invitația de participare la negociere către operatorii economici identificați, împreună cu documentația de atribuire. Observații: normele de aplicare a legii achizițiilor, prin art. 94, prevăd că invitația de atribuire se transmite către unul sau mai mulți operatori economici, dacă este posibil (nu în mod obligatoriu). Identificarea operatorilor economici, care ar putea îndeplini contractul, ar trebui realizată de compartimentului solicitant/tehnic, întrucât acesta cunoaște “piața” de profil. Un sprijin poate fi dat și de către CISAP, prin “interogarea” SEAP, identificând și alți potențiali ofertanți. Invitarea la ofertate poate fi sub forma unui email, prin care se comunică operatorilor economici informații despre achiziție, prin care li se cer oferte de preţ etc. Această corespondență trebuie tipărită și inclusă în dosarul achiziției, pentru a se face dovada că la NFPP au fost invitați mai mulți operatori economici. 11. Comisia de evaluare a ofertelor analizează documentele prezentate de fiecare dintre ofertanți. Observații: comisia de evaluare va avea în componență, cel puțin: un reprezentant al compartimentului solicitant al achiziției/tehnic, responsabilul cu achiziția de la CISAP. Prezența reprezentantului tehnic este indispensabilă, întrucât el cunoaște, cel mai bine, modul în care se poate asigura necesitatea, dacă oferta răspunde cerințelor tehnice impuse. Numărul membrilor comisiei de evaluare trebuie să fie impar, pentru ca deciziile să fie luate cu votul a cel puțin 2/3 dintre membrii săi cu drept de vot (art. 131 alin. (3) din HG nr. 395/2016). 12. Comisia de evaluare derulează negocieri, separat, cu fiecare ofertant. Observații: negocierile se pot derula prin orice mod de comunicare (telefonic, video, prin email), dar pentru care trebuie să existe confirmare, ulterioară, a rezultatului negocierii. Dacă a fost realizată o corespondență prin email, aceasta reprezintă o dovadă a negocierii ofertei, care se va atașa la dosarul achiziției. Cerințele minime tehnice și criteriul de atribuire nu fac obiectul negocierilor. 13. Comisia de evaluare întocmește Raportul procedurii, pe care-l supune aprobării conducătorului autorității contractante. Observații: NFPP fiind derulată pentru acoperirea unei necesități într-o situație de extremă urgență, ar trebui ca perioada cuprinsă între momentul trimiterii invitației și cel al aprobării raportului procedurii să fie cât mai scurtă, astfel încât să poată fi semnat contractul cât mai repede. 14. Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire Observații: adresa de comunicare a rezultatului procedurii se va semna de către reprezentantul autorității contractante, nu de către președintele comisiei de evaluare. Conform atribuțiilor de la art. 127 din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare își încetează misiunea odată cu semnarea raportului procedurii de atribuire. 15. Autoritatea contractantă semnează contractul Observații: semnarea contractului poate fi realizată chiar în ziua aprobării raportului procedurii, dacă la procedură a participat un singur ofertant. Dacă au participat cel puțin doi ofertanți, contractul poate fi semnat numai cu respectarea termenele de așteptare prevăzute la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; iar în cazul depunerii unei contestație, după comunicarea deciziei Consiliului/ hotărârii instanței privind soluționarea contestației. Contractul va fi semnat, din partea autorității contractante, de regulă, de responsabilul de contract (din partea compartimentului solicitant al achiziției), consilierul juridic, conducătorul entității. De asemenea, se va aplica viza de control financiar preventiv, de persoana care exercită această acțiune. 16. Derularea contractului Observații: responsabilitatea implementării contractului revine compartimentului solicitant al achiziției. În acest sens, ar fi indicată numirea unui responsabil de contract, prin decizie emisă de conducătorul entității. 17. Emiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale Observații: întocmirea documentului constatator revine responsabilului de contract, deoarece acesta cunoaște modul în care furnizorul/prestatorul și-a respectat obligațiile asumate. 18. Publicare anunț de atribuire a contractului, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de achiziție publică/acordului-cadru, în urma finalizării procedurii de atribuire. Din cele prezentate anterior, se observă că derularea NFPP, din motive de extremă urgență (în temeiul art. 104 alin. (1) lit c) din Lege), este destul de anevoioasă și ridică multe probleme. Scopul enumerării etapelor a fost de a oferi, la modul general, o succesiune a acțiunilor principale, din cadrul unei proceduri de NFPP, cu evidențierea problemelor aferente, dar şi răspunsuri la acestea. Pentru a evita problema necunoașterii de către cei implicați în achiziție a pașilor de parcurs, etapele NFPP (cele scrise, mai sus, înclinat) ar trebui incluse într-o procedură internă, elaborată conform Standardul 9 – Proceduri din Codul controlului intern managerial, aprobat prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018, cu îndrumări în “Ghid pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale”[7]. Iar pentru a se obține efectul scontat (de respectate a regulilor din procedura internă), este obligatorie instruirea constantă a persoanelor implicate în derularea și verificarea achizițiilor (managementul instituției, personalul de la compartimentul solicitant al achiziției/tehnic, juridic, economic, CISAP, control intern etc). Pe de altă parte, pentru derularea, în mod facil, a NFPP, este nevoie și de o intervenție a legiuitorului asupra actelor normative din domeniul achizițiilor publice, astfel: – la procedurile de o complexitate redusă a obiectului contractului, să se poată aplica criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut” și peste pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016; – autoritatea contractantă să aibă dreptul și nu obligația întocmirii strategiei de contractare la NFPP; – introducerea unei excepții privind dispozițiile art. 165 din Legea nr. 98/2016, pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului; – introducerea unor prevederi clare, în normele de aplicare a Legii nr. 98/2016, privind cazurile de solicitare a DUAE la NFPP (așa cum prevede Regulamentul (UE) nr. 7/2016). Sursa: juridice.ro
  9. Stare de alertă: În ce condiții pot circula cu avionul pasagerii și ce măsuri de igienă sunt luate în aeroporturi Cei care circulă cu avionul sau care intră în aeroporturi trebuie să respecte o serie de măsuri de igienă. Acestea au fost readuse în atenția călătorilor după ce regulile aplicabile în această privință au fost reincluse într-un Ordin al Ministerelor Afacerilor Interne și al Transporturilor, aplicabile din 22 mai. Regulile privitoare la transportul aerian, însă, sunt identice cu cele existente și înainte. Normele sunt conținute în Ordinul nr. 79/988/2020 care, în esență, reproduce prevederile unui ordin mai vechi, acesta guvernând aceleași probleme. Reguli pentru călătoriile cu avionul Primul aspect de care trebuie ținut cont e că operatorii aerieni trebuie să îi îndrume pe pasageri să facă operațiunea de check-in pe internet. După aceea, pasagerii trebuie să aibă acces, la bordul avioanelor, la dezinfectante. În ceea ce privește echipamentele și alte obiecte de protecție, pasagerii sunt obligați să poarte mască atât la urcarea în avion, cât și pe tot parcursul zborului. În același timp, este interzisă folosirea echipamentului de protecție care ar putea: obstrucționa accesul la echipamentele de urgență; ar împiedica accesul la măștile de oxigen; ar împiedica accesul la căile de evacuare de urgență sau ar limita contactul vizual sau auditiv cu echipajul de cabină. Pentru pasagerii care se așteptau să le fie asigurat serviciul la bord, acesta va fi limitat sau chiar suspendat pe rutele sau destinațiile unde există un grad de risc ridicat. Ordinul nu menționează, însă, cu exactitate ce măsuri se iau în funcție de gradul de risc specific. În privința distanțării pasagerilor, dincolo de păstrarea propriu-zisă a distanței, se va urmări gruparea călătorilor pe familii. O altă prevedere expresă vizează numărul de bagaje de mână ce pot fi luate la bordul avionului, acesta fiind limitat la un singur bagaj. În plus, este interzisă luarea de materiale tipărite la bord (în afara pungii). În final, pasagerii vor fi informați cu privire la necesitatea completării unei declarații, în funcție de situație, pentru autoritățile de la destinație care cer completarea unui asemenea document. De asemenea, ordinul mai prevede că pasagerii trebuie să fie informați cu privire la regimul care le va fi aplicat în România. Reguli în aeroporturi Și în aeroporturi există o serie de reguli de igienă ce trebuie respectate de toate persoanele implicate, de la călători și aparținători, la autorități, operatori economici sau administrația aeroportului. În ceea ce privește regulile care îi vizează direct pe călători sau aparținători, acestea sunt: pasagerii vor fi informați să se prezinte la aeroport cu cel puțin trei ore înainte de ora zborului, pentru a se evita aglomerările; sunt implementate măsuri de distanțare, inclusiv prin reconfigurarea traseelor de deplasare sau a suprafețelor de staționare temporară (de exemplu, peroanele de la intrarea în terminalele de pasageri); călătorilor le va fi luată temperatura; ghișeele de check-in se vor deschide cu trei ore înainte de ora zborului; se vor afișa mesaje video și semnale de păstrare a distanței. De asemenea, pasagerii trebuie să aibă acces la materiale dezinfectante, pe fluxurile de circulație. În plus, trebuie amplasate și covoare dezinfectante. Sursa: avocatnet.ro
  10. uS DeviL

    Dupa ce ca avem cateva postari, si alea sanctionate.
  11. Stare de alertă: În ce condiții poți ieși din localitatea de domiciliu și câte persoane poți lua în mașină După ce a fost făcută trecerea de la starea de urgență la cea de alertă, o parte dintre măsurile aplicate anterior s-au relaxat, una dintre ele vizând circulația persoanelor. Mai exact, acum e permisă circulația persoanelor în localitățile de domiciliu sau în zonele metropolitane ale acestora, fără să mai fie nevoie de completarea unei declarații pe propria răspundere. Totuși, e nevoie în continuare de completarea unei declarații la ieșirea din localitate sau din zona metropolitană a unui oraș. De aceea, prezentăm azi condițiile în care se poate ieși din oraș, inclusiv câte persoane pot călători într-o mașină. Concret, așa cum prevede actul normativ ce stabilește măsurile generale ce se vor aplica pe toată durata stării de alertă, ce a înlocuit, din 15 mai, starea de urgență, respectiv Hotărârea Comitetului Național Pentru Situații de Urgență nr. 24/2020, românii pot circula atât în localitatea de domiciliu, cât și în zona metropoliană a orașelor, fără să mai fie nevoiți să completeze o declarație pe propria răspundere. Dacă interiorul localității de domiciliu e ușor de definit, nu același lucru putem spune și despre zona metropolitană a unui oraș. Definiția oficială a unei zone metropolitane se găsește în conținutul Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național și aceasta conținînd, mai exact, “teritoriul administrativ al orașului centru polarizator și al unităților administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanțe de până la 30 km”. De altfel, și ministrul de interne, Marcel Vela, a confirmat recent, printr-o postare pe Facebook, această interpretare a zonei metropolitane. “Noi am definit, după multe consultări cu medicii și cu specialiștii în administrație, să considerăm zonă metropolitană această suprafață de 30 de kilometri în jurul municipiilor, pentru a permite deplasarea în interior, evident, dacă zona respectivă nu depășește granița județului”, a transmis ministrul. Așadar, se poate ieși din localitate fără declarație doar în zona metropolitană, adică la cel mult 30 de kilometri în jurul orașului și dacă astfel nu se trece într-un alt județ. Potrivit unui document emis de Banca Mondială în 2019, în România există zonele metropolitane Bacău, Baia Mare, Botoșani, Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Satu Mare, Timișoara, Târgu Mureș, Zalău, Alba-Iulia, Deva-Hunedoara, Pitești, Reșița, Roman, Suceava și Vaslui. În cazul Bucureștiului, zona metropolitană include tot județul Ifov. Ieșirea din localitate ori zona metropolitană: Condiții de călătorie După cum spuneam, pentru a ieși din localitatea de domiciliu ori a merge mai departe de 30 de kilometri de aceasta, atunci când vorbim de orașe cu zone metropolitane, e nevoie de completarea unei declarații pe propria răspundere. Motivele pentru care se poate ieși din localitatea de domiciliu sunt, potrivit Hotărârii nr. 24/2020: deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi; deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat; deplasarea pentru realizarea de activități agricole; deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli; deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi; deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament; deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie; deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță; deplasarea pentru activități recreativ-sportive individuale desfășurate în aer liber (ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit și altele) cu participarea a cel mult trei persoane; deplasarea pentru participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane și respectarea regulilor de distanțare socială; deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu. Apoi, când vine vorba de numărul persoanelor cu care e voie să circulăm în mașină, lucrurile nu sunt foarte clare, legislația momentului stabilind reguli specifice doar pentru transportul pasagerilor în regim de taxi și alternativ. Dacă e să ținem cont de faptul că măsurile ce se aplică acum, în perioada stării de alertă, reprezintă o variantă relaxată a celor ce s-au aplicat în starea de urgență, iar atunci restricțiile privind circulației persoanelor în grup se aplica, potrivit Ordonanței militare nr. 4, doar circulației pietonale, putem să spunem că nu există restricții privind numărul persoanelor din mașină. Un grup de persoane înseamnă alăturarea unui număr mai mare de trei persoane care nu locuiesc împreună. Așadar, restricția ce este confirmată și de Hotărârea de Guvern nr. 394/2020, document apărut la începutul săptămânii, nu se referă și la numărul de persoane din mașini. Pe de altă parte, recent a fost lămurită și situația evenimentelor private în spații închise, respectiv la acestea pot participa cel mult opt persoane. Totuși, mai ales când cei ce merg în aceeași mașină nu locuiesc împreună, ar trebui să-și protejeze sănătatea prin aplicarea unor măsuri de protecție, inclusiv purtarea de mască și mănuși. Sursa: avocatnet.ro
  12. Noul coronavirus: Comisia Europeană stimulează activitățile de cercetare și de inovare urgent necesare cu încă 122 de milioane de euro Comisia a mobilizat încă 122 de milioane EUR din programul său de cercetare și de inovare, Orizont 2020, pentru activitățile de cercetare urgent necesare în ceea ce privește noul coronavirus. Noua cerere de exprimare a interesului contribuie la angajamentul în valoare de 1,4 miliarde EUR al Comisiei în favoarea inițiativei „Răspunsul mondial la coronavirus”, lansată de președinta Ursula von der Leyen la 4 mai 2020. 19/05/2020 Noua cerere de exprimare a interesului este cea mai recentă din seria unor acțiuni de cercetare și de inovare finanțate de UE în vederea combaterii coronavirusului. Ea completează acțiunile anterioare vizând dezvoltarea de metode de diagnosticare, de tratamente și de vaccinuri prin consolidarea capacității de a producție și prin implementarea unor soluții ușor disponibile pentru a rezolva rapid nevoile urgente. De asemenea, ea va îmbunătăți înțelegerea impactului comportamental și socioeconomic al pandemiei. Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Mobilizăm toate mijloacele de care dispunem pentru a combate această pandemie prin testări, tratamente și măsuri preventive. Pentru a reuși să combatem coronavirusul, însă, trebuie să înțelegem, de asemenea, cum afectează aceasta societatea noastră, precum și care ar fi modul optim de implementare rapidă a acestor intervenții. Trebuie să explorăm soluții tehnologice pentru a produce mai rapid echipamente și materiale medicale, pentru a monitoriza și a preveni răspândirea bolii, precum și pentru a asigura o mai bună îngrijire a pacienților.” Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Sprijinim autoritățile din domeniul sănătății, profesioniștii din domeniul sănătății și publicul larg din toate statele membre în ceea ce privește combaterea crizei cauzate de coronavirus. În acest scop, implementăm tehnologii și instrumente inovatoare care pot fi utilizate rapid pentru prevenție, pentru tratamente optime și pentru redresarea în urma acestei pandemii, precum și pentru a ne pregăti să facem față urmărilor sale. Printre acestea se numără soluții și tehnologii digitale, precum telemedicina, datele, inteligența artificială, robotica și fotonica.” Proiectele finanțate în temeiul prezentei cereri de exprimare a interesului ar trebui să transforme procesele de fabricație în vederea producerii rapide de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratare și prevenire, precum și să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale pentru a îmbunătăți detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților. Noile activități de cercetare vor folosi cunoștințele obținute de la grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă, iar o mai bună înțelegere a impactului comportamental și socioeconomic al pandemiei de coronavirus ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de tratament și de prevenire. Termenul de depunere a propunerilor este 11 iunie 2020, deoarece cererea de exprimare a interesului se va concentra pe obținerea de rezultate rapide. Europa și lumea în general au nevoie urgentă de soluții inovatoare pentru limitarea și atenuarea pandemiei, precum și pentru o mai bună îngrijire a pacienților, a supraviețuitorilor, a grupurilor vulnerabile, a personalului medical din prima linie și a comunităților acestora. Din acest motiv, Comisia are ca scop să permită demararea cât mai rapidă a activităților de cercetare, prin intermediul unor termene mai scurte de pregătire a propunerilor și de evaluare a acestora. Noile soluții trebuie să fie disponibile și accesibile ca preț pentru toți, în conformitate cu principiile răspunsului mondial la coronavirus. În acest scop, Comisia va include clauze de partajare rapidă a datelor în acordurile de grant care rezultă în urma acestei noi cereri, pentru a se asigura că rezultatele și constatările pot fi utilizate imediat. Context Această nouă cerere specială de exprimare a interesului din cadrul programului Orizont 2020 vine în completarea unor acțiuni anterioare de sprijinire, cu 48,2 milioane EUR, a 18 proiecte privind dezvoltarea de metode de diagnosticare, de tratamente, de vaccinuri și de măsuri de pregătire pentru epidemii, precum și a celor 117 milioane EUR investite în 8 proiecte în domeniul diagnosticării și al tratării prin Inițiativa privind medicamentele inovatoare și a măsurilor de sprijinire a ideilor inovatoare prin intermediul Consiliului european pentru inovare. Ea implementează acțiunea 3 a Planului de acțiune ERAvsCorona („Spațiul European de Cercetare contra corona”), un document de lucru rezultat în urma dialogurilor dintre serviciile Comisiei și instituțiile naționale. Noua cerere de exprimare a interesului va acoperi cinci domenii, cu următoarele bugete orientative: Transformarea proceselor de fabricație în vederea producerii de materiale și de echipamente medicale vitale (23 de milioane EUR) Tehnologii medicale, instrumentele digitale și analize de inteligență artificială pentru a îmbunătăți supravegherea și îngrijirea la niveluri ridicate de maturitate tehnologică (56 de milioane EUR) Impacturile comportamentale, sociale și economice ale răspunsurilor la pandemie (20 de milioane EUR) Cohorte paneuropene relevante pentru COVID-19 (20 de milioane EUR) Colaborarea dintre cohortele existente la nivelul UE și la nivel internațional cu relevanță pentru COVID-19 (3 milioane EUR) Studiile de cohortă observă de obicei grupuri mari de indivizi, înregistrând expunerea lor la anumiți factori de risc pentru a găsi indicii cu privire la posibilele cauze ale bolii. Ele pot fi studii prospective, colectând date pe măsură ce avansează, sau pot fi studii de cohortă retroactive, care analizează date deja colectate. Sursa: ec.europa.eu
  13. Stare de alertă: Guvernul a redeclarat ieri starea de alertă, pentru a se conforma legii speciale. Măsurile pot fi modificate de Parlament Hotărârea de vineri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin care s-a instituit starea de alertă, este înlocuită azi cu o hotărâre a Guvernului, astfel că vom avea, de fapt, cel puțin 33 de zile de stare de alertă. Practic, prima hotărâre fusese dată pentru a evita un vid legislativ de trei zile, până ce legea specială adoptată de Parlament urma să intre azi în vigoare. Astfel, de azi avem un set ajustat de măsuri pentru starea de alertă, care este complementar cu legea amintită. Hotărârea Comitetului 24/2020, care prevedea inițial intrarea în starea de alertă, s-a aplicat numai vineri, sâmbătă și duminică. De azi, aceasta este înlocuită de Hotărârea Guvernului 394/2020, dată pentru reinstituirea stării de alertă în baza Legii 55/2020. Astfel, România se va afla în stare de alertă cel puțin până la data de 16 iunie 2020. „Am organizat ședința de Guvern la această oră a dimineții ca urmare a intrării în vigoare a Legii 55 privind instituirea stării de alertă. După analiza situației din punct de vedere legislativ, am hotărât să organizăm această ședință de Guvern pentru a lua decizia instituire a stării de alertă, în conformitate cu prevederile Legii 55, care intră în vigoare începând de astăzi. După cum bine știm, exista temeiul anterior, stabilit de Ordonanța 21. În schimb, după intrarea în vigoare a legii, pentru a nu avea niciun fel de comentariu, niciun fel de pe polemică privitoare la starea de alertă, pentru ca lucrurile să fie clare și să nu avem foarte multe, să spun, dispute și polemici, decizia de a institui starea de alertă prin hotărâre de guvern, în conformitate cu prevederile legii, este decizia pe care am adoptat-o”, a declarat azi-dimineață premierul Ludovic Orban. Măsurile stabilite prin noua hotărâre, care se aplică în timpul stării de alertă, urmează să fie aprobate în Parlament în maximum cinci zile. Totodată, deputații și senatorii vor putea să le modifice, dacă așa consideră că este necesar. Iată cele mai importante chestiuni stabilite de Guvern: 1. Masca de protecție, obligatorie. Masca facială de protecție este obligatorie în spațiile publice închise, în spațiile comerciale, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Urmează să se dea un ordin concret al ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății cu condițiile aplicării acestei obligații. 2. Carantină sau izolare pentru toți cei care intră în țară. Mai precis, pentru toate persoanele care vin în România din străinătate este obligatorie carantinarea sau izolarea acasă sau în alt loc declarat de fiecare persoană în cauză, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparținătorii. Cine nu vrea izolare poate cere carantinare instituționalizată. 3. Anumite persoane scapă de carantizare/izolare la intrarea în țară. Este vorba de persoanele care n-au simptome specifice coronavirusului și care respectă măsurile de protecție - șoferii autovehiculelor de marfă cu o greutate mai mare de 2,4 tone, șoferii autovehiculelor pentru transportul persoanelor cu mai mult de nouă locuri pe scaune (inclusiv șoferii care se deplasează dintr-un stat membru UE în altul în interes de serviciu), piloții de avioane și personalul navigant, mecanicii de locomotivă și personalul feroviar, personalul navigant maritim și fluvial, lucrătorii transfrontalieri care vin din țările vecine ale României, salariații firmelor din România care se întorc de la muncă și alte persoane. 4. Fără mitinguri, concerte și alte evenimente în aer liber. Sunt interzise organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri în spații deschise, inclusiv cele de tip drive-in. Totodată, sunt interzise și întrunirile culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise. 5. Sunt permise evenimentele private în spații închise, însă numai dacă sunt implicate maximum opt persoane și numai dacă se respectă regulile de distanțare socială. 6. Activitățile sportive, posibile în baza unui ordin ministerial. Mai exact, activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive, pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății. 7. Activitățile sportive permise în aer liber. Ca activități recreative și sportive în afara locuinței, sunt permise cele la care participă maximum trei persoane - ciclism, drumeții, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit și alte activități recreative și sportive desfășurate în aer liber, ce sunt stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului tineretului și sportului, al ministrului mediului, apelor și pădurilor sau al ministrului agriculturii. 8. Activitățile culturale, desfășurate în baza unui ordin ministerial. Și activitatea muzeelor, bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor producătoare de film și audiovizuale, a instituțiilor de spectacole și/sau concerte, a centrelor și/sau a căminelor culturale și a altor instituții de cultură, dar și evenimentele culturale în aer liber și festivalurile publice și private se pot desfășura în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății. 9. Activitățile religioase, desfășurate în baza unui ordin ministerial. Activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele private, pot fi desfășurate în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne. 10. În localitate, persoanele pot circula în grupuri de câte trei. Cu alte cuvinte, orice altă deplasare sau întrunire în grupuri pietonale mai mari de trei persoane este interzisă. Excepția este reprezentată de familii. 11. În afara localității/zonei metropolitane, persoanele pot circula numai pentru anumite motive. Adică în interes de muncă, în scopuri de voluntariat, pentru activități agricole, pentru comerțul cu produse agroalimentare, pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate, eliberarea de documente sau obținerea unor drepturi, proceduri medicale, asistență medicală, îngrijirea/însoțirea unei persoane, decesul unui membru de familie, activități recreative sau sportive în aer liber, participarea la evenimente familiale, întreținerea mașinilor, asigurarea de bunuri pentru necesitățile personale, ale animalelor sau pentru muncă. Persoanele prezintă o adeverință de la angajator/legitimația de serviciu sau o declarație pe propria răspundere. 12. Zboruri suspendate. Sunt suspendate zborurile spre Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Iran, Italia, Marea Britanie și Irlanda de Nord, Olanda, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia și din aceste țări către România, pentru toate aeroporturile noastre. Excepție fac, printre altele, transportul lucrătorilor și al mărfurilor. 13. Transporturi rutiere suspendate. De asemenea, sunt suspendate transporturile rutiere internaționale de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale și servicii ocazionale în trafic internațional, pentru toate cursele spre Italia, Spania, Franța, Germania, Austria, Belgia, Elveția, Marea Britanie și Irlanda de Nord, Olanda și Turcia și din aceste țări către România. Sunt permise, printre altele, transportul lucrătorilor. 14. Restaurantele, barurile și terasele rămân închise. Mai precis, deși legea permite deschiderea teraselor, aceasta este doar o chestiune opțională. Astfel, Guvernul a optat să păstreze închise aceste unități, cel puțin momentan. Sunt permise numai activitățile ce presupun vânzarea produselor și consumul lor în alte locuri. 15. Permisiuni pentru centrele comerciale. Se pot deschide centrele comerciale mici, care au sub 15.000 mp și magazine individuale cu sub 500 mp fiecare. Se pot deschide magazinele din mall-uri care au intrare separată, dar și magazinele de electronice și electrocasnice livrate la client, magazinele agroalimentare, farmaciile, cabinetele stomatologice, curățătoriile de haine și centrele de îngrijire personală, opticile medicale. 16. Fără cazinouri, săli de sport, piscine și locuri de joacă în spații închise. Mai precis, dacă au activitatea în spații închise, e interzisă momentan redeschiderea cazinourilor, caselor de pariuri, sălilor de jocuri, sălilor de fitness, piscinelor, sanatoriilor balneare. Sunt permise doar activitățile de îngrijire personală, în condiții speciale. În plus, plajele, ștrandurile și piscinele din exterior rămân și ele închise. 17. Triaj epidemiologic și dezinfectarea mâinilor în instituțiile publice și la firme. Concret, la intrarea în sedii trebuie să se facă un triaj epidemiologic (de principiu, prin luarea temperaturii) și dezinfectarea mâinilor, atât pentru salariați, cât și pentru vizitatori. În acest sens, se va da un ordin al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne. 18. Cabinetele stomatologice și unitățile sanitare activează în condiții speciale. Mai precis, activitatea acestor entități se va face în baza regulilor stabilite prin ordin al ministrului sănătății. 19. Reguli speciale și pentru alte afaceri. Este vorba de firmele cu activități de îngrijire personală, hoteluri și birouri de tip open space - acestea trebuie să respecte regulile date prin ordin al ministrului economiei și ministrului sănătății. 20. Cursurile în școli sunt suspendate în continuare, așa cum s-a anunțat deja în prealabil că va fi. Regula se aplică până la finalul anului școlar, dar se aplică și până la finalul anului universitar, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului educației și al ministrului sănătății. Sunt permise numai pregătirea elevilor pentru examenele naționale și susținerea acestora. Sursa: avocatnet.ro
  14. SRL-ul unipersonal: ultima frontieră a anarhismului de piață? A fost adoptată recent o modificare a Legii societăților nr. 31/1990 prin care se înlătură interdicția anacronică de a fi asociat unic în mai multe SRL-uri, ca un SRL cu asociat unic să fie la rândul său asociat unic într-un alt SRL, precum și ca mai multe societăți să aibă sediul social la același imobil. Dintre acestea, modificările privind societatea unipersonală sunt cele mai interesante, dar și controversate. Dacă antreprenorii așteptau cu bucurie schimbarea, unii economiști liberali din România, invitați adesea ca vorbitori la evenimente academice liberale precum cele organizate de Institutul F.A. Hayek din România (și mai recent invitați să consilieze guvernul liberal), au pus antreprenorilor întrebarea „la ce vă trebuie mai multe SRL-uri unipersonale? Care e sensul?”[1] Răspunsul magistraților asimilați din guvern a fost făcut clar de la început: nu trebuie, mai bine să mai adauge fiecare ca asociat nominal o rudă cu o singură parte socială în firmă că așa credem că e mai firesc. În final, vedem calitatea și valoarea viziunii acestor magistrați asimilați în sesizarea de neconstituționalitate de neînțeles pe care au depus-o după adoptarea legii. În ciuda faptului că schimbarea este mai mult decât bine-venită, aducând România mai aproape de standardul lumii occidentale, au existat și unele voci care au criticat schimbarea, chiar și în rândul juriștilor.[2] Dintre acestea, cele mai relevante, dar și interesante, sunt cele exprimate în cursul procesului legislativ, care a durat aproape trei ani, în care se presupune că este implicat personalul specializat din cadrul ministerelor sau din administrația prezidențială. În realitate, controversa este lipsită de substanță. Doctrina juridică românească cunoaște de mult faptul că interdicția privind societățile cu răspundere limitată unipersonale a fost preluată, fără noimă, din reglementarea franceză.[3] Și cu toate că francezii au renunțat acum mai bine de 25 de ani la interdicția ridicolă, România a ținut tare de ea fiindcă dacă vine de la francezi e sigur bună. Însă, dacă tot ținem să ne raportăm la francezi, ar fi bine să verificăm înainte să vorbim. În procesul legislativ au fost expuse pozițiile anumitor instituții care citează eronat doctrina franceză pentru a trage concluzii opuse realității. Iar în dezbaterile parlamentare maître Ioan Cupșa citează eronat unii doctrinari liberali, precum F.A. Hayek, pentru a argumenta că liberalismul presupune aceste interdicții. Putem doar să ne întrebăm dacă este o eroare proprie de înțelegere, sau un eșec al noilor consilieri liberali din mediul academic care nu pot ține pasul în comunicarea ideilor lui Hayek către membrii legislativului. Dar afirmă totodată cu tărie și că dreptul francez ar reglementa lucrurile la fel, iar asta nu este o problemă de înțelegere a doctrinei, ci chiar a legii pe care pretindem să o urmăm. În aceste condiții sunt necesare unele mici clarificări. Dreptul francez nu instituie o limitare cu privire la numărul de societăți cu răspundere limitată în care poate fi asociat unic o persoană fizică sau o persoană juridică, după cum nu instituie nici o interdicție ca o societate cu răspundere limitată cu asociat unic să devină la rândul ei asociatul unic al altei societăți cu răspundere limitată.[4] Societatea cu răspundere limitată unipersonală în dreptul francez Dacă în concepția clasică a dreptului francez, societățile comerciale trebuiau să fie formate din cel puțin doi asociați, sub sancțiunea dizolvării, secolul XX a adus unele avansuri importante considerate esențiale unei legi comerciale moderne, care din nefericire nu au mai fost preluate în dreptul românesc.[5] Legea franceză a recunoscut societatea unipersonală într-o formă excepțională, temporară, începând cu anul 1966.[6]Legea societăților comerciale adoptată atunci a introdus un termen de un an în care societatea care își pierdea asociații până la unul singur putea reveni la mai mulți asociați pentru a evita dizolvarea (o soluție similară fiind preluată și în legea românească). Posibilitatea creării unei societăți unipersonale a fost un deziderat al societății franceze încă de atunci, existând propuneri legislative în acest scop înregistrate din 1970. Drept urmare, societatea unipersonală a fost reglementată, cu întârziere considerabilă, în anul 1985[7] ca răspuns la cererile antreprenorilor pentru o formă legală de a desfășura afacerile existentă deja în alte jurisdicții comparabile cu Franța. Conform raportului deputatului francez G. Gouzes asupra proiectului de lege, această schimbare bine-venită a avut loc pe fondul unei situații deloc șocante: din cele 140.000 de SA-uri și 270.000 de SRL-uri, două treimi erau de facto societăți unipersonale prin asocierea de jure a unui membru de familie sau a unui prieten complezent fără un affectio societatis real, cunoscuți în practică sub termenul de „potiches”.[8] Din 1985 până în 2012 s-au creat 185.000 de SRL-uri cu asociat unic, iar aproximativ 30% din totalul SRL-urilor create în 2012 au fost cu asociat unic.[9] Legiuitorul francez a optat pentru o denumire mai potrivită, aceea a întreprinderii unipersonale cu răspundere limitată, evitând astfel discuția axată pe înțelesului noțiunilor de asociat sau contract de asociere/societate. În ciuda acestui fapt, întreprinderea unipersonală cu răspundere limitată nu era altceva decât un SRL cu asociat unic,[10] iar doctrina și practica mențin în viață noțiunea, chiar dacă improprie, de societate unipersonală. Trebuie subliniată o diferență semnificativă între legea franceză și cea română chiar și la nivelul anului 1990, când am preluat prevederile din Franța: limitarea de a fi asociat unic într-un singur SRL era aplicabilă doar persoanelor fizice.[11] Dimpotrivă, persoanele juridice puteau fi asociați unici în mai multe SRL-uri simultan, singura limitare fiind aceea că un SRL nu putea avea asociat unic o altă societate la rândul ei unipersonală. Legiuitorul român nu doar că a copiat interdicția din urmă, dar a extins-o și ce pe cea dintâi inclusiv la persoanele juridice. Limitarea dreptului de a fi asociat unic în mai mult de o societate cu răspundere limitată putea fi evitată în continuare, evident, chiar prin aceleași metode cunoscute de ani de zile de includere a unor „potiches”, asociați nominali lipsiți de un affectio societatis real. Astfel că în anul 1994, această limitare a dreptului unei persoane fizice de a fi asociat unic în SRL-uri multiple a fost abrogată, extinzându-se regula deja aplicabilă persoanelor juridice.[12] Ceea ce erau semnalate în doctrina juridică românească din 1997 drept metode de a ocoli legea cu ușurință, fie prin asocierea unei persoane fizice de jure, fie chiar prin asocierea dintre persoana fizică asociat unic cu însuși SRL-ul unipersonal deținut, erau soluții care fuseseră deja experimentate în experiența mai îndelungată a economiei franceze, dar și adoptate de legiuitorul francez drept soluții formale pentru practica existentă și extinsă. În aceste condiții, este de neînțeles felul în care poate fi indicată în anul 2020 legea și doctrina franceză în sensul menținerii unei limitări cu privire la calitatea de asociat unic în societăți cu răspundere limitată multiple, indiferent că vorbim despre un asociat persoană fizică sau persoană juridică. Punctul de vedere al Consiliului Legislativ Consiliul Legislativ afirmă în mod eronat că „în dreptul francez, această limitare – ca o persoană fizică sau juridică să nu poată fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată – a fost stabilită în vederea reducerii societăților fictive” citând tratatul lui P. Merle, ce-i drept în ediția din anul 2000. Este greu de crezut că optica autorului s-ar fi schimbat între timp, și ne aflăm mai degrabă în prezența unei interpretări eronate ale lui Merle. Ceea ce afirmă acesta, recurgând la rândul său la expresia altui autor,[13]este că introducerea societății unipersonale în 1985 a reprezentat o lege de „asanare juridică” prin raportare la multitudinea de societăți comerciale nu fictive în sine, ci fictive cu privire la caracterul pluripersonal prin includerea unor „pichotes” în componența nominală a societății.[14] Așadar, legea franceză din 1985 a redus într-adevăr numărul unor societăți cu o componentă fictivă, dar nu prin limitarea dreptului persoanelor fizice de a fi asociați unici în mai multe SRL-uri, ci prin însăși reglementarea posibilității de a fi asociați unici chiar și într-un singur SRL. Același efect de asanare ar putea fi atribuit și modificării din 1994 care a permis și persoanelor fizice de a fi asociați unici în mai multe SRL-uri, posibilitate existentă deja persoanelor juridice. Având în vedere că în aproximativ 30% din totalitatea SRL-urilor cu doi asociați din România, unul dintre asociați deține peste 90% din părțile sociale, un efect similar de asanare ar putea apărea în anii următori și la noi. Tot de neînțeles este și citarea de către Consiliul Legislativ a unui autor român care pe de o parte interpretează în această limitare intenția legiuitorului român din 1990 de a preîntâmpina o posibilă încălcare a legii, dar pe de altă parte continuă în a explica ușurința cu care poate fi eludată limitarea prin metodele care au determinat legiuitorul francez să renunțe cu totul la interdicție.[15] Este aproape ca și cum ar citi cuvintele în ordine, dar nu le-ar înțelege împreună. Punctul de vedere al guvernului Punctul de vedere exprimat de magistrații asimilați din guvern este mai puțin coerent, raportându-se pe de o parte la anumite directive europene care reglementează unele condiții privind societatea unipersonală pe acțiuni, nu cea cu răspundere limitată reglementată de articolul 14 al legii societăților comerciale. Cu privire la condiționarea stabilirii sediului social în imobile (sau camere) diferite, magistrații asimilați ai guvernului se rezumă la a indica doar că această condiție a fost introdusă pentru a controla mai strict stabilirea societăților comerciale, fără a indica felul în care această măsură și-ar fi atins scopul sau, mai problematic, fără a adresa faptul că România a continuat să se afle în topul țărilor cu o evaziune fiscală ridicată chiar și cu un control mai strict. Cererea de reexaminare a președintelui Nici cererea de reexaminare nu aduce argumente substanțiale cu privire la menținerea interdicțiilor. Pe de o parte, din motive neclare, semnalează din capul locului că Directiva 2009/102/CE nu interzice statelor membre să instituie interdicția de a fi asociat unic în mai multe SRL-uri. Continuă apoi în a argumenta că prin deschiderea unui număr „nelimitat” de SRL-uri se diluează răspunderea asociatului unic pentru datoriile societăților. Cu toate acestea, este bine-cunoscut faptul că asociații nu răspund cu „același aport” pentru datoriile tuturor societăților, ci răspund doar în limita aportului adus fiecărei societăți în parte. Atragerea răspunderii nelimitate a asociatului în caz de fraudă în condițiile articolului 237^1 din legea societăților are aceeași (dis)utilitate fie că o persoană fizică deschide zece SRL-uri ca asociat unic, fie că deschide unul ca asociat unic și 9 prin introducerea unor „pichotes” cu o participație nominală și minoritară. Altfel spus, dacă deschiderea unui număr nelimitat de societăți ca asociat unic subțiază răspunderea patrimonială a asociatului unic, în ipoteze cu totul excepționale și limitate, nu este clar în ce fel „îngroașă” în vreun fel această răspundere un al doilea om de paie (sau, chiar SRL-ul unipersonal însuși, pentru un caz și mai clar). Revenind la doctrina franceză, considerată de autoritățile române atât de valoroasă în a ne îndruma, e de remarcat că încă dinaintea ridicării interdicției inclusiv în Franța, s-a subliniat că acest risc al răspunderii patrimoniale nu este specific societăților unipersonale, ci și al celor pluripersonale. Dimpotrivă, adevăratul risc semnalat îl privește pe asociatul unic care se expune răspunderii cu patrimoniul personal, dacă fraudează sau pur și simplu nu este atent în gestionarea patrimoniilor separate.[16] Tot la fel de neclar este presupusa îngreunare a combaterii evaziunii fiscale în condițiile stabilirii sediului social la același imobil. Reglementarea anterioară fragmenta, pentru toată lumea, inclusiv pentru antreprenorii de bună-credință, stabilirea sediilor sociale prin recurgerea la unor diferențieri de tipul „camera 1, 2, 3…” ceea ce nu era de natură să împiedice în vreun fel evaziunea fiscală. Dimpotrivă, dacă aglomerarea unui număr ridicat de sedii sociale la același imobil este în vreun fel un indicator sau o practică caracteristică evaziunii fiscale (în mod neexplicat), interzicerea acestui lucru nu este de natură să împiedice însăși evaziunea, așa cum rezultă în mod evident și din practică. Este mai degrabă de natură să conducă la răsfirarea societăților evazioniste în sedii/camere diferite, asemeni tuturor societăților. Văzut în felul acesta, s-ar putea interpreta că măsura aceasta a fost poate introdusă pentru a facilita evaziunea, nu pentru a o combate. În orice caz, dacă în realitate aglomerarea sediilor sociale la același imobil chiar reprezintă un semnal relevant, atunci permiterea acestui lucru este de dorit, pentru o mai bună interogare automată a bazei de date și identificare a unor societăți cu potențial risc de evaziune. Sesizarea de neconstituționalitate din partea guvernului Pe data de 30 aprilie s-a depus o sesizare de neconstituționalitate care a împiedicat promulgarea legii. Fără a intra în discuția admisibilității acesteia, câteva aspecte din motivarea ei merită menționate, având în vedere că discută mai degrabă oportunitatea politică decât constituționalitatea legii. Din capul locului trebuie subliniat însă că este cel puțin curios faptul că pe parcursul întregului proces legislativ nici una din părțile implicate, și mai ales guvernul, nu a ridicat vreo problemă de constituționalitate a legii, în ciuda unei afirmații false în cursul sesizării că cererea de reexaminare a președintelui ar fi făcut acest lucru. Nu este singura afirmație pur și simplu falsă (sau mincinoasă, într-o optică mai puțin optimistă) care poate fi găsită pe parcursul sesizării, ceea ce pune la îndoială întreagă muncă a personalului juridic asimilat magistraților din guvern. Cel mai interesant aspect al sesizării de neconstituționalitate este că subliniază că legea nu este neconstituțională în sine, însă neadoptarea altor reglementări concomitent ar face-o neconstituțională prin crearea unui vid legislativ cu privire la protejarea creditorilor și răspunderea patrimonială. Acest lucru este absurd, având în vedere multitudinea de reglementări care supraviețuiesc și operează neîngrădit de legea atacată, în ramuri multiple de drept care acoperă spectrul de la civil la penal. Ridicolul devine și mai pronunțat, însă, atunci când personalul asimilat magistraților indică reglementările altor țări care ar fi putut acoperi vidul legislativ pe care și-l imaginează. Am văzut deja că în Franța abrogarea de acum 26 de ani a interdicției privind societatea unipersonală a făcut parte dintr-o lege de simplificare a birocrației și încurajare a liberei inițiative. Așa cum este și normal, legea s-a rezumat la un singur obiect clar și neîngrădit de adoptarea altor „mecanisme”, „măsuri” sau reglementări de „control”. Personalul asimilat magistraților din guvern afirmă însă că legea franceză impune drept mecanism de control pentru SRL-urile unipersonale un regim fiscal diferit. În realitate, regimul fiscal este lăsat la opțiunea contribuabilului. Nu este clar dacă este o eroare de înțelegere din partea personalului de specialitate asimilat magistraților sau o încercare de a induce în eroare, însă cert este că argumentul regimului fiscal alternativ este lipsit de substanță. Totuși, dacă regimul fiscal alternativ ar acoperi un imaginat vid legislativ, cu siguranță guvernul poate iniția modificările oportune în normele fiscale aplicabile. Va fi interesant de văzut dacă va face această schimbare liberală, lărgind libertatea de opțiune a contribuabilului în mod corespunzător cu exemplul indicat drept dezirabil și pentru legea românească. Un alt exemplu interesant de mecanism pentru a acoperi vidul legislativ imaginat este acela al capitalului social minim. În România putem spune că acesta este modic, în sumă de 200 RON, indiferent că este vorba de un SRL unipersonal, indiferent că este vorba de unul cu mai mulți asociați. Dacă Franța stabilește un capital social de 1 EUR și nu servește argumentului înaintat în sesizare, magistrații asimilați încearcă să recurgă la exemplul altei țări. În Germania, legea stabilește pentru GmbH un capital social minim de 25,000 EUR ceea ce acordă un grad corespunzător de protecție creditorilor sociali. Dacă și România ar avea un capital social minim de un asemenea nivel, abrogarea interdicției de a fi asociat unic în mai multe societăți nu ar mai fi neconstituțională. Nici în acest caz nu este clar dacă magistrații asimilați pur și simplu nu știu despre ce vorbesc, sau încearcă să inducă în eroare în mod intenționat. Nu se face nici o mențiune despre reforma pe care a cunoscut-o dreptul german acum peste 10 ani, pe fondul unei concurențe cu regimul societăților cu răspundere limitată englezești, dar și pe fondul unui șomaj ridicat la care ar fi vrut să răspundă cu relaxarea condițiilor de înființare a unei societăți cu răspundere limitată. Soluția adoptată de legiuitorul german a fost reglementarea unui mini-GmbH, cu capital social de minim 1 EUR, și a răspuns cu succes concurenței societăților englezești. Un lucru are meritul de a fi discutat în experiența germană, și anume reglementarea acestei forme de societate cu răspundere limitată ca specie a GmbH-ului fără a afecta capitalul social minim al acestei forme de societate și imaginea de societate comercială bine capitalizată. Deși asta a oferit prilejul magistraților asimilați din guvern să inducă în eroare cu privire la condițiile înființării unei societăți cu răspundere limitată în Germania, și cu toate că nu are nici o legătură cu caracterul unipersonal, este de apreciat posibilitatea pe care o au antreprenorii germani de a semnala capitalizarea substanțială a întreprinderilor lor prin forma de organizare a societății. Cu toate astea, relevanța în argumentul caracterului unipersonal al societății este îndoielnică. Acestea sunt doar câteva critici selective dintr-un ansamblu de afirmații incomplete, confuze sau pur și simplu false cuprinse în sesizare. Decizia Curții Constituționale, în cazul puțin probabil al admisibilității dat fiind faptul că magistrații asimilați ai guvernului critică mai degrabă oportunitatea liberalizării decât constituționalitatea ei, va fi în orice caz interesantă. Curtea urmează să se pronunțe asupra sesizării pe data de 4 iunie 2020. Concluzie Toate aceste lucruri sunt greu de apreciat într-o țară obișnuită să legifereze prin intermediul ordonanțelor, fără un proces clar și public al dezbaterilor, al discutării intențiilor și raționamentelor din spatele unor modificări legislative. Sau într-o țară obișnuită să preia, talmeș-balmeș, niște norme „de inspirație” franceză fără să înțeleagă de fapt de ce interzice anumite lucruri (și dacă are cumva sens să o facă). Sau într-o țară în care ne raportăm la doctrina franceză trăgând concluziile opuse, iar la doctrina românească selectiv, neinspirat și de cel mult câteva pagini.[17] Cel mai curios în toată povestea aceasta este următorul lucru: în ciuda faptului că proiectul acestei legi a fost depus în anul 2017, că a trecut prin mai multe comisii parlamentare, că a trecut prin plenul ambelor camere parlamentare, că a fost retrimis de către președinte spre reexaminare reluându-se astfel acest parcurs în parlament, nu există amendamente propuse la lege (cu excepția unuia care viza renunțarea la însuși obiectul legii). Nici probleme de constituționalitate nu au fost indicate până la depunerea sesizării inexplicabile. Toate acele măsuri reclamate ca fiind necesare sau importante de două guverne de culori diferite și de președinte nu s-au concretizat în nici un fel, nu au devenit amendamente propuse parlamentului, nu au rămas decât un spectru ambiguu și nedefinit al unei potențiale evaziuni fiscale din partea unor posibili evazioniști care se presupune că erau împiedicați în activitatea lor infracțională de faptul că trebuia introdus un om de paie în participația societății sau stabilit sediul în camera 2 a unui imobil. Pentru aceștia s-au limitat drepturile economice ale românilor timp de 30 de ani, copiindu-se o lege formă-fără-fond de la francezi, și lăsând lucrurile așa. Anul acesta a avut loc cel mai firesc lucru din lume: puterea legislativă a adoptat o lege, după un proces public de aproape 3 ani de zile, care ne aliniază cu mediul de afaceri existent în alte țări de mai mulți ani, sau chiar zeci de ani. Și, mai important, prezumția de lucru nu a fost a vinovăției, ci aceea că românii vor să facă afaceri liberi. Sesizarea de neconstituționalitate depusă în ultimul ceas nu poate fi înțeleasă decât drept un eșec. Un eșec al participării guvernului în procesul legislativ într-un mod constructiv, deși arătase că nu este de acord cu liberalizarea. Un eșec al magistraților asimilați din guvern de a argumenta o critică de neconstituționalitate, substituind în schimb un argument de oportunitate pe fondul propriei turpitudini în a combate, chiar și cu controalele suplimentare pe care încearcă să le justifice drept esențiale, un fenomen de evaziune care prosperă în România de la bun început. Nu în ultimul rând este un eșec de viziune, de coloană și de integritate al consilierilor economici liberali care, odată ajunși într-o poziție în care ar putea influența liberalizarea mediului de afaceri chiar și cu puțin, mult prea puțin pentru nevoile mediului privat din România, fie tac complice, fie ne întreabă din turnul de fildeș al planificatorului de stat: la ce vă trebuie vouă mai multe firme? Sursa: juridice.ro
  15. Indemnizația de șomaj tehnic și cea pentru PFA-uri nu vor putea fi poprite nici în următoarea perioadă Executivul a stabilit, printr-o ordonanță oficializată recent, să prelungească perioada în care poprirea indemnizațiilor de șomaj tehnic acoperite prin ajutorul cerut de firme statului și poprirea indemnizațiilor speciale pentru persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști care și-au întrerupt activitatea nu este posibilă. Mai exact, aceste indemnizații nu vor putea fi poprite pe toată perioada acordării lor și, în condițiile în care acordarea lor a fost prelungită până, cel puțin, pe 31 mai, acestea sunt puse la adăpost de eventuale executări până atunci. Recent a fost stabilită, prin intermediul OUG nr. 70/2020, document publicat joi în Monitorul Oficial, prelungirea perioadei în care statul acordă o serie de forme de ajutor celor afectați de pandemia de coronavirus, inclusiv pentru indemnizațiile de șomaj tehnic pentru salariații suspendați și pentru cele destinate profesioniștilor. Concret, aceste două tipuri de indemnizații se vor acorda și în perioada cuprinsă între încetarea stării de urgență (14 mai) și 31 mai 2020, existând posibilitatea prelungirii acordării acestora și dincolo de această în domeniile în care se vor menține restricțiile impuse la instituirea stării de urgență. Astfel, ținând cont de faptul că OUG 70/2020 stabilește că indemnizațiile de mai sus nu pot fi poprite pe durata acordării lor, sumele provenite din acestea nu vor putea fi afectate de acest tip de executare silită până, cel puțin, la sfârșitul acestei luni. Pe toată perioada stării de urgență, sumele provenite din indemnizațiile de șomaj tehnic și cele pentru profesioniști nu au putut fi supuse popririi, modificarea adusă la începutul perioadei speciale fiind necesară, întrucât legislația permitea înainte poprirea acestor sume de bani. Varianta inițială a acestei măsuri, cea care s-a aplicat pe perioada stării de urgență, era prevăzută să se aplice pe o perioadă mai lungă după ridicarea stării speciale, în timp ce acum, perioada în care poprirea indemnizațiilor nu e posibilă coincide cu perioada în care se acordă acestea. Sursa: avocatnet.ro
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.