Jump to content

Recrutăm designeri audio și video. Aplicați aici

uS DeviL

Moderator: Juridic
  • Content Count

    7938
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    2

uS DeviL last won the day on July 22 2019

uS DeviL had the most liked content!

Community Reputation

831 Veteran

7 Followers

About uS DeviL

  • Rank
    Veteran
  • Birthday 10/17/1993

Contact Methods

  • Website URL
    https://www.facebook.com/alexandru.stegaru.104

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    București

Previous Fields

  • Real name
    Alexandru
  • RPG1 Nickname
    DeviL

Recent Profile Visitors

31164 profile views
  1. uS DeviL

    Bun venit, Armin!
  2. GDPR: O persoană care a publicat online o listă neparolată cu date personale, amendată cu 500 euro Pentru că a făcut publică o listă nesecurizată cu o serie de date personale, ce putea fi accesată de oricine voia acest lucru, o persoană, care este, de fapt, secretarul unei filiale de sector a unui partid politic, a fost amendată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu aproape 2.500 de lei, potrivit unui comunicat de joi al instituției. Mai exact, așa cum apare în comunicatul publicat joi de ANSPDCP, persoana fizică, în calitate de operator, a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 2.437,35 lei, sumă ce reprezintă echivalentul în lei a 500 de euro. Sancțiunea a fost aplicată în urma unei sesizări primite de ANSPDCP, prin care era reclamat faptul că „pe o rețea de socializare, pe pagina personală a unei persoane fizice ce deținea funcția de Secretar General în cadrul unei filiale de sector a unui partid politic, a fost publicată o listă cuprinzând 10 poziții cu persoane semnatare/ susținători pentru alegerea Consiliului General și a Primarului Municipiului București, în cadrul căreia datele cu caracter personal ale acestora sunt accesibile”. Astfel, au fost accesibile oricui date precum numele și prenumele, semnătura, cetățenia, data nașterii, adresa, seria și numărul actului de identitate, dar și opțiunea politică a persoanelor ce apar în respectiva listă. Apoi, pe lângă amendă, autoritatea a obligat operatorul să șteargă datele dezvăluite prin postarea pe pagina personală a listei cu persoane semnatare/ susținătoare pentru alegerea Consiliului General și a primarului Municipiului București. În esență, sancțiunile au fost aplicate pentru nerespectarea dispozițiilor privind securitatea prelucrărilor din Regulamentul General privind Protecția Datelor (Regulamentul (UE) 679/2016 - GDPR). “Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate într-un mod care să asigure în mod adecvat securitatea şi confidenţialitatea acestora, inclusiv în scopul prevenirii accesului neautorizat la acestea sau utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal şi a echipamentului utilizat pentru prelucrare”, scrie, mai exact, în regulament. De asemenea, regulamentul stabilește că, “[î]n vederea menţinerii securităţii şi a prevenirii prelucrărilor care încalcă prezentul regulament, operatorul sau persoana împuternicită de operator ar trebui să evalueze riscurile inerente prelucrării şi să implementeze măsuri pentru atenuarea acestor riscuri, cum ar fi criptarea. Măsurile respective ar trebui să asigure un nivel corespunzător de securitate, inclusiv confidenţialitatea, luând în considerare stadiul actual al dezvoltării şi costurile implementării în raport cu riscurile şi cu natura datelor cu caracter personal a căror protecţie trebuie asigurată”. Sursa: avocatnet.ro
  3. uS DeviL

    Bun venit, Armin!
  4. Eliminarea gratuității studenților la călătoria cu trenurile: Regulile călătoriilor la tariful redus cu 50%, în dezbatere publică Pentru a stabili detaliile acordării reducerii de 50% pentru transportul pe calea ferată a studenților, Ministerul Transporturilor a pus marți în dezbatere publică un proiect de hotărâre ce vizează modificarea normelor metodologice pentru acordarea facilităţilor de transport intern feroviar pentru elevi şi studenţi. Acest proiect apare în contextul în care, acum câteva zile, Guvernul a decis eliminarea gratuității studenților la călătoria cu trenurile și revenirea la tariful redus cu 50%. Prin acest proiect de HG este propusă modificarea reglementărilor de lucru utilizate la casele de bilete și în tren pentru acordarea reducerii de 50% pentru transportul pe calea ferată a studenților. Modificarea reglementărilor este necesară după ce, odată cu apariția OUG 8/2021, în februarie, a fost eliminată gratuitatea de care beneficiau studenții la transportul pe calea ferată. În documentul pus acum în dezbatere scrie că studenții vor beneficia de “tarif redus cu 50% la transportul feroviar intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, în tot cursul anului calendaristic, indiferent de distanţă sau rutele călătoriilor”. Asta înseamnă că operatorii de transporturi feroviare vor trebui să elibereze studenţilor legitimații de călătorie cu tarif redus 50% (50% din tariful de transport și 50% din tariful de rezervare) și abonamente lunare cu număr nelimitat de călătorii cu reducere 50% la transportul la clasa a II-a cu trenurile regio și interregio. Proiectul stabilește și cine va putea beneficia de reducerile la călătoriile pe calea ferată. Este vorba, mai exact, despre studenţii români sau străini cu vârsta de până la 26 de ani. Pe de altă parte, studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru transportul feroviar intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. Astfel, după ce acest proiect va intra în vigoare (nu mai târziu de 15 martie 2021, potrivit OUG 8/2021), vor exista două categorii de studenți ce vor beneficia de facilități la transportul pe calea ferată: studenții beneficiari de tarif redus 50%; studenții orfani sau care sunt proveniți de la casele de copii beneficiari de gratuitate. Biletele sau abonamentele cu preț redus se vor putea cumpăra de la casele de bilete ale operatorilor de transport şi de la personalul de tren, în baza legitimaţiei de student pentru reducere/ gratuitate la transport vizată pentru anul universitar în curs, care va conţine obligatoriu fotografia posesorului şi codul numeric personal, respectiv seria şi numărul paşaportului (în cazul studenților străini). Studenții orfani sau proveniți din casele de copii vor trebui să prezinte în plus și o adeverință care atestă dreptul la gratuitate, ce va fi eliberată pentru fiecare an universitar în parte de către universitatea la care sunt studenți. Atunci când se verifică biletele sau abonamentele în tren, studenții vor trebui să arate atât biletul cumpărat, cât și legitimaţia de student pentru reducere/gratuitate la transport vizată pentru anul universitar în curs. Atenție! Proiectul de HG nu se aplică acum. Acesta trebuie să fie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a se putea aplica. Sursa: avocatnet.ro
  5. uS DeviL

    Bun venit, George!
  6. uS DeviL

    Bun venit, Marian!
  7. Activitatea universitară: Avizul DSP pentru revenirea studenților în sălile de curs va fi emis în șapte zile Așa cum stabilește OUG 141/2020, reluarea activităților didactice care presupun prezența fizică a studenților în universități se face în baza unui aviz emis de Direcția de Sănătate Publică (DSP), care certifică îndeplinirea condițiilor de siguranță epidemiologică. Acum, printr-un proiect ce va ajunge în curând la votul decisiv al senatorilor, având propunere de adoptare, se dorește introducerea unui termen în care DSP trebuie să răspundă unor astfel de solicitări, respectiv de cel mult o săptămână. Mai exact, în proiectul de lege care ar putea să treacă curând de Parlament, după ce a primit raport favorabil la Senat, scrie că termenul maxim în care DSP trebuie să-și dea acordul privind reînceperea activității într-o universitate va fi stabilit la șapte zile de la solicitare. “Reluarea activităților didactice care presupun prezența fizică a studenților în instituțiile de învățământ suspendate (...), în condiții de siguranță sanitară, se dispune prin hotărâre a Senatului universitar, după obținerea avizului Direcției Județene de Sănătate Publică/ Direcția de Sănătate Publică București, emis în termen de cel mult 7 zile de la solicitare, aviz care certifică îndeplinirea condițiilor de siguranță epidemiologică, pentru reluarea activității”, apare, mai exact, în proiectul de la Senat. După cum stabilește OUG 141/2020, este vorba despre reluarea activității în situația în care, în baza autonomiei universitare, o universitate a stabilit prezența fizică a studenților doar la anumite activități didactice sau chiar suspendarea activităților didactice pentru care este necesară prezența fizică a studenților în instituția de învățământ superior. Legislația actuală stabilește regulile pentru reluarea activităților în universități, respectiv obținerea unui aviz de la DSP, dar nu impune direcțiilor sanitare niciun termen în care acestea trebuie să dea avizul necesar reluării activității în instituțiile de învățământ superior. În acest an universitar, conform OUG 141/2020, în funcție de situația epidemiologică și de specificul fiecărei instituții de învățământ superior, „modalitatea de desfășurare a activității didactice ce presupune prezența fizică a studenților se stabilește prin hotărâre a senatului universitar”. Atenție! Proiectul de lege nu se aplică acum. Acesta trebuie să fie adoptat de Senat, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Sursa: avocatnet.ro
  8. uS DeviL

    Bun venit, Rareș!
  9. Consilierea psihologică gratuită pentru elevi, respinsă definitiv în Parlament Copiii din învățământul preuniversitar ce se confruntă cu probleme emoționale, de comportament sau cei agresați ar fi putut beneficia, la recomandarea unui specialist, de consiliere psihologică gratuită, potrivit unui proiect de act normativ ce a fost respins de Senat, ca For decizional, la a doua tură legislativă în Parlament. Proiectul fusese adoptat în 2020 de Parlament, dar președintele a cerut reexaminarea acestuia. Propunerea legislativă care a fost respinsă definitiv luni în Senat urmărea, printre altele, să introducă consilierea psihologică gratuită, fie în cabinetele medicale și psihologice școlare, fie în spitalele de stat, pentru elevii din școlile publice sau private autorizate ori acreditate. Înainte de votul final dat acum de senatori, deputații scăpaseră de definiția dată fenomenului de bullying din textul care fusese adoptat inițial și din cauza căreia documentul a fost trimis înapoi în Parlament de președintele statului. Problema era că bullying-ul deja e definit în Legea educației, iar parlamentarii veneau, prin această propunere, la foarte scurt timp, cu o nouă definiție care nu își mai avea rostul. După cum era prevăzut în propunerea legislativă, de consiliere psihologică gratuită ar fi beneficiat antepreșcolarii (copii cu vârsta de până la trei ani - creșă), preșcolarii (copii cu vârsta cuprinsă între trei și șase ani - grădiniță) și elevii, pe baza unei recomandări de la specialist, psiholog școlar sau medic de medicină școlară. Astfel, elevii care traversează perioade cu probleme emoționale sau cei care au fost victime ale comportamentelor abuzive repetate (bullying) s-ar fi putut adresa specialiștilor pentru a obține o trimitere la un cabinet psihologic. Legislația actuală stabilește că doar studenții au dreptul la consiliere psihologică gratuită. Potrivit Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, “consilierea psihologică este o intervenție psihologică în scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale sau în scopul prevenției și remiterii problemelor emoționale, cognitive și de comportament”. Atenție! Proiectul NU se mai poate aplica. Acesta a fost respins definitiv de parlamentari și și-a încetat traseul legislativ. Sursa: avocatnet.ro
  10. Decizie ICCJ oficializată: Dacă-ți faci cont pe o rețea de socializare cu datele altei persoane, poți risca o pedeapsă penală O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care vizează posibilitatea sancționării penale a celor care le creează altora conturi pe rețele de socializare, fără permisiunea celor din urmă, a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 februarie. ICCJ a reținut că asemenea fapte pot duce la o pedeapsă penală. Însă, dacă cineva comite sau nu o infracțiune, depinde de situația concretă. Simpla creare a contului, folosind datele unei persoane, nu este suficientă pentru a atrage consecințe penale. „Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”, a reținut ICCJ (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală), în Decizia nr. 4/2021, obligatorie din 19 februarie (data la care a apărut în Monitorul Oficial). În ceea ce privește lipsa unei autorizări date celui care creează profilul, în ceea ce privește datele persoanei vizate, ICCJ a reținut că „făptuitorul care creează un cont/profil într-o rețea de socializare deschisă publicului, introducând numele și datele cu caracter personal reale ale altei persoane și care permit identificarea acesteia (informații, fotografii, imagini video etc.), ca fiind date referitoare la propria persoană, acționează prin încălcarea manifestării de voință a persoanei a cărei identitate și-a uzurpat-o”. ICCJ a mai menționat că lipsa autorizării mai provine și din lipsa unei prevederi legale care i-ar permite unei persoane să îi creeze alteia un cont pe o rețea de socializare, precum și din lipsa unui permisiuni contractuale, din partea persoanei vizate de profilul creat, ca acesteia să îi fie folosite datele, în primă instanță, pentru crearea acelui profil. De asemenea, în ceea ce privește cerința ca fapta să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului, nu contează dacă informațiile care apar pe profilul creat sunt, în sine, reale sau false. Ce contează e că ele nu corespund adevărului, din perspectiva persoanei vizate de acele de date. „<<[D]atele necorespunzătoare adevărului>> rezultate privesc emitentul acestora și constau în lipsa concordanței între făptuitorul care introduce date ca fiind datele proprii și persoana căreia acestea îi aparțin în realitate”, a mai reținut ICCJ. Însă simpla lipsă a autorizării și datele rezultate, ca nefiind corespunzătoare adevărului, nu duc, în mod automat, la concluzia că a fost comisă o faptă infracțională. Potrivit articolului 325 din Codul penal, „[f]apta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”. Astfel, mai este necesară și îndeplinirea ultimei condiții de tipicitate (de prezență a unei fapte infracționale prevăzute în legea penală), aceea ca folosirea datelor unei persoane, pentru crearea unui profil pe o rețea de socializare, să fie făcută pentru producerea unei consecințe juridice. Analiza se va face în concret, urmărindu-se să se vadă dacă, în situația specifică, crearea ilegală a unui profil pe o rețea de socializare ar putea produce consecințe juridice și a fost făcută cu acest scop (important: consecințele nu trebuie să se fi produs, neapărat; e suficient scopul). În realitate, însă, este greu de imaginat o situație în care consecințele respective nu sunt produse (sau fapta nu e comisă cu scopul de a fi produse anumite consecințe), în situații precum cele de mai sus. Pentru că, automat, când cineva creează un profil pe o rețea de socializare, intră într-o relație contractuală cu cel care deține rețeaua respectivă, iar efectele încheierii acelui contract (apariția unor drepturi și obligații pentru părțile la acel contract) au la bază fix introducerea ilegală a datelor, pentru crearea profilului. Însă nu toate organele penale (sau instanțe) acceptă că simpla creare a unui profil pe o rețea de socializare, în modul prezentat aici, ar produce, neapărat, consecințe juridice, în sensul legii penale. De exemplu, într-o speță în care unei persoane i se crease un profil de Facebook, fără ca măcar aceasta să cunoască acest lucru (și, mai mult, făcându-se postări, în numele ei, care o puseseră într-o situație stânjenitoare și degradantă), s-a considerat, de către organele penale, că acest lucru nu e suficient pentru a se concluziona că s-au produs consecințe juridice (sau că fapta ar fi fost comisă pentru producerea unor consecințe juridice). Pe lângă riscurile penale la care se supune cineva care creează, în mod ilegal, un cont pe o rețea de socializare, persoana respectivă încalcă și Regulamentul general privind protecția datelor, fiindcă prelucrează, ilegal, date personale (când le colectează, când le introduce pentru crearea profilului, respectiv când face acele date publice, mai ales). Într-o speță recentă, de exemplu, Autoritatea de protecție a datelor din Italia a amendat o persoană fizică pentru că i-a creat unei alte persoane un cont fals pe o rețea de socializare pentru adulți. Sursa: avocatnet.ro
  11. uS DeviL

    Welcome, Nemanja!
  12. Proiect adoptat de Guvern: Desființarea SIIJ și autorizări prealabile pentru urmărirea penală și trimiterea în judecată a magistraților Desființarea secției speciale care investighează infracțiunile din justiție (SIIJ), înființată în 2018, este cuprinsă într-un proiect de lege propus de Ministerul Justiției și adoptat aseară de Guvern, în ședință. Măsura desființării SIIJ a mai fost propusă, însă, în trecut, și respinsă în Parlament. Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției a fost adoptat de Guvern în ședința din 18 februarie. Acesta prevede, în primul rând, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției, înființată prin lege în 2018. Desființarea secției speciale a mai fost încercată printr-un proiect legislativ în Parlament, însă acesta a fost respins definitiv. Dacă proiectul adoptat de Guvern, care va ajunge și în Parlament, va fi adoptat și va intra în vigoare, atunci cauzele în curs aflate în competența secției speciale vor trece la parchetele competente. În susținerea măsurii de desființare a SIIJ, Ministerul Justiției a reamintit pozițiile unor organisme europene care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la existența acestei secții (GRECO, Comisia de la Veneția și Comisia Europeană). Pe lângă asta, magistrații au răspuns afirmativ față de desființarea acestei secții. "De asemenea, în data de 25 noiembrie 2019 Ministerul Justiției a solicitat instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și asociațiilor magistraților puncte de vedere în legătură cu unele modificări legislative preconizate cu referire la legile justiției, inclusiv cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. În urma centralizării punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor, a rezultat faptul că 85,47% din procurorii respondenți și 72,22% din judecătorii respondenți au opinat în sensul abrogării prevederilor privind Secția", scrie în expunerea de motive a proiectului adoptat de Executiv. Inițial, proiectul conținea anumite garanții care vizau trimiterea în judecată și punerea în mișcare a acțiunii penale față de un magistrat. Ministerul propusese, aici, introducerea unor autorizări necesare pentru a putea dispune astfel de măsuri față de magistrați, autorizări care nu există acum în lege: autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casați și Justiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale față de un procuror/judecător; încuviințare din partea secțiilor pentru procurori/judecători ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru trimiterea în judecată a procurorilor/judecătorilor. Ministerul a calificat aceste autorizări ca fiind "garanții procesuale solide pentru protejarea independenței magistraților față de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri". "Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv", scrie în expunerea de motive. În forma adoptată de Guvern, însă, aceste prevederi nu au mai fost păstrate. Atenție! Măsurile cuprinse în proiectul de lege NU se aplică momentan. Acestea trebuie aprobate de Parlament, promulgate și publicate în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Sursa: avocatnet.ro
  13. uS DeviL

    Bun venit, Mihai!
  14. Coasigurat 2021: Cum poți fi asigurat la sănătate, fără costuri, dacă te ia cineva în întreținere Posibilitatea celor asigurați la sănătate în sistemul public de a lua în întreținere anumiți membri ai familiei e prevăzut în legislația în vigoare de ceva vreme deja. Persoana luată în întreținere dobândește calitatea de coasigurat și are acces la aceleași servicii medicale ca orice persoană asigurată în sistem. Coasiguratul este acea persoană care beneficiază de asigurare de sănătate fără plata contribuției, datorită faptului că se află în întreținerea unei persoane asigurate, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate în sistem sunt coasigurați, potrivit acestei legi. Dacă vă întrebați de ce nu apar și copiii în enumerarea de mai sus, răspunsul este următorul: ei sunt asigurați automat la sănătate cât sunt minori și, dacă-și continuă studiile, chiar și după 18 ani vor fi asigurați. Asiguratul care vrea să ia în întreținere soțul/soția/un părinte fără venituri trebuie să informeze angajatorul despre acest lucru și să-i dea acestuia anumite documente pe care el să le depună la autorități, documente enumerate în Ordinul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nr. 1549/2018: act de identitate valabil la data solicitării, original și copie, documente care să ateste relația de rudenie sau căsătoria cu persoana asigurată; o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri proprii o declarație pe propria răspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declară că are în întreținere persoana respectivă. Calitatea de asigurat la sănătate poate fi verificată oricând, pe site-ul CNAS, cu această aplicație. E bine de știut că cel care este coasigurat nu poate avea și el, la rândul său, coasigurați. Persoanele coasigurate aflate în întreținerea unei persoane asigurate își păstrează calitatea de asigurat și drepturile care decurg din aceasta numai pe perioada în care persoana în a cărei întreținere se află are calitatea de asigurat. Prin urmare, când cel care ia în întreținere pe cineva pierde calitatea de asigurat în sistem, și cel pe care l-a luat în întreținere pierde asigurarea. Coasigurații au acces, la fel ca și cei care-i iau în întreținere, la serviciile medicale din pachetul de bază pentru asigurați. Sursa: avocatnet.ro
  15. Brexit: Ce se întâmplă cu asigurările românilor care sunt încheiate în Marea Britanie Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România a pregătit, recent, un ghid pentru românii asigurați în Marea Britanie, dar care plănuiesc să se întoarcă în Uniunea Europeană (UE) sau care s-au întors deja. E important pentru aceștia să înțeleagă că, odată cu ieșirea completă a Marii Britanii din blocul european, modul în care va fi administrată, în viitor, polița de asigurare s-ar putea schimba. Ghidul ASF poate fi accesat aici, iar Autoritatea le recomandă românilor cu asigurări în Marea Britanie să facă trei lucruri, pentru a afla care sunt noile condiții aplicabile asigurărilor (de viață sau de pensie, de pildă) încheiate în Marea Britanie. Dar și pentru a se proteja de eventuale înșelăciuni. În primul rând, asiguratul ar trebui să încerce să obțină informații relevantă de la asigurător sau de la intermediarul de asigurări. Dacă vorbim de intermediar, românii ar trebui să se asigure că acesta poate să acorde, în continuare, consultanță financiară în cadrul UE. Însă cel mai important lucru pentru asigurați e să afle în ce măsură asigurarea va putea fi administrată ca până acum și ce măsuri a luat asigurătorul în acest sens. În al doilea rând, asiguratul ar trebui să afle și care sunt efectele inverse, adică ale legislației din statul UE (în cazul de față, România) asupra administrării asigurării. Nu în ultimul rând, ASF avertizează și cu privire la posibile escrocherii. Probabil că incertitudinile legate de ieșirea Marii Britanii din UE ar putea determina multe persoane să încerce să îi înșele pe asigurați, pretinzând că le oferă consultanță relevantă sau alte servicii financiare care să limiteze efectele negative ale Brexit. E important, în acest caz, ca persoanele vizate de asemenea oferte să citeasă, atent, ofertele și să se asigure că persoana care oferă așa-zisele servicii e autorizată. În același timp, asigurații trebuie să fie atenți la cei care îi presează să accepte anumite servicii financiare, astfel de persoane încercând, de multe ori, să comită înșelăciuni. Sursa: avocatnet.ro
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.