Jump to content

Miss and Mister B-Zone - Editia 5 a început. Te poți înscrie aici

uS DeviL

Moderator: Juridic
  • Content Count

    6961
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    2

uS DeviL last won the day on July 22

uS DeviL had the most liked content!

Community Reputation

773 Fantastic

5 Followers

About uS DeviL

  • Rank
    Veteran
  • Birthday 10/17/1993

Contact Methods

  • Website URL
    https://www.facebook.com/alexandru.stegaru.104

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    București

Previous Fields

  • Real name
    Alexandru
  • RPG1 Nickname
    DeviL

Recent Profile Visitors

30382 profile views
  1. CCR: Suntem într-un caz de alienare parentală? De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 685/20.08.2019 a fost publicată Decizia CCR nr. 18/15.01.2019 și menționăm faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, de la data publicării (în cazul de față de la data de 20.08.2019) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor. Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 913 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 18/15.01.2019? “(1) Dacă executorul constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale și pe care îl va comunica părților și reprezentantului direcției generale de asistență socială și protecția copilului. (2) Reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului va sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni. Cererea se soluționează de urgență în camera de consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după caz, a persoanei la care se află copilul. Dispozițiile legale privind ascultarea copilului rămân aplicabile. (3) La finalizarea programului de consiliere, psihologul numit de instanță va întocmi un raport pe care îl va comunica instanței, executorului judecătoresc și direcției generale de asistență socială și protecția copilului. (4) După primirea raportului psihologului, executorul va relua procedura executării silite, potrivit art. 911. (5) Dacă și în cursul acestei proceduri executarea nu va putea fi realizată din cauza refuzului minorului, creditorul poate sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul în vederea aplicării unei penalități, dispozițiile art. 906 alin. (2) și (4)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.” Cum și-a motivat autorul -în esență- excepţia de neconstituţionalitate? În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Se mai menționează și art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia a arătat, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât au determinat înmulțirea cazurilor de alienare parentală, acest lucru fiind de natură a împiedica existența unei relații parentale normale. Astfel, procedura instituită de prevederile art. 910-914 din Codul de procedură civilă necesită aproape 12 luni pentru parcurgere, ceea ce împiedică soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, aceeași procedură suspendă în mod efectiv viața de familie, ceea ce contravine interesului superior al copilului. Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa? Examinând excepția de neconstituționalitate, s-a constatat că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor invocate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 299/12.05.2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552/21.07.2016, paragraful 16, CCR a observat că dispozițiile legale criticate reglementează procedura de executare a hotărârilor judecătorești referitoare la minori, atunci când copilul minor a fost încredințat unuia dintre părinți, unui terț sau unei instituții de ocrotire printr-o hotărâre judecătorească, iar persoana care deține copilul încearcă să se sustragă de la executarea hotărârii, având un caracter de noutate în legislația procesual civilă. Procedura reglementată de textele legale criticate prevede că în cazul refuzului debitorului obligației de încredințare a minorului de a executa această obligație pot fi luate măsuri de constrângere de natură patrimonială prevăzute de lege pentru neexecutarea obligațiilor de a face, respectiv când obligația nu este evaluabilă în bani [art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă], iar dacă debitorul este de rea-credință legiuitorul a reglementat obligația executorului judecătoresc de a sesiza parchetul de pe lângă instanța de executare în vederea începerii urmăririi penale. Prin Decizia nr. 710/09.11.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278/29.03.2018, paragraful 15, și Decizia nr. 299/12.05.2016, precitată, paragraful 21, CCR a constatat că procedura reglementată de dispozițiile art. 910-914 cuprinse în secțiunea a 2-a – Executarea hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii referitoare la minori a capitolului IV – Executarea silită a altor obligații de a face sau a obligațiilor de a nu face din titlul III – Executarea silită directă al cărții a V-a – Despre executare silită din Codul de procedură civilă nu încalcă dreptul la un proces echitabil garantat constituțional și convențional. Dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție prevăd judecarea proceselor în mod echitabil și soluționarea lor într-un termen rezonabil, drept consfințit și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Procesul echitabil constituie o garanție a principiului legalității, iar termenul rezonabil, o garanție a faptului că justiția asigură realizarea drepturilor și libertăților cetățenilor, cu eliminarea tergiversărilor și a mijloacelor șicanatoare. Or, procedura legală criticată instituie suficiente garanții pentru asigurarea unui proces echitabil și a termenului rezonabil. Prin Decizia nr. 299/12.05.2016, paragraful 19, CCR a mai reținut că legiuitorul a reglementat mai multe măsuri graduale ca intensitate, menite să constrângă debitorul să execute obligația prevăzută în titlul executoriu, prin intermediul instanței de judecată. Aplicarea penalităților reprezintă un mijloc de constrângere judiciară, o sancțiune pecuniară, care are rolul de a crea debitorului obligației o presiune suplimentară, inclusiv prin acumularea, timp de trei luni, a sumelor datorate pentru întârzierea în executare. După acest termen, legiuitorul a prevăzut o sancțiune mult mai gravă, respectiv constrângerea debitorului cu aplicarea unei sancțiuni penale. Referitor la critica privind posibilitatea de a influența comportamentul minorului în sensul de a-l respinge pe părintele care a câștigat procesul, CCR a reținut că legiuitorul a prevăzut în funcție de vârsta copilului un program de consiliere psihologică pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni, la finalizarea căruia psihologul numit de instanță va întocmi un raport. După primirea raportului, executorul judecătoresc va relua procedura executării silite. În continuare CCR a reținut, prin Decizia nr. 710/09.11.2017, paragraful 21, că, potrivit jurisprudenței sale, accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția. Este de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Este, de altfel, o soluție care rezultă în mod categoric din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora “Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și ale art. 129 în conformitate cu care “Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii” (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/08.02.1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69/16.03.1994). În ceea ce privește critica potrivit căreia prin opunerea minorului la cele stabilite prin hotărârea judecătorească sunt încălcate dispozițiile art. 26 alin. (2) din Constituție, CCR a observat că prin sintagma “persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora” legiuitorul constituant a avut în vedere persoana fizică având capacitate deplină de exercițiu și experiență de viață, care are posibilitatea de a-și valorifica acest drept în deplină cunoștință de cauză, situație care nu se regăsește în persoana unui minor, lipsit de capacitate de exercițiu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.287/08.10.2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767/10.11.2009). Așadar, CCR nu a reținut încălcarea dreptului de a dispune de el însuși al părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul, prin opoziția acestuia din urmă la legăturile personale stabilite prin hotărârea judecătorească. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența CCR, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. De asemenea, CCR a constatat că instanța de la Strasbourg are o jurisprudență bogată prin care a dat prevalență interesului superior al copilului. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că respectul pentru viața familială implică, în materia separației copiilor de părinți, obligația pozitivă a statului de a lua toate măsurile necesare, atât pentru a menține legăturile personale, cât și pentru a reuni copilul cu părintele său, ținând cont de interesul superior al minorului (Hotărârea din 07.08.1996, pronunțată în Cauza J. împotriva Norvegiei, paragraful 52, și Hotărârea din 24 .03.1988, pronunțată în Cauza O. împotriva Suediei, paragraful 71). În privința dreptului la reunire al minorului cu părinții săi, asupra căruia a fost luată măsura plasamentului, este necesar a reaminti faptul că trebuie atins un just echilibru între interesul superior al copilului de a rămâne în plasament și cel al părintelui de a fi reunit cu copilul (Hotărârea din 06.12.2007, pronunțată în Cauza M. și W. împotriva Franței, paragraful 62, și Hotărârea din 26.05. 2009, pronunțată în Cauza A. împotriva României, 26.05.2009, paragraful 79). În acest sens, Curtea de la Strasbourg, examinând ingerințele în dreptul la respectarea vieții de familie, pune în balanță, pe de o parte, interesul copilului de a fi protejat într-o anumită situație care pune în pericol sănătatea și dezvoltarea sa, iar, pe de altă parte, obiectivul de a reuni familia atunci când circumstanțele o permit. Astfel, în aprecierea sa, Curtea atribuie o importanță deosebită interesului superior al copilului, care în funcție de natura și de gravitatea sa, poate să predomine asupra interesului părintelui (Hotărârea din 07.08.1996, pronunțată în Cauza J. împotriva Norvegiei, paragraful 78), căci art. 8 nu ar putea în niciun caz să autorizeze un părinte să ia măsuri de natură să prejudicieze sănătatea sau dezvoltarea copilului său (Hotărârea din 19.09.2000, pronunțată în Cauza G. împotriva Franței, paragraful 59). Art. 8 din Convenție, din punctul de vedere al garanțiilor procedurale, impune și o altă obligație în sarcina statelor, și anume aceea de a soluționa cauzele cu celeritate, întrucât în relația unui părinte cu copilul său trebuie manifestată o diligență excepțională, având în vedere faptul că trecerea timpului poate reprezenta o soluționare de facto a cauzei (Hotărârea din 05.12.2002, pronunțată în Cauza H. împotriva Germaniei, paragraful 54). Curtea a statuat că neîndeplinirea obligațiilor impuse de Convenția de la Haga (Convenția din 25.10.1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii), ratificată de România prin Legea nr. 100/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243/30.09.1992, este considerată o încălcare a art. 8 din Convenție, având în vedere că art. 3, 7, 12 și 13 din Convenția de la Haga prevăd obligativitatea înapoierii imediate a copiilor care au fost luați sau reținuți într-un alt stat contractant în mod nelegal. Astfel, luarea sau reținerea unui copil va fi considerată nelegală dacă încalcă drepturile părintești atribuite unei persoane conform legii statului în care copilul avea rezidența obișnuită imediat înainte de luare sau reținere, iar autoritățile statale trebuie să coopereze pentru a asigura înapoierea copilului, prin localizarea și reîncredințarea acestuia părintelui îndreptățit. În acest scop, autoritățile administrative și judiciare din statele contractante trebuie să acționeze cu celeritate, chiar și din proprie inițiativă, urmărind totodată să ferească copilul de pericol (Hotărârea din 29 aprilie 2003, pronunțată în Cauza I.G. și A.U.I. împotriva Spaniei, paragrafele 49, 50 și 62). Însă copilul nu poate fi obligat să aibă relații personale cu părintele divorțat, tocmai de aceea este necesară parcurgerea unei etape de consiliere psihologică prin care să se deceleze cu claritate opțiunea reală a copilului. În Hotărârea din 08.07.2003, pronunțată în Cauza S. împotriva Germaniei, s-a reținut că un minor în vârstă de 13 ani al reclamantului își exprimase dorința clară de a nu se vedea cu acesta, dorință pe care o menținuse timp de mai mulți ani. Instanțele naționale au considerat că a forța pe minor să îl vadă pe reclamant i-ar putea afecta grav echilibrul emoțional și psihologic. Curtea de la Strasbourg a acceptat faptul că procesul decizional proteja suficient interesele reclamantului. De altfel, prin Hotărârea din 16.07.2015, pronunțată în Cauza N. împotriva Rusiei, paragraful 66, Curtea de la Strasbourg a statuat că, în ceea ce privește dreptul de vizită, interesul superior al copilului nu poate să fie determinat în mod obiectiv prin raportare la o prevedere legală cu caracter general. Având în vedere marea varietate de situații pe care le prezintă viața de familie, trebuie analizate circumstanțele particulare ale fiecărui caz, pentru a putea fi siguri că există un just echilibru între drepturile tuturor persoanelor implicate (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 15.09.2011, pronunțată în Cauza S. împotriva Germaniei, paragraful 100). În consecință, se poate interpreta art. 8 ca impunând statelor membre obligația de a examina în fiecare caz dacă este în interesul superior al copilului să rămână în contact cu persoana care s-a îngrijit de el o perioadă de timp suficient de lungă, puțin contând faptul că acel copil este legat sau nu din punct de vedere biologic de acea persoană. Prin Hotărârea din 01.02.2018, pronunțată în Cauza M.K. împotriva Greciei, paragrafele 76 și 77, Curtea de la Strasbourg a reamintit jurisprudența sa constantă prin care a statuat, în legătură cu executarea hotărârilor vizând dreptul familiei, că elementul esențial constă în a cunoaște dacă autoritățile naționale au luat toate măsurile necesare pentru a facilita această executare, măsuri care, în mod rezonabil, puteau fi luate în funcție de circumstanțele speței. Cu toate acestea, dacă în privința copiilor nu este de dorit să fie luate măsuri coercitive în acest domeniu delicat (Hotărârea din 15.09.2016, pronunțată în Cauza G. împotriva Italiei, paragraful 64, și Hotărârea din 11.02.2016, pronunțată în Cauza M. și S. împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, paragraful 77), recurgerea la sancțiuni nu trebuie să fie exclusă în caz de comportament ilegal al părintelui cu care trăiesc respectivii copii (Hotărârea din 25.01.2000, pronunțată în Cauza I.-Z. împotriva României, paragraful 106, și Hotărârea din 12.12.2006, pronunțată în Cauza B. împotriva Albaniei, paragraful 54). Interesul superior al copilului poate să ceară, câteodată, ca acel copil nu fie separat de părintele la care se găsește sau ca el să nu fie înapoiat părintelui care îl cere (Hotărârea din 07.03.2013, pronunțată în Cauza R. și alții împotriva Franței, paragraful 80). Așadar, legiuitorul român nu a făcut decât să urmeze liniile jurisprudenței instanței de la Strasbourg. Încercând să protejeze toate interesele concurente, el a dat prevalență principiului interesului superior al copilului. Copilul nu poate fi sancționat pentru că nu mai dorește să aibă relații personale cu unul dintre părinți, dar această dorință a sa este analizată cu ajutorului unui psiholog specializat capabil să deceleze opiniile reale ale minorului de atitudinile condiționate de un eventual conflict de loialitate sau de manipularea părintelui căruia i-a fost încredințat copilul. Sigur că autoritățile competente trebuie să acționeze cu celeritate în sensul rezolvării acestor situații delicate care țin de viața de familie, însă textul legal criticat nu prezintă niciun viciu de neconstituționalitate, nefiind încălcate prevederile ale art. 11, art. 20, art. 21 alin. (3), art. 26 din Constituție ori art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, alin. (2) al art. 913 din Codul de procedură civilă se referă la un termen de 3 luni pentru programul de consiliere psihologică, cererea de încuviințare a unui astfel de program fiind soluționată cu celeritate de către instanța competentă. CCR a constatat că textul legal criticat nu încalcă dreptul la judecarea unei cauze într-un termen rezonabil, având în vedere specificitatea domeniului în discuție care reclamă protejarea interesului superior al minorului. Distinct de cele de mai sus, CCR a constatat că prevederile art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică nu sunt incidente în cauză. În ceea ce privește invocarea art. 148 din Constituție, CCR a constatat că autorul excepției de neconstituționalitate nu arată în mod concret în ce constă contrarietatea dintre textul legal criticat și respectivul text constituțional. Or, CCR nu se poate substitui autorului excepției în formularea acesteia. Sursa: legestart.ro
  2. Danubius Health Spa Resorts devine Ensana, cel mai mare operator medical spa din Europa. Sunt anuntate investitii de peste 8 mil. euro in Sovata Danubius Health Spa Resorts, cel mai mare operator medical spa din Europa anunta crearea Ensana - un nou brand de hoteluri spa specializate pe sanatate prin folosirea resurselor naturale si expertiza medicala moderna. Din portofoliul grupului Ensana face parte si Sovata Ensana Health Spa Hotels, care anunta deschiderea in primavara anului 2020 a unui hotel de 3 stele, in urma unei investitii de peste 8 mil. euro. Danubius Health Spa Resorts reuneste 26 de hoteluri cu competente medicale & Spa sub umbrela celui mai mare operator medical spa din Europa - Ensana. Grupul hotelier, care detine proprietati in Republica Ceha, Ungaria, Romania si Slovacia, are ca obiectiv prinicipal punerea in valoare a puterii vindecatoare a resurselor naturale locale alaturi de cunostintele medicale de specialitate. „Suntem custozii unora dintre cele mai puternice si valoroase resurse naturale din Europa si le punem in valoare in moduri noi, suprinzatoare si inovatoare, cu scopul de a imbunatati sanatatea oaspetilor nostri", a tinut sa precizeze Mark Hennebry, presedintele grupului Ensana. Piata turismului de sanatate si wellness, 580 miliarde de euro Grupul Ensana a fost creat ca urmare a cresterii uriase pe care turismul de sanatate si wellness a avut-o la nivel mondial. Potrivit unui studiu Global Wellness Institute, este vorba despre o piata ce valoreaza 580 miliarde de euro, si care este estimata sa creasca pana la 834 miliarde de euro in 2022. „Cautam continuu sa ne extindem si sa descoperim noi oportunitati. Am investit deja in mod semnificativ in hotelurile noastre si nu ne oprim aici. In viitor, vom implementa noi tratamente, vom oferi noi facilitati de relaxare si desigur, locuri de munca", puncteaza Mark Hennebry. Ensana anunta investitii de peste 8 mil. euro in Sovata Printre locatiile din portofoliul Ensana se numara izvoare de ape minerale, ape termale, namoluri terapeutice, mofete si multe altele, iar expertii medicali din proprietatile detinute acum folosesc proprietatile vindecatoare ale acestor rezerve naturale pentru a trata o gama larga de afectiuni legate de muschi, oase, organe, metabolism si piele. Astazi, tratamentele marca Ensana ii ajuta pe cei care doresc sa-si imbunatateasca si sa isi protejeze starea de bine, dar si pe cei care cauta sa isi rezolve / amelioreze probleme de sanatate, de mobilitate, sau fertilitate. Sovata Ensana Health Spa Hotels face parte cu mandrie din portofoliul grupului Ensana. Odata cu rebrandingul grupului international hotelier, clusterul din Sovata anunta deschiderea in primavara anului 2020 a Ursina Ensana Health Spa Hotel, un hotel de 3 stele cu 144 de camere, baza de tratament si spa propriu, o investitie de peste 8 milioane de euro. Bio Balance, program unicat care mizeaza pe tipuri inovatoare de masaj De asemenea, Ensana pune un accent semnificativ pe rasfatul oaspetilor sai, pe imbunatatirea starii lor de sanatate, dar si pe preventie. De aici si ofertele grupului hotelier care ofera o combinatie de activitati de fitness si intinerire. De altfel, Directorul Spa al Grupului Ensana, Sven Huckenback a dezvoltat programul Bio Balance, care mizeaza pe tipuri inovatoare de masaj, acupunctura si antrenament fizic pentru imbunatatirea posturii, deblocarea articulatiilor, eliberarea de tensiunii musculare si cresterea nivelului de energie. Acesta este un program unicat pe care il poti gasi doar in cadrul grupului hotelier Ensana. Portofoliul de hoteluri din cadrul grupului Ensana este extrem de variat si include o gama larga de proprietati istorice, renumite si foarte frumoase, inclusiv bai romane, ce dateaza din 1896. Sursa: wall-street.ro
  3. Ungaria anunță DEZASTRUL: Vrea să folosească dreptul de VETO pentru bugetul UE Ungaria va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept, a declarat şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, într-un interviu publicat luni de Reuters potrivit Agerpres. ''Ceea ce noi respingem este că nu standardul de viaţă şi performanţa fiscală vor conta'' în alocarea fondurilor europene, a declarat oficialul ungar, precizând despre proiectul cadrului financiar multianual al UE că ''în forma sa actuală Ungaria cu siguranţă va opune veto''. Pe de altă parte, Gergely Gulyas a adăugat că Ungaria este dispusă să accepte o suplimentare a contribuţiei sale la bugetul UE pentru a compensa din pierderea generată de retragerea Regatului Unit, fiind de asemenea dispusă să accepte, în situaţia opusă, o scădere a fondurilor europene ce-i revin dacă Bruxelles-ul decide să nu fie compensată pierderea contribuţiei britanice prin sporirea contribuţiei celor 27 de state membre. Reacţia sa survine în contextul în care Germania, sprijinită de Olanda şi Suedia, cere o reducere a cheltuielilor în viitorul cadru bugetar multianual al UE şi ''stimulente suplimentare şi puternice'' privind migraţia şi proiectele climatice, insistând totodată ca alocarea fondurilor europene să fie supusă condiţionalităţii privind situaţia statului de drept, solicitare neagreată în special de Polonia şi Ungaria, cele două vizate în mod deosebit de o asemenea condiţionalitate. Conform unor surse citate de Reuters, Germania doreşte să limiteze viitorul buget al blocului comunitar pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană. Germania - cel mai mare contributor net la bugetul UE - ar urma să prezinte propunerea la reuniunea de luni a miniştrilor pentru Afaceri Europene. Diviziunile dintre statele membre, obişnuite la fiecare negociere a unui cadru financiar multianual, sunt însă acum mai profunde, având în vedere riscul de recesiune în blocul comunitar, incertitudinea privind Brexitul împreună cu pierderea contribuţiei britanice la bugetul UE şi respectivele condiţionalităţi politice. ''Marea mea îngrijorare este că Europa se va afla într-o situaţie economică şi geopolitică dificilă dacă până la 1 ianuarie nu vom avea un buget'', a avertizat în timpul unei reuniuni ministeriale de la Bruxelles comisarul european Guenther Oettinger, însărcinat cu aceste negocieri. El a estimat că, în actualul ritm al acestor negocieri, vor trece ani până când s-ar putea ajunge la un compromis. Mai mult, cadrul financiar multianual al UE trebuie adoptat cu mult timp înaintea începutului său, întrucât acest buget implică stabilirea unor programe de cheltuieli anuale care la rândul lor necesită negocieri complexe. Sursa: stiripesurse.ro
  4. uS DeviL

    Topic Closed.
  5. uS DeviL

    Topic Closed.
  6. La început de an școlar, Asociația Elevilor avertizează: Măsura adoptată de Guvern cu privire la navetă va crește abandonul școlar Asociația Elevilor din Constanța susține că Hotărârea adoptată luni de Guvern, care vizează decontarea transportului județean al elevilor, va duce la o creștere a abandonului școlar, deoarece plafonează în continuarea plata navetei, informează Mediafax. Asociația Elevilor din Constanța susține, într-un comunicat remis presei luni, că Guvernul plafonează în continuare naveta elevilor și că Hotărârea adoptată de Executiv este ilegală. „Guvernul plafonează în continuare naveta elevilor, în ciuda semnalelor constante din teritoriu privind situația problematică a decontării navetei elevilor generată de tarifele maximale la transportul județean, fapt ce a dus la decontarea parțială a navetei, în unele cazuri, sau chiar nedecontarea acesteia. În ședința de Guvern de astăzi, 9 septembrie a.c., Guvernul României a aprobat o hotărâre de guvern ilegală, ce are ca obiect prelungirea Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Metodologiei de calcul și stabilirea tarifului maxim per kilometru aferent abonamentului de transport prevăzut la alin. (3) al art. 84 din Legea educației naționale nr. nr. 863/2016, deși aceasta a rămas, încă de pe 28 iunie, fără temei legal”, se arată în comunicatul asociației. Asociația Elevilor: Hotărârea adoptată de Guvern va duce la creșterea abandonului școlar „Ca urmare, Guvernul României a adoptat astăzi (luni- n.r.) o hotărâre nelegală atât din punct de vedere a legislației românești, cât și din punct de vedere al concordanței cu normele europene. Mai mult, considerăm că măsura adoptată va crește rata abandonului școlar și, în consecință, a ratei părăsirii timpurii a școlii, calculată de către Comisia Europeană ca fiind 16,1% în România la momentul actual”, se mai arată în comunicat. Potrivit Asociației Elevilor, problemele cu decontarea transportului județean au apărut în 2016, când Guvernul a introdus tarifele maximale pentru operatorii de transport. Reprezentanții elevilor susțin că operatorii de transport nu au respectat tarifele impuse de Guvern, deoarece costul lor de producție era mai mare decât cel din actul normativ, astfel că s-a ajuns în situația în care școlile fie decontau doar parțial, fie nu decontau deloc transportul. Asociația Elevilor din Constanța a dat în judecată Guvernul, Ministerul Educației și Ministerul Dezvoltării Regionale „Știm că sistemul educațional din România este, de ceva vreme bolnav. Știm că a primit lovituri peste lovituri, venite ca efect al incompetenței guvernărilor din ultimii ani, care n-au avut pic de strategie, pic de planificare, pic de viziune față de direcția în care acesta ar trebui să meargă, față de medicamentele de care are nevoie. Totuși, am sperat că, printr-o minune, el se va face bine. Astăzi am asistat la ultima lovitură de care mai avea nevoie ca să putem constata anul decesului. 2019. Niciodată în istorie nu s-au luat atât de multe măsuri cu scopul de a destabiliza un sistem care era ultima speranță a unei țări deja împotmolite. Nu pot decât să spun condoleanțe. În aceeași zi în care elevii țineau doliu pentru educație, Guvernul a omorât-o pe bune”, a declarat Andrei-Mihai Tănase, președintele AEC. Asociația Elevilor din Constanța a dat în judecată, în 28 august, Guvernul, Ministerul Educației și Ministerul Dezvoltării Regionale pentru anularea Hotărârii de Guvern din 2016 prin care au fost introduse tarifele maximale la tranport. Sursa: digi24.ro
  7. Cheltuieli de judecată şi dreptul de intervenție al instanţei Discuţia de mai jos se concentrează, punctual, pe onorariul datorat avocaţilor, cu clarificări din partea CCR privind rolul activ al instanţei faţă de partea care a căzut în pretenţii. Codul de procedură civilă prevede, prin art. 451 – Cuantumul cheltuielilor de judecată că acestea constau în: - taxele judiciare de timbru; - timbrul judiciar; - onorariile avocaților; - onorariile experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3); - sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare; - orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. Acelaşi articol prevede, în continuare, că instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. Acelaşi drept îl are instanţa şi în ce priveşte reducerea plăţii datorate experților judiciari și specialiștilor numiți. Nu pot fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor. Excepția a fost invocată de într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii formulate de asociația de proprietari privind obligarea la plata unor sume de bani, reprezentând cote de întreținere restante. - În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 44 – Dreptul de proprietate privată. - Autorul acesteia susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în ceea ce privește acea componentă a cheltuielilor de judecată reprezentată de onorariile avocaților, fără a arăta în ce constă pretinsa contrarietate între textul de lege criticat și prevederile constituționale invocate, respectiv art. 21 și art. 44 din Constituție. - În legătură cu acest aspect, Curtea a reținut că, deși nu sunt formulate critici concrete de neconstituționalitate, ci este invocată în mod generic încălcarea principiului constituțional al accesului liber la justiție și al dreptului de proprietate privată, analiza conținutului normativ al textului de lege criticat, în ceea ce privește referirea la acea parte din cheltuielile de judecată reprezentată de onorariile avocaților, poate fi raportată, în mod rezonabil, la conținutul implicit al textelor constituționale invocate. În acest sens, Curtea reține că asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate s-a mai pronunțat, prin Decizia nr. 471/2017 sau prin Decizia nr. 165/2018, între alte dispoziții constituționale, și în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție. - Prin Decizia nr. 471/2017, Curtea a reținut că avocatul, prin exercitarea profesiei sale, îndeplinește o activitate economică, ce constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piață liberă, însă orice activitate economică se desfășoară “în condițiile legii”; în consecință, legiuitorul a apreciat că valoarea onorariului trebuie să fie proporțională cu serviciul prestat, instituind astfel posibilitatea limitării sale în cazul în care nu există un just echilibru între prestația avocațială și onorariul solicitat. De asemenea, prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că obligativitatea plății cheltuielilor de judecată, incluzând onorariile avocaților, de către partea ale cărei pretenții nu au fost admise de instanța de judecată, are la bază ideea de culpă procesuală a acesteia și nu contravine prevederilor constituționale. - Totodată, prin Decizia nr. 165/2018, în legătură cu obligativitatea plății cheltuielilor de judecată, incluzând onorariul avocatului, de către partea care pierde procesul, Curtea a reținut, invocând jurisprudența sa în această materie, că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune, în mod necesar, ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil. - Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că obligativitatea plății cheltuielilor de judecată are la bază ideea de culpă procesuală, însă, dat fiind că partea care pierde procesul este obligată să suporte și onorariul avocatului părții adverse, pentru opozabilitate, cuantumul acestuia trebuie să fie însușit de către instanța de judecată. Din acest punct de vedere, prevederile textului de lege criticat îndeplinesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, instituind criterii clare prin raportare la care instanța de judecată poate reduce, motivat, partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, apreciind asupra proporționalității acestora în raport cu obiectul cauzei, valoarea sau complexitatea acesteia, ori cu activitatea desfășurată de avocat. Mai mult, așa cum prevede expres textul de lege criticat, măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. - Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. - Pentru aceleași considerente, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate prin Decizia nr. 325/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 668 din 9 august 2019. Sursa: legestart.ro
  8. Mâncatul compulsiv - cauze Mâncatul compulsiv este caracterizat prin ingerarea necontrolată de alimente, în general nesănătoase - dulciuri, junk-food, băuturi carbogazoase etc. -, bazată pe diferite cauze, precum cele genetice, culturale, sociale sau psihologice. O stare care apare imediat după ce s-a recurs la acest comportament este vina, care intervine aproape imediat, stare care face ca acest comportament să se extindă către fenomenul recunoscut și ca "binge eating". Dar de ce avem un astfel ce comportament? Care este sursa unui astfel de comportament? Mereu ne-am mințit că de mâine nu vom mai mânca necontrolat, dar totuși o facem zi după zi, spătămână după săptămână, lună după lună, an după an. Și nu ne învățăm minte. Este în regulă, nu este vina noastră, cultura în care am crescut nu ne-a oferit o educație eficace în aceasta direcție, lecțiile de dezvoltare personală (care ar trebui să includă printre ele și un curs de educație nutrițională) lipsind cu desăvârșire. Nu este vina noastră, însă ține de responsabilitatea noastră să ne informăm odată ce vedem că avem aceleași obiceiuri, care duc doar la rezultate dăunătoare pentru organismul nostru. Așadar, să privim câteva cauze care duc către acest fel de comportament: Cauze genetice: - anomalii biologice (un exemplu ar fi cel în care hipotalamusul - regiunea cerebrală care controlează apetitul alimentar - transmite în mod eronat mesaje referitoare la senzațiile de foame și sațietate); - mutații genetice (una dintre cele mai frecvente mutații genetice este ascoiată cu dependența alimentară); - nivelul scăzut de serotonină la nivel cerebral. Cauze sociale și culturale: - presiunea societății asupra oamenilor de a avea "silueta ideală" (prin diverse tertipuri fizice cât și virtuale, precum pozele pe Instagram etc.), oamenii necunoscând faptul că acea siluetă nu este însoțită neapărat și de o sănătate înfloritoare sau dacă este, a fost obținută cu multă muncă și perseverență (excluzând cazurile în care s-au folosit steroizi și alte substanțe); - comportamentul culinar neadecvat al părinților, care de asemenea, în mod involuntar prin faptul că nu au fost educați la rândul lor în ceea ce privește nutriția, predau și copiilor același comportament alimentar defectuos; - criticile din copilărie asupra aspectului fizic. Cauze psihologice: - depresia; - stima de sine scăzută; - anxietatea. Așadar, acum că știm cauzele care duc la un astfel de comportament, ne responsabilizează să apelăm la ajutor specializat pentru a ne vindeca rănile și a pune bazele unui stil de viață sănătos. În postarea următoare vom trata și soluțiile pentru acest tip de comportament. Sursa: Articol Propriu
  9. Cum se iau deciziile la nivel european Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de procedură legislativă ordinară (denumită anterior codecizie). Aceasta înseamnă că Parlamentul European (instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii europeni şi ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct) trebuie să aprobe legislaţia UE împreună cu Consiliul (instituţia reprezentând guvernele celor 28 de state membre). Elaborarea legislaţiei UE Înainte de a propune noi iniţiative legislative, Comisia evaluează potenţialele consecinţe economice, sociale şi ecologice pe care le-ar putea avea acestea. Prin urmare, Comisia realizează evaluări de impact care prezintă avantajele şi inconvenientele diferitelor opţiuni politice. De asemenea, Comisia consultă părţile interesate cum ar fi organizaţiile neguvernamentale, autorităţile locale, reprezentanţii industriei şi ai societăţii civile. Grupurile de experţi sunt invitate să formuleze avize cu privire la aspectele tehnice relevante. În acest fel, Comisia se asigură că propunerile legislative răspund nevoilor celor vizaţi şi evită procedurile birocratice inutile. Cetăţenii, întreprinderile şi organizaţiile pot participa la procedura de consultare prin intermediul site-ului Consultări publice. Parlamentele naţionale îşi pot exprima în mod oficial rezervele în cazul în care consideră că o problemă poate fi soluţionată mai bine la nivel naţional decât la nivelul UE. Revizuire şi adoptare Parlamentul European şi Consiliul revizuiesc propunerile înaintate de către Comisie şi propun amendamente. Dacă cele două instituţii nu cad de acord cu privire la amendamente, are loc o a doua lectură. În cadrul acesteia, Parlamentul şi Consiliul pot propune din nou amendamente. Parlamentul are puterea de a bloca propunerea legislativă dacă nu ajunge la un acord cu Consiliul. Dacă amendamentele sunt acceptate de către ambele instituţii, proiectul legislativ poate fi adoptat. În caz contrar, se reuneşte un comitet de conciliereCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• care încearcă să găsească o soluţie. Atât Consiliul, cât şi Parlamentul pot bloca propunerea legislativă în cea de-a doua lectură. Sesiunile Parlamentului European şi o parte din sesiunile Consiliului pot fi urmărite on-line. Cum este adoptată legislaţia Procedura legislativă ordinară (cunoscută anterior sub numele de „codecizie”) Procedura legislativă ordinară (prin care Parlamentul European şi Consiliul UE adoptă împreună actele legislative) explicată pas cu pas şi lista ultimelor documente adoptate prin această metodă. Regulamentul de procedură al Consiliului European Cum funcţionează Consiliul European Cooperarea judiciară europeană în materie civilă Cooperarea dintre instanţele naţionale în cauze civile Sursa: europa.eu
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.