Angajatorul a intrat în insolvență și nu mai plătește salariile: Ce pot face angajații, pas cu pas, conform modificărilor adoptate de Guvern

[uS DeviL]

Angajatorul a intrat în insolvență și nu mai plătește salariile: Ce pot face angajații, pas cu pas, conform modificărilor adoptate de Guvern

 

 

 

Având în vedere că Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanță de urgență prin care simplifică procedura specială ce trebuie respectată de un angajat, pentru a-și primi banii de salariu, atunci când angajatorul intră în insolvență, merită prezentat ce pași trebuie urmați, pentru a accesa mecanismul în cauză.

 

Condițiile relevante pot fi găsite în Legea nr. 200/2006, care prevede regulile aplicabile pentru constituirea și folosirea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. După cum e, deja, evident din obiectul de reglementare al actului normativ, vorbim de o rezervă de unde se asigură plata salariilor atunci când angajatorul intră în insolvență.

La acest moment, e necesar ca două condiții să fie îndeplinite pentru ca un salariat să ceară plata salariilor din acest fond:

• să se fi deschis procedura insolvenței față de angajatorul acelui salariat și 
• să se fi dispus ridicarea totală sau parțială a dreptului de administrare al angajatorului.

În curând, însă, cea de-a doua condiție va fi înlăturată, pentru că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care să simplifice procedura de acordare a banilor pentru salariații al căror angajator a intrat în insolvență.

Cu alte cuvinte, se va schimba și procedura ce va trebui urmată pentru plata salariilor din Fond. În sensul că va dispărea obligația de depunere a documentului care demonstrează ridicarea dreptului de administrare, document ce trebuie depus acum (până la intrarea în vigoare a modificărilor).

Va rămâne de depus un singur tip de documente, la agențiile teritoriale de muncă: documente care să ateste că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței.

Ca regulă, administratorul sau lichidatorul judiciar al angajatorului aflat în stare de insolvență depune asemenea documente. Iar, pe lângă documente care să ateste deschiderea procedurii insolvenței, trebuie făcută o cerere de plată a creanțelor salariale. 

Însă Legea nr. 200/2006 prevede că, în egală măsură, aceste documente pot fi depuse și de către salariați ori de reprezentanții acestora. Însă, dacă aceștia vor dori să depună documentele, ei sunt obligați să se adreseze, mai întâi, administratorului sau lichidatorului.

Dacă sunt îndeplinite condițiile pentru acoperirea salariilor din Fond, agenția teritorială emite dispoziția privind stabilirea cuantumului creanțelor salariale. Aceasta trebuie comunicată administratorului/lichidatorului, iar ea este titlu executoriu de la momentul la care expiră termenul de plată.

Însă ce datorii față de salariați pot fi, mai exact, acoperite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale? E vorba de:

• salariile restante;
• compensațiile bănești restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariați, dar numai pentru maximum un an de muncă;
• plățile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă și/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
• compensațiile restante pe care angajatorii au obligația de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă și/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
• indemnizațiile restante, pe care angajatorii au obligația, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activității.

Important! Nu pot fi acoperite, din Fondul de garantare, contribuțiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvență.

De asemenea, există un plafon până la care rezervele din Fond pot fi folosite pentru acoperirea sumelor de mai sus: nu mai mult de trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Cum ajung bani la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale? Din contribuția asiguratorie pentru muncă, pe care toți angajatorii o datorează la stat pentru salariații proprii, 15% se duce la acel fond. Contribuția pentru muncă este singura contribuție socială obligatorie datorată de angajator. Contribuțiile pentru pensii și sănătate sunt datorate de salariați, dar sunt plătite efectiv de angajator.

Atenție! Regulile simplificate se vor aplica abia după ce OUG-ul de care vorbeam mai sus va intra în vigoare.

 

 

Sursa: avocatnet.ro