Jump to content

Din vremurile grele putem învăța, dacă ne dăm voie. VUCA


Alucard ToV
 Share

Recommended Posts

image.png.42d2ef73ce6bc69611c87c010dadf30d.png

 

De mai bine de un an, suntem supuși unui experiment dificil, neimaginat până acum câteva luni. Unii l-au încadrat în categoria evenimentelor de tip „lebădă neagră“, alții l-au văzut ca pe o manifestare de tip „rinocerul gri“.

 

Mai mult ca oricând, am (re)simțit și (re)simțim volatilitatea, incertitudinea, complexitatea și ambiguitatea mediului în care trăim. Ceea ce strategii americani numeau în 1991 VUCA – Volatile, Uncertain, Complex, Ambiguous – dă cu noi de pereții unei realități pe care ne-o doream altfel. Sănătatea, bunăstarea ne sunt puse la încercare, auzim tot mai des cuvântul burnout, zâmbetele ne sunt acoperite de… măști. Obligativitatea distanțării fizice ne-a „golit“ rezervorul de îmbrățișări, online-ul a înlocuit ceea ce, în mod normal, avea loc „pe viu“.

 

Ne întrebăm când și cum se va termina acest extemporal al vieții. Însă, până la acel moment, cultivarea rezilienței emoționale, conectarea cu noi înșine, practica recunoștinței, compasiunea, iubirea ne mențin ancorați în aici și acum.

 

La începutul anului trecut, nu m-aș fi gândit că, în august 2020, voi începe „distilarea“ unui remediu care ne ajută să facem față provocărilor mediului VUCA. Acesta poate fi transpus în ecuația de mai jos, despre care vorbesc în prima mea carte, respectiv:

 

VUCA² = Vulnerabilitate + Unicitate + Curaj + Autenticitate

 

Fiecare dintre noi își poate antrena aceste resurse, folosind un set de întrebări pe care l-am conceput și din care vă las câteva mai jos:

 

  • Când a fost ultima dată când ai înfruntat incertitudinea cu curaj?
  • Cu ce asociezi vulnerabilitatea?
  • Când a fost ultima dată când te-ai simțit curajos sau curajoasă? 
  • În aceste vremuri VUCA (volatile, incerte, complexe, ambigue) ce ai descoperit despre tine și nu știai până acum?

 

Ca bonus, pe lângă cele de mai sus, îndrăznesc să vă mai întreb și următoarele:

 

  • Când a fost ultima dată când ți-ai ascultat intuiția? Cum te-ai simțit făcând asta?
  • Care este cel mai mare dar personal? Când l-ai manifestat ultima dată?
  • Există vreun obicei nou pe care l-ai câștigat anul trecut?
  • Când ai lucrat ultima dată pentru acel vis al tău?
  • Când consideri că mai poți face un pas spre realizarea acelui vis?

 

Probabil că demersul interogativ la care v-am invitat vă face să vă simțiți ca în timpul unei sesiuni de terapie sau de coaching. Dar credeți-mă, este pentru binele vostru, întrucât veți (re)descoperi niște vitamine personale care vă vor susține acum și în viitor.

 

Iar la final, vreau să vă spun ceva despre frică, întrucât perioada asta ne-a așezat față în față cu temeri mai mari sau mai mici – iar unele dintre ele poate că nici nu știam că există.

 

Frica este o emoție inevitabilă în această viață, care însoțește orice schimbare declanșată fie din interiorul nostru, fie de ceva din exterior. Important este să nu fugim din fața fricii, ci să purtăm un dialog cu ea, să înțelegem ce vrea să ne comunice, să o îmblânzim folosind, poate, metoda pe care vulpea i-o sugerează Micului Prinț în cartea cu același titlu, scrisă de Antoine de Saint-Exupéry:

 

„Trebuie să ai foarte multă răbdare! răspunse vulpea. La început, te vei așeza ceva mai departe de mine, uite-așa, în iarbă. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti nici un cuvânt. Graiul este izvor de neînțelegeri. Însă vei putea, pe zi ce trece, să te așezi din ce în ce mai aproape de mine.“

 

Sursa

Edited by low Alucard
Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.