Iohannis a promulgat legea prin care devine infracţiune incitarea la ură împotriva politicienilor

[BIS aka OldNab]

 

 

Legea care modifică Codul Penal pentru a fi incriminată incitarea la violență, ură sau discriminare inclusiv pe citeriul apartenenței politice a fost promulgată vineri de către președintele Klaus Iohannis. Pedeapsa prevăzută este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

 

Între circumstanțe este introdusă și apartenenența politică, o prevedere similară fiind și în vechiul Cod Penal.

 

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaților la jumătatea lunii martie, iar pentru modificare au votat parlamentarii din arcul puterii, USR și AUR fiind împotrivă.

 

Modificarea adusă Codului penal este următoarea:

"Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă".

Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Laura Vicol, declara că proiectul de lege transpune în legislaţie un articol din Decizia cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal şi că Guvernul din care făcea parte şi USR a pus această iniţiativă pe masa Parlamentului.

 

Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de către USR, care a contestat criteriul „apartenenţei politice” între categoriile vizate. Fostul ministru al Justiției Stelian Ion spunea că o astfel de modificare nu este potrivită, mai ales în vremurile pe care le trăim acum, având în vedere experienţa anilor trecuţi, şi anume „încercările lui Liviu Dragnea de a ne impune anumite limitări din acestea ale libertăţii de expresie”.

 

Actul normativ a fost contestat și de către mai multe ONG-uri, între care Freedom House, Grupul pentru Dialog Social și Societatea Timișoara, care au vorbit despre „incriminarea delictului de opinie”, arătând că modificarea "pune în pericol fundamentele unei societăți libere și democratice".

 

În 28 aprilie, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate obiecţiile de neconstituţionalitate ale Avocatului Poporului şi USR asupra proiectului de lege. Astfel, CCR a decis că legea este constituţională.

Prima formă a legii picase la Curtea Constituțională.

 

 

SURSĂ: HotNews.