Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”

[FROG ZEW]

 

Profesoara Irina Căpățînă a vorbit pentru TVR Craiova despre situația în care recomandările de lectură pot să devină o „forțare”: „Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură”. „Forțăm și îndepărtăm copilul, deși poate intențiile noastre sunt bune”, a precizat cadrul didactic.

 

Aceasta predă Limba și literatura română la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova.

 

Irina Căpățînă a menționat că vorbește din perspectiva unui profesor care află la începutul liceului că elevii au primit recomandări de lectură fără să fie potrivite cu vârsta lor: „Eu vorbesc acum din perspectiva unui profesor de literatură, care primește în clasa a IX-a, la începutul anilor de liceu, un feedback nu tocmai potrivit despre experiența de lectură a copiilor, de la care aflu că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta, titluri din literatura română în special, care ne duc așa către o forțare a lecturii, care trebuie să fie un fenomen firesc.”

Întrebare: Din discuțiile pe care le aveți cu elevii de la clasele dumneavoastră, care ar fi motivele pentru care nu se mai apleacă atât de mult asupra cititului? Lipsa timpului sau, eu știu, cărțile nu mai sunt atrăgătoare pentru ei?

 

Irina Căpățână: Nu cred că nu mai sunt atrăgătoare cărțile, pentru că se scrie în continuare și se scrie literatură bună și ei au o ofertă foarte largă. Timpul poate să fie, într-adevăr, un factor, dar, cum știm foarte bine, este cel mai des invocată scuză: „nu avem timp să facem anumite lucruri. Prin urmare, nu avem timp nici măcar să citim”. Ține de prioritizare, ține de organizare, ține de felul în care ne gestionăm timpul și ține, evident, și de a vrea să citești.

 

Dar cred că un motiv pentru care copiii se îndepărtează de lectură trebuie să fie găsit și în școală, pentru că mie nu-mi place să mă ascund pe după deget. Din nou, este o realitate. Contează foarte mult cu ce venim de la școală sau dinspre școală către elevi, cu ce ofertă de lectură și se întâmplă, de foarte multe ori, ca alegerile să nu fie tocmai cele potrivite. Eu vorbesc acum din perspectiva unui profesor de literatură, care primește în clasa a IX-a, la începutul anilor de liceu, un feedback nu tocmai potrivit despre experiența de lectură a copiilor, de la care aflu că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta, titluri din literatura română în special, care ne duc așa către o forțare a lecturii, care trebuie să fie un fenomen firesc.

 

Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură, pentru că intră atât de multe aspecte în lectură și în înțelegerea a ceea ce citim. Și pentru că este un proces atât de delicat, forțăm și îndepărtăm copilul, deși poate intențiile noastre sunt bune. Atunci, da, și ceea ce se întâmplă în școală este un motiv pentru care copiii nu citesc.

 

Informații de context

 

Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie 2024. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere.

Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura româna la Colegiul Naţional Iaşi, spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, este de părere Emil Munteanu.

 

O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul.

 

„Dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment uşor, o modalitate de ieşire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram, mă tem că pariul cu lectura poate fi uşor pierdut”, spune profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul unor schimbări rapide în preferințele de lectură ale tinerilor, influențate de mediile digitale, profesoara subliniază riscul ca lectura să își piardă din valoarea formativă dacă este văzută doar ca o formă de divertisment.

 

În interviul pentru Edupedu.ro, Lidia Cotea subliniază importanța unei selecții de lecturi care să fie valoroase și să contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice a adolescenților. „Un tânăr are nevoie, în mod cert, de multiple repere pentru a se forma ca cititor avizat”, afirmă profesoara, făcând un apel la editori și cadre didactice să sprijine accesul elevilor la o literatură diversă și profundă, capabilă să ofere perspective durabile, dincolo de influențele efemere ale platformelor online.

 

Sursa