FROG ZEW

Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a anunțat pe pagina de socializare că „până mâine, la ora 12:00, vor fi afișate rezultatele examenului național de Bacalaureat”. Ministrul le transmite elevilor care nu promovează examenul să nu renunțe. „Celor care nu reușesc să promoveze le transmit un mesaj simplu: nu renunțați! Nu vă aflați la un capăt de drum. Bacalaureatul are și o sesiune de toamnă și veți avea o nouă șansă”, a spus Mihai Dimian. Potrivit lui Mihai Dimian, „până mâine, la ora 12:00, vor fi afișate rezultatele examenului național de Bacalaureat.” „Celor care nu reușesc să promoveze le transmit un mesaj simplu: NU RENUNȚAȚI! Nu vă aflați la un capăt de drum. Bacalaureatul are și o sesiune de toamnă și veți avea o nouă șansă. Folosiți săptămânile care urmează pentru a vă pregăti, înscrieți-vă la sesiunea de toamnă și reveniți cu încredere. Un rezultat nu vă definește, însă perseverența vă poate defini viitorul!”, a spus ministrul Educației și Cercetării. Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat): susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale; susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea; obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise). Rezultatele inițiale de la Bacalaureat 2026, sesiunea iunie-iulie vor fi publicate pe 7 iulie. Cererea de vizualizare se depune doar pe 7 iulie 2026, între orele 14.00 – 18.00, iar contestațiile în perioada 7-9 iulie, conform calendarului oficial. Ce trebuie să știi înainte de a depune contestație Art. 13. — (1) Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință de faptul că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica nota inițială prin creștere sau descreștere, după caz, conform metodologiei. Redăm mesajul integral al ministrului Mihai Dimian: „Până mâine, la ora 12:00, vor fi afișate rezultatele examenului național de Bacalaureat. Pentru mulți dintre voi va fi un moment de bucurie. Alegeți cu înțelepciune calea pe care o veți urma, în funcție de ceea ce vă pasionează și de ceea ce vă doriți să deveniți, nu doar de ceea ce pare mai ușor. Celor care nu reușesc să promoveze le transmit un mesaj simplu: NU RENUNȚAȚI! Nu vă aflați la un capăt de drum. Bacalaureatul are și o sesiune de toamnă și veți avea o nouă șansă. Folosiți săptămânile care urmează pentru a vă pregăti, înscrieți-vă la sesiunea din august și reveniți cu încredere. Un rezultat nu vă definește, însă perseverența vă poate defini viitorul! Mult succes tuturor!” Sursa

Canicula nu înseamnă doar disconfort, ci poate avea efecte grave asupra sănătății, avertizează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Stresul termic poate agrava bolile cardiovasculare, diabetul, astmul și afecțiunile psihice, iar insolația reprezintă o urgență medicală. În contextul temperaturilor extreme prognozate în această perioadă, specialiștii recomandă evitarea expunerii la soare, hidratarea constantă și măsuri speciale de protecție pentru copii, vârstnici și persoanele cu boli cronice. EXCLUSIV Edupedu.ro Lista orașelor sub caniculă extremă la Bacalaureat 2026. ANM: până la 40°C în ziua probei la Limba română și temperaturi maxime recorduri absolute ale lunii iunie INSP: Căldura extremă poate deveni periculoasă pentru sănătate Căldura extremă este definită ca o perioadă de două-trei zile în care temperaturile depășesc 32,2°C și sunt însoțite de umiditate ridicată, conform Institutului Național de Sănătate Publică. Specialiștii atrag atenția că stresul termic este principala cauză a deceselor asociate fenomenelor meteorologice extreme și poate agrava afecțiuni cardiovasculare, diabetul, bolile psihice și astmul. De asemenea, temperaturile foarte ridicate cresc riscul accidentelor și al transmiterii unor boli infecțioase. INSP subliniază că insolația reprezintă o urgență medicală. Persoanele vulnerabile în timpul caniculei Cele mai expuse categorii sunt: persoanele în vârstă; sugarii și copiii; persoanele cu boli cronice; cei care lucrează în aer liber sau în spații fără ventilație ori aer condiționat; persoanele aflate în situații socio-economice vulnerabile. Mortalitatea cauzată de căldură în rândul persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 85% între perioadele 2000–2004 și 2017–2021. În Europa, în vara anului 2022, aproximativ 61.672 de persoane au murit din cauza temperaturilor extreme, conform INSP. Expunerea la soare afectează și pielea Institutul avertizează că expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete poate provoca arsuri ale pielii, iar în timp poate favoriza apariția cancerelor cutanate. Recomandările INSP pentru zilele cu temperaturi extreme Evitați expunerea la soare în intervalul 11:00–18:00 Specialiștii recomandă evitarea deplasărilor și a activităților solicitante în aer liber în intervalul orar 11:00-18:00, atunci când radiația solară este cea mai puternică. De asemenea, este indicată folosirea cremelor cu protecție solară și petrecerea a două-trei ore pe zi într-un spațiu răcoros. Cum păstrați locuința răcoroasă INSP recomandă: închiderea ferestrelor în timpul zilei și acoperirea lor cu jaluzele sau obloane; aerisirea locuinței pe timpul nopții; oprirea aparatelor electrocasnice nefolosite; folosirea ventilatoarelor doar dacă temperatura este sub 40°C; setarea aerului condiționat la 27°C și utilizarea concomitentă a unui ventilator pentru creșterea confortului termic și reducerea consumului de energie. Cum preveniți deshidratarea Specialiștii recomandă: consumul regulat de apă, fără a aștepta apariția senzației de sete; aproximativ un pahar de apă pe oră și cel puțin 2-3 litri de lichide pe zi; purtarea hainelor lejere, din fibre naturale și în culori deschise; utilizarea pălăriilor și a ochelarilor de soare; efectuarea de dușuri răcoritoare; consumul de fructe și legume bogate în apă, precum pepenele, castraveții, roșiile sau prunele. INSP recomandă evitarea alcoolului, băuturilor energizante, cafelei în exces, băuturilor cu mult zahăr și alimentelor greu digerabile. Atenție la copii: sugarii nu trebuie expuși direct la soare Institutul Național de Sănătate Publică recomandă ca bebelușii cu vârsta sub șase luni să nu fie expuși direct la soare. Aceștia trebuie protejați prin îmbrăcăminte lejeră care acoperă brațele și picioarele, pălării cu boruri largi și, la nevoie, ochelari cu protecție UV. Pentru sugarii între șase și 12 luni pot fi utilizate produse de protecție solară destinate acestei categorii de vârstă, la recomandarea medicului. În cazul copiilor mai mari, INSP recomandă evitarea ieșirilor în intervalul 11:00-18:00, alegerea zonelor umbrite pentru joacă și educarea copiilor și a adulților care îi îngrijesc cu privire la măsurile de protecție împotriva caniculei. Un avertisment important: nu lăsați niciodată copiii în mașină Institutul Național de Sănătate Publică atrage atenția că nici copiii și nici animalele nu trebuie lăsați în vehicule parcate, nici măcar pentru perioade scurte, deoarece temperatura din interior poate crește rapid până la valori care le pun viața în pericol. Sursa

Universitățile în general trebuie să îi asculte pe tinerii care știu cel mai bine „piața” și știu ce meserii ce meserii vor fi căutate peste 10, 15 ani, iar noi trebuie rapid să dezvoltăm programe de studii, spune Ion Tomuș, profesor universitar la Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și directorul Școlii Doctorale. Deși întregul domeniu al studiilor doctorale a fost „zdruncinat” de reducerea indemnizației pentru doctoranzi, nu crede că interesul tinerilor pentru doctoratul în Teatru și Artele Spectacolului va scădea. În opinia sa, însă, „motivația financiară a dispărut”, iar cea care rămâne este „motivația artistică”. Ion Tomuș este profesor universitar la Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, unde predă istoria teatrului și teoria dramaturgiei. Totodată, este directorul Școlii Doctorale de Teatru și Artele Spectacolului, program dezvoltat în strânsă legătură cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. În interviul acordat Edupedu.ro în marja FITS 2026, profesorul afirmă că universitățile trebuie să mențină un dialog permanent cu tinerii și să îi implice în dezvoltarea programelor de studii. „Universitatea, în general, trebuie să asculte tinerii și să continue acest dialog pe care îl are cu ei. Noi avem acest dialog la Sibiu, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și al Festivalului Școlilor”, spune Ion Tomuș. Întrebat cum poate universitatea să rămână un spațiu relevant pentru formarea noii generații de artiști și cercetători într-o societate tot mai digitalizată, profesorul susține că studenții trebuie luați în serios. „Ei știu cel mai bine cum evoluează piața și pot să ne spună ce meserii vor fi căutate peste 10, 15 sau 20 de ani. Ei trebuie să ne spună repede, iar noi trebuie să dezvoltăm rapid programe de studii sau măcar cursuri care să îi pregătească pentru aceste profesii”, afirmă acesta. Directorul Școlii Doctorale de Teatru și Artele Spectacolului oferă și un exemplu concret: în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu există un curs dedicat actorilor, în care aceștia învață cum să se promoveze pe rețelele sociale, cum să se filmeze cu telefonul mobil și cum, când și ce să posteze pentru a-și construi o imagine profesională. În interviu, Ion Tomuș vorbește și despre rezultatele Barometrului de Consum Cultural 2025, care indică un interes în scădere al românilor pentru teatru, precum și despre impactul reducerii indemnizației acordate doctoranzilor. Ion Tomuș: „Festivalul Internațional din Teatru de la Sibiu a început în 1993, a schimbat orașul, a transformat orașul capitala culturală europeană în 2007 și este în mod cert singurul festival de teatru din lume care a înființat o școală de teatru. Școala de Teatru din Sibiu a pornit în 1997 cu secția de actorie, în 1998 s-a înființat secția de teatrologie și management cultural. În 2015-2016 au înființat specializarea de coregrafie. Masterul există aproape de la început și în 2015 s-a înființat domeniul „studii de doctorat”. A fost o cunună a activității noastre de cercetare aplicată în cadrul acestui domeniul pentru că mai sus de nivelul doctoral nu poți merge. Domnul Constantin Chiriac, președintele festivalului și cel care a înființat Școala sibiană de Teatru a avut viziunea ca înainte de înființarea școlii de doctorate în cadrul universității, cu un an sau doi ani înainte, să înființeze această platformă ca o rețea de universități care au studii doctorale, iar înființarea acestei platforme de studii doctorale în teatru și artele spectacolul să fie un argument pentru înființarea domeniului de studii „teatru și artele spectacolului”. Lucrurile au funcționat și în 2015 s-a înființat acest domeniu. Avem deja multe promoții de doctori care au ieșit, de la nume foarte mari ale scenei românești – colegul nostru Dragoș Buhagiar, care este un nume esențial în ceea ce înseamnă scenografia contemporană, este și președintele UNITER, Ofelia Popii care nu mai are nevoie de niciun fel de prezentare, o actriță extraordinară din Faust și nu numai, Bineînțeles că au mai fost și alte nume importante care au terminat doctoratul la noi: Silvia Macrea, care este directorul Centrului de Creaţie „Junii Sibiului”, care a terminat la noi. Avem și nume la fel de importante, care sunt artiști în devenire, tineri care vor fi peste ani de zile următorii Ofelia Popii sau Dragoș Buhagiar. Edupedu.ro: Ce se studiază la Școala Doctorală de Teatru și Artele Spectacolului? Ion Tomuș: Din punct de vedere birocratic este foarte simplu. Este nevoie de un număr de credite pe care studentul trebuie să-l aibă, adică trebuie să aibă ciclul de licență și ciclul de masterat ca să aibă numărul complet de credite să poată să dea admitere la doctorat, iar programul de pregătire doctorală conține 4 ani, 8 semestre, cum spunem noi. Primul semestru este dedicat unor cursuri pe care doctoranzii le au împreună cu cadrele didactice din școala doctorală, iar din semestrul II până în semestrul VIII este program de cercetare individuală, relație «one on one» cu conducătorul de doctorat, dar și cu alți specialiști care sunt în comisia de îndrumare, specialiști din domeniu, pentru că încercăm să nu încurajăm prea tare relația asta, care de fapt este foarte importantă: doctorant – mentor, dar încercăm să mai adăugăm câteva elemente la ecuația asta pentru că încurajăm foarte mult dialogul artistic și pentru că în artă, fără dialog nu prea poți să faci nimic. Nu este ca în medicină sau ca în științele exacte, unde relația conducător – doctorand funcționează probabil altfel, din câte înțeleg de la colegii mei și din câte văd din universitate și din industria doctoratului. Edupedu.ro: În cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu vin foarte mulți profesori de la alte universități din străinătate, care aduc tineri studenți cu spectacole de teatru. Care sunt beneficiile platformei pentru studenți? Ion Tomuș: Este o expunere în ceea ce înseamnă breasla, probabil la cel mai înalt nivel. Și oricât de formal și de serios sună toată titulatura asta întreaga a platformei, noi încercăm să fim cu picioarele cât mai bine înfipte în pământ și să păstrăm nu neapărat un caracter relaxat la conferința platformei, dar încercăm să fim poate mai puțin formali și fără acea „morgă academică”, care este importantă și care recunoaște însemnătatea, tocmai pentru că este vorba de artiști, tocmai pentru ca „să nu speriem” tinerii și doctoranzi încercăm să-i cucerim. Pentru că dacă le-am propune o conferință științifică de 2 zile, pe artele spectacolului, care să fie plictisitoare, plină de morgă academică, plină de sobrietate și de un festivism old school, atunci i-am speria, i-am pierde. Nimeni n-ar mai vrea să facă doctorate în teatru și artele spectacolului. Oricum tot domeniul doctoral este cumva zdruncinat acum de tăierile care s-au aplicat pe indemnizația de doctor. Și dacă înainte existau acei 920 lei net care erau importanți pentru un tânăr la început de carieră, acum cei 920 lei s-au transformat în vreo 410, cred că e mai puțin, cred că e sub pragul de 400, bani care nu îi mai motivează financiar ca înainte. Știu de la colegii mei mai tineri, cei 920 lei sunt o rată, o rată la apartament, o rată la mașină – o rată. Edupedu.ro: Ați resimțit această tăiere? Credeți că va afecta programul doctoral? Va scădea interesul tinerilor? Ion Tomuș: Pe card simt deja de vreo trei-patru luni. Nu știu ce se va întâmpla… Este prima admitere care o dăm în septembrie la doctorat, după această tăiere. Sunt convins că vom avea aceeași concurență și că tinerii vor fi în continuare extrem de motivați să facă doctoratul, dar este vorba de o motivație artistică. Este vorba de ambiția personală, de a se dezvolta ei, de a citi mai mult, de a lucra, de a avea dialog. Motivația financiară din păcate, a dispărut și asta este trist. Sperăm cu toții ca lucrurile să se schimbe. Edupedu: Spuneați că 90% dintre studenții Facultății de Arte se înscriu ca să joace pe scena de teatru. La final, până termină facultatea, mai au această dorință sau se îndreaptă mai mult către TV, către comercial? Ion Tomuș: Această proporție de 90% pe care am spus-o nu este o statistică oficială este o concluzie a mea personală, la care am ajuns în urma dialogului cu studenții. Există noțiunea asta care este foarte importantă în teatru, noțiunea de „scândură”. Scândura pentru breasla asta este sfântă și asta fascinează în primul și în primul rând: scena, scândura, lumina reflectorului. Sunt și câțiva care spun că vor să facă film, televiziune, seriale, reclame. Facultatea ajută, dezvoltă niște competențe în sensul acesta, dar scândura, scena în sensul old school, foarte tradițional, are încă puterea de a fermeca și sunt convins că mult timp lucrurile vor rămâne așa. Edupedu: Într-o perioadă în care tinerii sunt atrași de forme tot mai diverse de exprimare artistică și digitală, cum poate universitatea să rămână un spațiu relevant pentru formarea noii generații de artiști și cercetători? Ion Tomuș: Cred că universitatea în general trebuie să asculte tinerii și cred că universitatea trebuie să continue acest dialog pe care îl are cu tinerii și să-l dezvolte. Noi avem dialogul la Sibiu, în cadrul Festivalul Internațional de Teatru Sibiu, în cadrul festivalul școlilor, în cadrul platformei doctorale. Cel mai important lucru este, din punctul meu de vedere, să-i întrebăm ce vor și să-i luăm în serios când ei ne spun ce vor, pentru că de multe ori răspunsurile lor ni se vor părea amuzante și poate riscăm să nu le tratăm cu seriozitate. Dar ei știu cel mai bine piața, ei știu la ce se înhamă și cheia succesului în mediul universitar ar fi ca noi, care deja avem o vârstă și mă refer la generația mea 40 plus, să încercăm să aflăm ce meserii vor fi căutate peste vreo 10, 15, 20 de ani. Ori nouă ne este destul de greu. Cel mai bine, ei pot să ne spună cam ce meserii vor fi căutate peste 10, 15, 20 de ani, dar ei trebuie să ne spună repede și noi trebuie rapid să dezvoltăm programe de studii sau măcar cursuri care să îi ajute în meseriile acelea. Edupedu: Ați dezvoltat un curs în acest sens? Ceva nou adaptat zilelor noastre? Ion Tomuș: În urma dialogului cu studenții, am dezvoltat niște cursuri care au venit cumva exact ca un răspuns la propunerile lor. De exemplu, am dezvoltat un curs de mult timp, de aproape 20 de ani. Este un curs de «one man show» – cum se spune acum, corect din punct de vedere politic, «one person show» – în care studenții sunt învățați, ajutați să-și facă aceste one person show-uri care sunt foarte fascinante și foarte atractive pentru industrie. De ce? Pentru că sunt foarte ușor de montat, de plimbat de la festival la altul. Spectacolul colegilor noștri din Egipt este un «one person show», e ușor să-l duci, cumperi mai puține bilete de avion, mai puține decoruri, mai puține cazări. Plus că studenții noștri care au venit cu ideea, care ne-au propus înființare a acestui curs, au avut șansa extraordinară să lucreze cu domnul profesor Constantin Chiriac, care într-adevăr este un expert în domeniul one person show-lui, el însuși fiind autorul multor spectacole care mi-au marcat începuturile activității. Un alt exemplu ar fi un curs de competențe digitale pe care îl au studenții la actorie, practic cum se numea mai demult «actorie pentru filme». Acum, în cazul acestui curs nou ei sunt învățați, de exemplu, de colegul meu Alexandru Condurache, cum să se promoveze pe social media, cum să-și facă un canal pe social media, cum să se filmeze cu telefonul, cum să posteze, când să posteze, ce să posteze, pentru că deși spuneam înainte că scena este sfântă și scândura este sfântă, până să ajungi acolo trebuie să te promovezi și ei învață asta. Și Alex Condurache este cel care gestionează scena digitală la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu și cred că este cea mai potrivită persoană din Univers să lucreze cu studenții în direcția asta. Edupedu: Inteligența artificială a ajuns și în teatru? Ion Tomuș: Cred că Inteligența artificială a ajuns și era normal să ajungă și eu cred că este foarte bine că a ajuns. Cred că ar fi o greșeală să privim inteligența artificială ca pe o amenințare. Da, poate fi o amenințare dacă o lași să fie amenințare. Atâta timp cât folosești inteligența artificială ca să te dezvolți și ca să-ți faci ordine în ce ai de făcut și ca să gestionezi proiectele pe care le ai tu, ca student la teatru, cred că este de foarte mare ajutor. Eu nu cred în inteligența artificială care va fura job-urile din teatru. Nu cred nici măcar în inteligența artificială care va fura job-urile din cinematografie. Pentru că deși rezultatele pot fi într-adevăr spectaculoase, filme făcute cu AI, sunt convins că publicul va vrea să vadă în continuare sufletul – apropo de tema din acest an a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu – publicul va vrea să vadă sufletul pe ecran, pe scenă. A fost un foarte mare val de discuții acum câteva luni. legat de niște melodii create cu AI-ul. Dacă AI ar fi scăpat de sub control și va ajunge să creeze de unul singur așa ceva, eu cred că va fi ultima noastră problemă dacă va crea muzică. Edupedu: Barometrul de consum cultural 2025 arată că „participarea la spectacole de teatru a înregistrat o scădere constantă în ultimii zece ani”. Barometrul explică și cauzele: „non publicul este categoria cea mai afectată de toate barierele culturale, sociale, financiare și fizice”, iar soluțiile sunt „complexe, cu accent foarte mare pe alfabetizarea/educația culturală”. Se regăsește educația culturală în școli, mai ales în clasele primare sau gimnaziu? Cum poate școala sau / și părinții să dezvolte educația culturală? Ion Tomuș: Din păcate, în România distanțele sunt mari și când spun distanțe mă refer la distanțe sociale, mă refer la distanțe culturale. Eu nu locuiesc în Sibiu, locuiesc la 25 km de oraș. O viață întreagă am făcut naveta. Acolo este o altă lume. Nu știu ce argumente și cum ar trebui făcut ca omul de rând, dintr-un orășel la 25 km de o capitală culturală europeană, să se urce în mașină și să vină să consume cultură. Ei consumă cultură. Și apropo de barometrul de care spuneați – străzile sunt pline, sunt zeci de mii de oameni în fiecare seară, sunt sute de mii de oameni care ies. Este o întreagă industrie care are de câștigat de pe urma a ceea ce se întâmplă pe străzi în FITS. Dar mie mi-ar plăcea ca o familie din clasa de mijloc să ajungă la următorul scenariu: o familie care locuiește poate și la o distanță mai mare de un oraș important cultural, să-și permită o dată, de două ori pe lună să se urce în mașină, să se ducă la 50 km, să vadă un spectacol, să mănânce în oraș și să se întoarcă acasă, trei sau patru persoane. Or asta, la cum sunt lucrurile acum în România, ar consuma poate un sfert de salariu. Edupedu: Din 2029, elevii care acum intră la liceu și atunci vor fi în clasa a XI-a vor face obligatoriu o oră de educație teatrală, indiferent de profil. Pentru cei care sunt la tehnologic, de exemplu, sau la alte filiere, e un lucru bun? Cum simțiți această oră de educație teatrală? Ion Tomuș: Cred că este cea mai bună chestie care se poate întâmpla acum, în învățământul pe universitar, pentru că așa se creează gustul pentru teatru, așa se deschid orizonturile, așa copiii vor mai lăsa un pic ecranele. E bine că le folosesc, dar vor lăsa un pic ecranele și vor intra unul cu altul într-o anumită formă de dialog, vor intra, poate, cu generații diferite într-o altă formă de dialog. Această inițiativă sunt convins că poate aduce și alte beneficii: un interes pentru un anumit tip de lecturi, un interes pentru o anumită posibilitate de a-ți desfășura cariera, un interes pentru a duce un alt membru al familiei la teatru. Poate un copil de liceu care altfel n-ar fi avut acces la un mediu teatral, are un frate sau o soră mai mică, și să descopere împreună spectacole ca Micul Prinț, sau Caragiale, sau orice. Cred că este un bulgăre care se poate transforma într-o avalanșă fericită. Edupedu: Dacă ar fi să transmiteți un mesaj unui student care își dorește o carieră în teatru, care este cea mai importantă competență pe care ar trebui să o aibă astăzi? Ion Tomuș: Posibilitatea de a avea dialog, să se ridice de pe scaunul care este comod, să se pună într-o postură puțin confortabilă și să aibă dialog cu persoana de lângă el. Cu oricine să aibă dialog – cu mediul social din care face parte, cu părinții, cu profesorii – pentru că așa se creează o stare de efervescență din care cel care va vrea să facă o carieră artistică poate să iasă din mediul confortabil, să deschidă ușa, să cunoască”. Sursa

good, keep going!

Luciana Antoci, consilier pe educație al premierului demis, Ilie Bolojan, a anunțat pe pagina sa de Facebook că împreună cu conducerea PNL Iași, nu îl susține pe Adrian Veștea ca premier desemnat de Nicușor Dan. Amintim, anunțul Lucianei Antoci vine în contextul în care doi foști miniștri ai Educației, ambii PNL, s-au plasat deja în tabere opuse față de Adrian Veștea: Monica Anisie, în tabăra anti-Bolojan și a salutat desemnarea lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, iar Sorin Cîmpeanu, trecut prin trei partide, îl susține pe Adrian Veștea: ”Este un om foarte potrivit. În plus, este de 30 de ani membru al PNL”. Edupedu.ro a scris că premierul desemnat de Nicușor Dan și-a început facultatea după o pauză de 4 ani de la liceu, la o universitate particulară neacreditată la acea vreme, evaluată cu calificativul „lipsă de încredere” și apoi desființată. CV-ul lui Adrian Veștea „Conducerea PNL Iași nu susține propunerea de premier desemnat de Președintele României, în persoana domnului Adrian Veștea. În cadrul Biroului Politic Județean al PNL Iași, am votat, astăzi, alături de colegii mei, pentru susținerea Președintelui PNL Ilie Bolojan, pentru respectarea statutului PNL și a valorilor pe care s-a construit și consolidat, în decursul unui secol și jumătate, cel mai vechi partid politic din România”, este anunțul scurt al consilierului pe educație din Guvern, Luciana Antoci. Mesajul vine în contextul în care în această seară conducerea PNL va vota dacă îl susține pe Adrian Veștea în funcția de premier. El a fost desemnat duminică de președintele Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac, propunerea inițială, și-a depus mandatul. Sursa

Candidații la funcția de inspector școlar să nu aibă condamnări definitive pentru infracțiuni de hărțuire, luare şi dare de mită sau trafic de influenţă, este una dintre condițiile nou impuse în proiectul de Metodologie de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector școlar pus în dezbatere publică luni, 15 iunie. În actuala metodologie, aplicată din 2020, nu erau specificate infracțiunile și nici o serie de alte condiții pe care trebuie să le îndeplinească viitori inspectorii școlari. De precizat, Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică proiectul în condițiile în care reforma inspectoratelor școlare este amânată până în 2027-2028, după următorul val de alegeri pentru posturile de directori în școli. Aceasta stabilește reguli pentru funcțiile din cadrul Direcțiilor Judeţene de Învăţământ Preuniversitar / Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, prevăzute de Legea învățământului preuniversitar 198/2023, prevedere care a fost amânată în mod repetat de Guvern în ultimii ani. Candidații pentru funcția de inspector școlar trebuie să îndeplinească câteva condiții noi pentru a putea participa la concurs, potrivit documentului pus în dezbatere publică, azi de Ministerul Educației. Nu este vorba despre o metodologie pentru concursurile de șefi ai inspectoratelor/direcțiilor județene, ci pentru concursurile de inspectori școlari care vor face parte din aceste direcții. Proiectul prevede că la concursul pentru posturile de inspector vor putea să participe titulari în învățământul preuniversitar, angajați pe perioadă nedeterminată, care au diplomă de licență, au cel puțin gradul didactic II sau titlul de doctor, vechime de minimum 6 ani în învățământul preuniversitar. Perioada scade cu un an față de cum este în prezent, când e necesară o vechime minimă de 7 ani. Rămâne condiția prin care candidatul trebuie să fi obținut calificativul anual „foarte bine” în ultimii cinci ani și să nu si avut sancțiuni disciplinare. Dar aici apar precizări suplimentare. Candidații nu trebuie să fi fost condamnați penal definitiv pentru luare sau dare de mită, hărțuire, trafic de influență și altele, să fie apți medical și să nu îndeplinească condițiile legale de pensionare. ART. 3 (1) La concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar cadrul DJIP/DMBIP poate candida cadrul didactic care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii: a) este titular în învăţământul preuniversitar, angajat cu contract de muncă individual pe perioadă nedeterminată într-o unitate de învăţământ preuniversitar sau într-o unitate de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ; b) are diplomă de licență; c) a dobândit cel puţin gradul didactic II sau titlul ştiinţific de doctor echivalat cu gradul didactic I, cu vechime efectivă la catedră de minimum 6 ani în învăţământul preuniversitar; d) a obţinut calificativul anual „foarte bine” în ultimii 5 ani şi nu a fost sancţionat disciplinar în aceeaşi perioadă, până la înscrierea la concurs, sau, în cazul în care a fost sancţionat disciplinar, a obţinut hotărâre definitivă de anulare a sancţiunilor; e) nu a fost condamnat penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea; f) este apt din punct de vedere medical; g) la data susţinerii concursului nu îndeplineşte condiţiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă şi stagiul de cotizare. În plus, apar 3 noi condiții de îndeplinit, potrivit art 3, alin (2): „Nu pot ocupa funcţii de inspector școlar în inspectoratele școlare persoanele care desfăşoară activităţi cum sunt: a) prestarea oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă – minimum 300 m; b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanţe psihotrope; c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului”. Este specificat în detaliu și ce studii trebuie să aibă candidații care vor post de inspector școlar pentru educație timpurie și primară, în învățământul special sau pentru funcţiile de inspector şcolar pentru organizarea și monitorizarea examenelor naţionale. „Pentru funcţiile de inspector şcolar pentru educație timpurie și învățământ primar, candidații trebuie să aibă obţinute prin studii, specializări care să le permită ocuparea de posturi didactice de predare cu statut de cadru didactic calificat în educația timpurie, respectiv în învățământul primar. Pentru funcţiile de inspector şcolar pentru organizarea și monitorizarea examenelor naţionale, a concursurilor de admitere şi a examenelor de certificare a calificării profesionale din unităţile de învăţământ, precum şi a concursurilor şcolare pe discipline şi pe meserii, tehnicoaplicative, ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive, candidații trebuie să aibă obţinute prin studii specializări care să le permită predarea uneia dintre disciplinele aferente ariilor curriculare, conform planurilor-cadru de învățământ. Pentru funcția de funcția de inspector școlar pentru învățământ special și integrat, candidații trebuie să dețină, prin studii sau specializări, competențe care să le permită ocuparea posturilor didactice de predare în învățământul special ori desfășurarea de activități educaționale destinate copiilor/elevilor cu cerințe educaționale speciale, potrivit prevederilor legale în vigoare”. Probele concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar Probă scrisă în profilul postului Interviu în fața comisiei de concurs Probele se înregistrează audio-video, iar la lucrările comisiei de concurs participă ca „observatori” un reprezentant al sindicatelor. Proba scrisă constă într-un test-grilă alcătuit din 20 de itemi (6 de management educațional, 14 de legislație), iar notele obținute în această probă nu se pot contesta. Candidații care obțin minimum nota 7 pot participa la interviu. La proba de interviu, punctajul maxim este de 10 puncte (media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare membru). Pentru promovare este necesar un minimum de 7 puncte (medie aritmetică). Proba va presupune prezentarea unui studiu de caz, extras aleatoriu – analiza și soluționarea unei situații specifice activității de inspector școlar. Informații de context Secretarul de stat în MEC Sorin Ion anunțase, în luna mai, că acest proiect era cale să fie pus în dezbatere: „O metodologie privind concursurile pentru inspectori va fi pusă în dezbatere publică „mai curând decât credeți”. Ministrul Educației, Mihai Dimian, anunțase că Ministerul Educației și Cercetării pregătește metodologia pentru organizarea concursurilor de inspectori școlari, în paralel cu concursurile pentru directori. În contextul în care din comisia de organizare a concursurilor de directori vor face parte și inspectori școlari, directoarea adjunctă Colegiului B.P Hasdeu din Buzău, Anca Florea a atras atenția recent: Oare nu este corect ca întâi să avem inspectori numiți prin concurs, fără influență politică? Reorganizarea inspectoratelor școlare și a ARACIP au fost amânate până la începutul anului școlar 2027-2028, prin legea Bolojan – lit. c) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025. Edupedu.ro a scris că în august 2025 Ministerul Educației a făcut noi numiri din pix pentru inspectorii școlari prin „detașare în interesul învățământului” tot pe o perioadă de câte un an. Ministrul Mihai Dimian a declarat recent că, odată cu finalizarea metodologiei pentru directori, ministerul lucrează și la regulile pentru ocuparea posturilor de inspectori: „Eu am ajuns la minister și când mă uit în legislație, mi se vorbește despre 2027- 2028 ca intrarea în vigoare a acestei transformări. Finalizăm cu metodologia de directori, dăm drumul la concursurile de director, măcar să avem clar calendarul, să se poată lumea pregăti pentru aceste concursuri. Când spuneam înainte că în paralel cu profilul lucrăm la metodologie, acum în paralel cu metodologia concursului director, lucrăm la metodologia pentru concursurile de inspectori în cadrul direcțiilor, pe lângă conducerile direcțiilor, sigur că vor rămâne inspectori și atunci pentru acele posturi de inspectori pregătim metodologia de concurs”, a spus Mihai Dimian. Acesta a precizat că documentul va fi pus în dezbatere publică: „O să o avem și pe aceasta în dezbatere, vedem ce rezultă în final.” Dimian a atras atenția că reorganizarea inspectoratelor în direcții județene, prevăzută de legea educației, nu a fost aplicată: „Constatăm că nu s-a întâmplat acest lucru. Din 2023, suntem în 2026, nu a avut loc o astfel de mutare a atribuțiilor.” Mi-aș dori să mă asigur legea este respectată, ceea ce s-a gândit în 2023 și a fost aprobat de către Parlament să punem în aplicare, să nu mai amânăm. Eu personal, în momentul de față aș dori să pregătim toate aceste instrumente pentru transformare, conform cu ceea ce a fost aprobat în 2023”, a declarat ministrul Educației. Mihai Dimian a avertizat că reluarea dezbaterii ar duce la noi întârzieri: „Dacă societatea dorește o nouă dezbatere privind această transformare sau nu a inspectoratelor în direcții, putem s-o avem, dar asta ar însemna o amânare și mai mare a acestei schimbări.” Sursa

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu-eveniment pentru G4Media.ro că nu va intra „categoric” în politică. Întrebată ce va face după încheierea mandatului în luna octombrie, după 7 ani la Parchetul European, Kovesi a spus că „exact ce o să fac nu am un răspuns în acest moment, pentru că este o diferență între ce aș putea să fac și ce mi-aș dori să fac. Cu siguranță, ce mi-aș dori să fac ar fi să mă îndrept spre mediul academic”. „Mi-ar plăcea foarte mult să fiu implicată în educație. A tinerilor, a tinerilor magistrați, în România sau în alt stat membru, depinde unde este nevoie de mine. Am să repet acest lucru: în România, oricând va fi nevoie de mine și de experiența mea, sunt dispusă să o dau. Nu-mi doresc o funcție politică, nu trebuie să fiu angajată pentru a face acest lucru”, a declarat Kovesi în interviul acordat jurnalistului Dan Tăpălagă. „Deci dacă România are nevoie de mine și o să fiu chemată să fac ceva în România, voi face. Încă în acest moment nu am luat o decizie să urmez o carieră în structurile europene sau nu, mai am încă câteva luni de mandat. Probabil spre finalul mandatului o să am și un răspuns. În acest moment, deocamdată îmi canalizez toată energia spre a termina acest mandat și a-l termina cât se poate de bine. Sunt multe opțiuni pe care pot să le iau în considerare”. Sursa

Profesoara de limba și literatura română Adriana Bozdoro, de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, scrie în cel mai recent număr al Revistei Scriptor că, la liceu, profesorii se confruntă tot mai des cu „reticența adolescenților în fața autorilor canonici” și cu respingerea textelor care nu mai au legătură cu experiența de viață a elevilor. În eseul „Mărturisiri din spatele catedrei”, publicat în ediția mai-iunie 2026 a revistei editate de Junimea, profesoara explică strategiile prin care încearcă să-i apropie pe adolescenți de lectură și de literatura clasică. „La liceu, te întâlnești ca profesor de literatură cu reticența adolescenților în fața autorilor canonici, respingerea automată a textelor care nu au legătură cu experiența lor de viață sau care li se par depășite și lipsite de farmec”, notează Adriana Bozdoro în textul publicat de Revista Scriptor. Profesoara spune că a încercat să reducă această distanță dintre elevi și literatura obligatorie prin dezbateri, comparații cu situații actuale și trimiteri la literatura contemporană. „Strategia la care am apelat pentru a-i atrage în actul lecturii a implicat dezbaterea unor aspecte din lecturile obligatorii, realizarea unor paralele cu situații actuale, trimiteri și la opere din literatura contemporană română, dar și universală sau propunerea unor proiecte”, explică aceasta. Una dintre metodele folosite la clasă este organizarea unor proiecte de lectură în echipă. În prima parte a anului școlar, profesoara propune o listă de cărți, iar ulterior elevii aleg singuri volumele pe care vor să le prezinte colegilor. Potrivit Adrianei Bozdoro, prezentările trebuie realizate „într-o manieră cât mai originală”, astfel încât să fie interactive și să-i convingă pe ceilalți elevi să citească respectivele cărți. Ea spune că, de multe ori, aceste activități se transformă într-o competiție a creativității între grupe, iar orele dedicate prezentărilor devin printre cele mai așteptate de elevi. În același text, profesoara de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” descrie și presiunea resimțită de cadrele didactice: pregătirea lecțiilor, simulările, activitățile extrașcolare și incertitudinile din sistemul de educație. „Agitație, stres, multe ore”, rezumă aceasta experiența de zi cu zi a profesorilor. Eseul Adrianei Bozdoro face parte din dosarul tematic „Profesorul meu” al Revistei Scriptor, ediția mai-iunie 2026, dedicată rolului profesorilor, motivației și provocărilor din educație. Redăm fragmentul în care profesoara descrie strategiile prin care îi apropie pe elevi de literatură: „Îmi place ceea ce fac, îmi sunt dragi copiii și cred că fac tot ce pot să îi apropii de literatură. Nu e ușor. Trăim într‑o lume în care poți afla orice informație, în câteva secunde, la un clic distanță, o lume în care oricine (mai ales un tânăr) poate fi tentat să caute scurtături. Invitația la lectură adresată adolescenților din ziua de azi devine o provocare. Și profesorul de română nu poate renunța. Trebuie să lupte cu inerția, cu revolta că poate lumea prezentată în romanul dat spre lectură nu are (cred ei) legătură cu lumea lor. E o provocare și, recunosc, nu e ușor să îi convingi că e foarte important să citească. Apelând la exemple personale de bună practică, pot spune că la clasele de gimnaziu, orele destinate lecturii și discutării operelor citite se bucură, cred, de un real succes. E drept că la început a fost dificil ca unii copii care nu citeau în mod frecvent să renunțe la activitățile cu care își petreceau timpul liber sau să poată termina în timp util cartea recomandată. Ulterior însă, aceste ore au devenit foarte antrenante și plăcute de toți elevii, operele alese fiind atât din literatura română, cât și din cea universală, atât opere clasice, cât și apariții recente. Este important de precizat că și eu trebuie să am proaspătă lectura cărții respective la momentul discutării ei la clasă și, de aceea, poate fi o activitate care cere efort și timp de pregătire pentru toți cei implicați, inclusiv pentru profesor. Aceste ore presupun o pregătire suplimentară, care poate părea cronofagă, căutarea și alegerea celor mai bune metode și strategii necesită oarecare efort, dar am ajuns la concluzia că, datorită acestor ore, elevii nu mai reprezintă un element de referință pasiv, un simplu beneficiar al ofertei de informație estetică, ci devin adevărați parteneri de dialog, în discutarea și interpretarea textelor propuse și atunci orice efort merită, iar satisfacția devine cu atât mai mare atunci când observ că elevii mei își doresc și cer mai multe ore de lectură în program. La liceu, te întâlnești ca profesor de literatură cu reticența adolescenților în fața autorilor canonici, respingerea automată a textelor care nu au legătură cu experiența lor de viață sau care li se par depășite și lipsite de farmec. Strategia la care am apelat pentru a‑i atrage în actul lecturii a implicat dezbaterea unor aspecte din lecturile obligatorii, realizarea unor paralele cu situații actuale, trimiteri și la opere din literatura contemporană română, dar și universală sau propunerea unor proiecte. De pildă, în prima parte a anului școlar, propun eu o listă cu lecturi pentru proiectele ce vor fi realizate în grupe, iar în partea a doua a anului, fiecare grupă propune o carte preferată/ aleasă de ei. Ce este foarte important la aceste proiecte este faptul că, așa cum le precizez de la început, el trebuie să fie prezentat într‑o manieră cât mai originală, astfel încât să capteze atenția colegilor, să fie interactiv și să‑i convingă să citească respectiva carte. De multe ori, prezentările devin și o oarecare formă de competiție, pentru că fiecare grupă vrea să iasă în evidență prin originalitate, creativitate, iar orele destinate prezentărilor de carte sunt foarte așteptate și apreciate. Trebuie să recunosc că aceste proiecte au devenit o sursă de inspirație și pentru mine, unele grupe folosind într‑un mod creativ resurse tehnice și virtuale, care implică metode interesante și interactive, jocuri, concursuri la care poate nu m‑aș fi gândit și pe care îmi propun să le folosesc în viitor. Dacă partea frumoasă, strălucitoare, este în timpul prezentării, partea serioasă și puțin chinuitoare pentru (unii) elevi rămâne redactarea unei recenzii pe care trebuie să o predea la sfârșitul activității.” Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ akirasmith435 Data şi ora sancţiunii: 20.05.2026 16:41 Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Invalid post. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

When you create a new topic, it has to include on topic news report. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic. You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

Liderul partidului extremist AUR, George Simion, și structurile de conducere ale partidului „au obligația publică și morală de a se delimita explicit, ferm și fără ambiguități de asemenea poziții și de a clarifica dacă susțin sau nu mesajele și inițiativele promovate în interiorul propriului partid”, spune SNSPA. Reacția SNSPA vine după ce organizația din Balotești a partidului extremist AUR a cerut printr-o petiție transmisă guvernului și parlamentului desființarea Institutului „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, potrivit documentului publicat luni de institut, relatează G4Media.ro. Comunicatul integral al SNSPA: „SNSPA condamnă ofensiva AUR împotriva Institutului «Elie Wiesel» și a memoriei Holocaustului Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) condamnă ferm solicitările formulate de reprezentanți ai AUR privind desființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Demersurile care vizează desființarea unor instituții dedicate studierii Holocaustului și memoriei istorice nu sunt simple dispute administrative sau ideologice. Acestea spun ceva profund îngrijorător despre modul în care AUR se raportează la trecut și la limitele democratice pe care este dispus să le respecte. O democrație solidă nu se teme de cercetarea istorică, de memoria victimelor și de asumarea critică a unor episoade incomode din trecut. Din contră, tocmai aceste instituții au rolul de a preveni banalizarea extremismului, a antisemitismului și a discursurilor care încearcă să transforme responsabilitatea istorică într-o problemă de opinie sau într-o chestiune ideologică. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Muzeul Holocaustului reprezintă instituții fundamentale pentru educația democratică, pentru protejarea memoriei victimelor și pentru consolidarea unei culturi publice bazate pe adevăr, responsabilitate și respect față de valorile europene. Contestarea existenței lor reprezintă o formă de agresiune simbolică împotriva memoriei istorice și o încercare periculoasă de relativizare a crimelor fascismului și antisemitismului. SNSPA consideră că liderul AUR, George Simion, și structurile de conducere ale partidului au obligația publică și morală de a se delimita explicit, ferm și fără ambiguități de asemenea poziții și de a clarifica dacă susțin sau nu mesajele și inițiativele promovate în interiorul propriului partid. În același timp, nu poate fi ignorat faptul că, de-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai AUR sau persoane susținute public de această formațiune au promovat mesaje anti-Holocaust, antisemite sau nostalgice față de legionarism, unele dintre aceste persoane ocupând funcții de conducere în partid ori beneficiind de toleranță și susținere politică. Repetarea constantă a unor teme și atacuri împotriva instituțiilor care studiază Holocaustul, precum și tolerarea discursurilor nostalgice față de Mișcarea Legionară, ridică semne grave de întrebare privind direcția ideologică asumată de această formațiune politică. Într-un stat democratic, memoria Holocaustului nu poate deveni obiectul unor campanii politice motivate de resentiment, populism sau radicalism extremist. Negarea, minimalizarea sau delegitimarea instituțiilor care documentează crimele trecutului reprezintă o amenințare directă la adresa culturii democratice și a valorilor constituționale. SNSPA amintește că și universitatea a fost ținta unor atacuri și campanii de stigmatizare venite din partea reprezentanților AUR în octombrie 2023, într-un context în care discursul agresiv și ostil valorilor democratice a fost folosit pentru a delegitima spațiul academic și vocile critice. Aceste precedente confirmă existența unui tipar de comportament politic orientat împotriva instituțiilor dedicate educației, cercetării, memoriei istorice și culturii democratice. SNSPA reafirmă importanța educației istorice, a combaterii antisemitismului și a apărării instituțiilor care contribuie la înțelegerea critică a trecutului. România are nevoie de mai multă memorie, mai multă educație democratică și mai multă responsabilitate publică, nu de atacuri împotriva instituțiilor care protejează adevărul istoric. Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) își exprimă solidaritatea cu Institutul „Elie Wiesel”, cu comunitatea academică și cu toate instituțiile și organizațiile care apără memoria Holocaustului, valorile democratice și combaterea extremismului”. Sursa

În școlile private, munca unui director nu se mai oprește de mult la deciziile academice. În fiecare zi există zeci de procese care trebuie să funcționeze fără blocaje: facturi, plăți, servicii, comunicare cu părinții, anunțuri urgente, situații individuale. Când ai câteva sute de elevi, aceste lucruri fac diferența între o instituție care merge din inerție și una care funcționează organizat. Alexandru Stoica, director al Liceului „Don Orione” din Oradea, instituție care gestionează peste 700 de elevi din ciclurile primar, gimnazial și liceal, detaliază situațiile administrativ-financiare cu care se confruntă în activitatea zilnică. Cum arată presiunea administrativă într-o școală cu peste 700 de elevi? Alexandru Stoica: Foarte simplu spus: nu mai ai voie să greșești și nu mai ai timp să verifici lucruri de trei ori. La dimensiunea asta, orice proces care nu e clar definit îți consumă ore întregi. În zona financiară, de exemplu, nu vorbim doar de emis facturi. Vorbim de servicii, de profiluri de facturare, de plăți, de restanțe. Dacă nu ai o imagine clară, pierzi controlul foarte repede. Partea financiară era cea mai greu de ținut în frâu În școlile private de top, relația financiară cu părintele este una dintre cele mai sensibile. Orice neclaritate se transformă rapid în întrebări, e-mailuri sau apeluri. Care era cea mai mare problemă înainte, pentru facturare? Alexandru Stoica: Fragmentarea. Informația era acolo, dar nu într-un singur loc. Trebuia să verifici în mai multe zone: ce servicii are fiecare elev, ce facturi sunt emise, ce s-a plătit, ce a rămas restant. La 700 de elevi, asta nu mai e sustenabil. Nu mai poți lucra din Excel-uri sau cu verificări manuale. O schimbare de perspectivă: „vezi totul în ansamblu” Odată cu digitalizarea acestor procese, diferența nu vine doar din automatizare, ci din vizibilitate. Alexandru Stoica: Implementarea Adservio îmi simplifică enorm treaba. Prin panoul financiar, am o imagine clară din prima. Văd totalul de încasat, evoluția lunară, unde sunt întârzierile. Și foarte important: pot intra direct pe fiecare elev, să văd tot istoricul pentru facturi, plăți, servicii. Nu mai caut informația, o am deja organizată. În platformă, modulul Financiar este structurat tocmai pentru acest tip de control: de la panoul general al organizației până la dashboard-ul individual al fiecărui elev. Pentru mine, ca director, asta înseamnă mai puțin timp pierdut pe verificări și mai multă claritate în decizii. Părintele vrea să plătească simplu, nu să întrebe Cât de mult contează pentru părinte administrarea facilă a facturilor și plăților? Alexandru Stoica: Contează enorm. Părintele nu vrea explicații complicate. Vrea să știe clar ce are de plătit și să poată face asta rapid. În Adservio, integrarea cu plata online ne ajută foarte mult. Dispare partea de confirmări, de trimis dovezi, de verificări manuale. Este mai simplu pentru toată lumea. Newsfeed-ul a schimbat modul în care ajunge informația la părinți și elevi Într-o școală mare, comunicarea zilnică poate deveni rapid greu de urmărit. Anunțurile, modificările de program, materialele necesare sau momentele importante din viața clasei trebuie să ajungă repede la elevi și părinți, fără să depindă de canale paralele. Cum funcționează comunicarea între profesori, elevi și părinți la dumneavoastră? Alexandru Stoica: Înainte, fiecare profesor își găsea singur metoda lui de comunicare. De obicei, era un mesaj pe WhatsApp, un e-mail sau un anunț verbal la finalul orei. Informația ajungea câteodată, dar alteori se pierdea pe drum sau ajungea prea târziu. Acum, cu Newsfeed-ul din Adservio, un profesor poate posta direct din platformă, iar informația apare imediat pe feedul elevilor și al părinților din clasa lui. O informare de ultimă oră despre o schimbare de orar, o poză de la activitatea de azi, un anunț despre o excursie, toate ajung instant. Nu mai depindem de un grup de WhatsApp pe care poate nu l-a verificat toată lumea. Ce tip de conținut postează cel mai des profesorii? Alexandru Stoica: Foarte variat. Poze de la activități, de la ore de proiecte, de la momente din viața clasei. Sunt lucruri pe care părinții altfel nu le-ar vedea. Dar și informări practice: teme speciale, materiale necesare, modificări de program. Lucruri care înainte generau zeci de mesaje individuale acum se rezolvă dintr-o singură postare Ce contează este viteza și claritatea. Profesorul postează, elevii și părinții văd imediat pe feed. Nu mai există „nu am știut” sau „nu mi-a ajuns mesajul”. Digitalizarea nu te face doar mai rapid. Te face mai așezat Dacă ar fi să rezumați impactul acestor schimbări? Alexandru Stoica: Pentru o școală mare, cel mai important lucru este să ai procese clare. La peste 700 de elevi, dacă informațiile sunt împrăștiate, ajungi foarte repede să te pierzi în detalii. Digitalizarea ne ajută să lucrăm mai ordonat. Nu este doar despre a face lucrurile mai repede, ci despre a ști unde este fiecare informație, cine are acces la ea și cum poate fi folosită în decizii. Pe lângă funcționalitățile utile pentru școlile private, Adservio dezvoltă și instrumente dedicate grădinițelor private, acolo unde comunicarea zilnică cu părinții are alte nevoi: meniul copiilor, rutina de somn, mesele, activitățile și felul în care a decurs ziua. Meniul săptămânal și Jurnalul zilei: funcționalități esențiale pentru grădinițe În grădinițe, multe dintre întrebările recurente ale părinților sunt legate de rutina zilnică a copilului: ce a mâncat, cât a mâncat, dacă a dormit, cum s-a simțit pe parcursul zilei sau ce urmează să primească la masă. Sunt informații aparent simple, dar importante pentru părinți și care trebuie comunicate clar, constant și la timp. Prin modulul Meniu săptămânal, Adservio permite grădinițelor să centralizeze într-un singur loc informațiile despre mesele copiilor. Echipa de management poate defini structura meselor (mic dejun, prânz, gustare), poate seta intervale orare, categorii de vârstă și poate actualiza meniul săptămânal direct în platformă. Adservio a dus mai departe simplificarea procesului legat de meniu prin scanarea automată a meniului. În loc ca meniul primit de la firma de catering să fie introdus manual, acesta poate fi încărcat în platformă sub formă de poză sau fișier, iar informația este recunoscută și structurată automat în sistem. Pe lângă meniul săptămânal, Jurnalul zilei oferă părinților o imagine clară asupra felului în care a decurs ziua copilului la grădiniță. Educatorii pot completa rapid informații despre cât a mâncat copilul, cât a dormit, activitățile la care a participat, starea generală sau observații relevante din timpul zilei. Informațiile pot fi introduse individual sau pentru întreaga grupă, iar părinții le pot vedea direct în aplicație. Astfel, părintele nu mai depinde de discuțiile scurte de la finalul programului pentru a afla cum a fost ziua copilului. Informațiile importante din viața de zi cu zi a copilului, de la mese și somn până la meniul săptămânal, devin mai ușor de gestionat, mai ușor de comunicat și mai transparente pentru părinți. Contactează echipa Adservio Pentru școlile și grădinițele private care vor să reducă fragmentarea proceselor și să își organizeze mai eficient activitatea administrativă, Adservio oferă o platformă integrată care acoperă principalele fluxuri operaționale. Un demo scurt îți poate arăta concret cum se traduc aceste funcționalități în realitatea unei instituții: mai puțin timp pierdut pe sarcini repetitive, mai mult control pentru management și o experiență mai clară pentru părinți. Sursa

Din contractul de management al directorului adjunct pus în consultare de ministerul Educației împreună cu metodologia de concurs, a fost eliminată prevederea care conferea dreptul inspectorului școlar de „a asigura directorului adjunct deplina libertate în conducerea, organizarea şi coordonarea învăţământului preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ”. În plus, ca și în prezent, directorului și directorului adjunct le „sunt interzise orice activităţi contrare politicii Ministerului Educaţiei și Cercetării în domeniul educaţiei”. Atât fișa postului cât și contractul de management propuse de minister sunt aproape identice cu cele actuale, deși pe 11 martie ministerul a pus în consultare și un profil al managerului, pentru prima oară, prin care „directorul unității de învățământ este liderul pedagogic, strategic și organizațional al unității de învățământ”. Amintim, metodologia pentru concursul de directori a fost lansată în consultare pe 6 mai. Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concurs pentru conducerea inspectoratelor școlare (inspector școlar general/adjunct) încă din 2021, după ce mandatele majorității inspectorilor au expirat din 2020. Situația a fost semnalată în mod repetat de Edupedu.ro în ultimii ani: în 2023, arătam că toate funcțiile de conducere din inspectorate erau ocupate politic, prin detașare, conform unui raport de atunci al Ministerului Educației. Concursul de directori 2026 păstrează influența politicului asupra managementului școlilor, prin intermediul inspectoratelor controlate de politicieni în pofida legii, potrivit proiectului Din contractul postului directorului adjunct pus în consultare prin noua metodologie de concurs a fost eliminată prevederea care asigura directorului adjunct „deplină libertate în conducere, organizare și coordonare” în școală. Potrivit propunerii de metodologie, directorului adjunct trebuie doar să i se asigure condițiile legale pentru a-și îndeplini obligațiile cuprinse în contract. Contractul de management propus: Contractul de management actual De remarcat și faptul că în contract rămâne neschimbată și prevederea care limitează autonomia directorului și directorului adjunct: „Îi sunt interzise orice activități contrare politcii Ministerului Educației și Cercetării în domeniul educației”. Edupedu.ro a remarcat că și în profilul managerului, pus în dezbatere publică, directorul de școală este lider în teorie dar executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Metodologia pentru mult așteptatul concurs pentru directori, propusă de minister nu vine cu multe schimbări, nici în contractul managerial, nici în fișa postului. Singura modificare este legată de faptul că toți directorii de școli vor avea inclusă în fișa postului atribuția de a cere asistență juridică de la inspectoratul școlar pentru toate procesele în care este implicată unitatea de învățământ Șerban Iosifescu, expert în Educație a remarcat despre propunerea de metodologie că: „toate-s vechi și nouă toate, deși legea s-a schimbat, noua” metodologie pentru concursul de directori este foarte asemănătoare celei vechi”. De menționat ar mai fi faptul că în continuare, atât directorul cât și directorul adjunct „în perioada executării contractului, beneficiază de rezervarea catedrei pe care este titular”. De asemenea, concediul directorului și al directorului adjunct nu mai este de specificat 25 de zile menționat în contract, ci este legat de normele în vigoare, ceea ce înseamnă că se pot schimba oricând odată cu legea. Acestea au fost schimbate în 2024 și prevăd că se acordă concediul de odihnă în funcție de vechimea în muncă, în perioada vacanțelor școlare. Art. 14. — (1) Pentru personalul de conducere din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar prevăzute la art. 1 lit. a), concediul de odihnă se acordă în funcție de vechimea în muncă, în perioada vacanțelor școlare, astfel: a) până la 5 ani vechime — 21 de zile lucrătoare; b) între 5 și 15 ani vechime — 24 de zile lucrătoare; c) peste 15 ani vechime — 28 de zile lucrătoare Informații de context Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concurs pentru conducerea inspectoratelor școlare (inspector școlar general/adjunct) încă din 2021, după ce mandatele majorității inspectorilor au expirat din 2020. Situația a fost semnalată în mod repetat de Edupedu.ro în ultimii ani: în 2023, arătam că toate funcțiile de conducere din inspectorate erau ocupate politic, prin detașare, conform unui raport de atunci al Ministerului Educației. Situația se reflecta și în faptul că, în pofida concursurilor de directori, peste 1.700 dintre managerii unităților de învățământ din școală erau atunci desemnați tot pe linie politică. Mandatele obținute prin concurs de majoritatea directorilor au expirat la 16 ianuarie 2026, o altă parte au expirat în aprilie, iar pentru a treia serie care a susținut concursul în 2022 mandatele vor expira în mai-iunie. În lipsa organizării unor noi concursuri, conducerea școlilor a fost preluată prin detașări decise de inspectoratele școlare. Pe 11 martie ministerul Educației a pus în consultare profilul profesional al managerului școlar. „Directorul unității de învățământ este liderul pedagogic, strategic și organizațional al unității de învățământ, având responsabilitatea integrată pentru funcționarea, dezvoltarea și performanța instituției,” prevede inspirațional documentul. În același timp, profilul pus în consultare stabilește că directorul „răspunde public pentru performanțele școlare și calitatea serviciilor educaționale”, iar rolul său este să „definească și operaționalizeze viziunea și strategia de dezvoltare a școlii”. Într-o analiză Edupedu.ro a profilului managerului de școală se remarcă faptul că este propus un model ambițios pentru că directorul este definit ca „lider educațional, strategic și organizațional”, cu responsabilitate directă asupra performanței școlii, însă în același timp directorul este lipsit de autonomie. Autonomia reală a unui director de școală ar însemna că directorul e capabil să ia decizii în interesul școlii: să își poată construi echipa, să facă angajări, să gestioneze resursele, să adapteze procesul educațional la nevoile elevilor și comunității, dar și să poată refuza sau corecta decizii venite din exterior atunci când acestea afectează funcționarea școlii, Autonomia presupune, de asemenea, existența unor mecanisme transparente de numire și evaluare, independente de influența politică sau administrativă directă, astfel încât directorul să răspundă în primul rând în fața comunității școlare și a rezultatelor educaționale, nu a celor care îl numesc în funcție. Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ mj8526486 Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:48 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention. Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ Vladinsky. Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:48 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Comment for +1 post. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal. Postările vor fi apreciate prin ducerea cursorului peste butonul cu reacţii din colţul din dreapta-jos al postării, care arată astfel: .

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ akirasmith435 Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:45 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

„Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul, dar dacă nu ne implicăm…”, a spus astăzi ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, în emisiunea Academia Europa FM, referindu-se la așteptatele concursuri de directori de școală. El a fost întrebat în legătură cu desființarea inspectoratelor școlare și politizarea acestora, dar a răspuns referindu-se la concursurile de director școlar. Mihai Dimian i-a îndemnat pe cei interesați să participe la concursurile de directori „chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid și să lupte pentru asta”, în pofida intervențiilor politice. „Nu putem sta deoparte și apoi să spunem e, a reușit tot respectiva persoană”, a spus el. Cu aceeași ocazie, ministrul a afirmat că, după concursurile din 2021, dintre cei care au câștigat „nu toți au ocupat posturile. Ceea ce înseamnă că poate au fost influențe și după”. Dar s-a dat pe sine drept exemplu, spunând că „am reușit să câștig încrederea colegilor mei și postul de rector fără să fiu membru al unui partid politic”. Amintim că Edupedu.ro a relatat pe surse că, deși nu era membru al unui partid, Mihai Dimian a avut susținerea PSD, pe lângă cea a premierului Ilie Bolojan, în momentul în care a intrat în cărți pentru a deveni ministru al Educației. Înființarea direcțiilor județene / a Municipiului București de învățământ preuniversitar, prin reorganizarea inspectoratelor școlare, la care a făcut referire realizatorul Europa FM Marcel Bartic în întrebarea sa, este prevăzută la Art. 116 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023, însă prevederea a fost ulterior prorogată până la începutul anului școlar 2027-2028. Concursurile de directori școlari, la care a făcut referire în răspunsul său ministrul Dimian, a fost amânat în mod repetat, în contextul prelungirii sezonului electoral 2024-2025. Nici metodologia de concurs nu este finalizată în acest moment. Recent, ministrul Mihai Dimian indica luna octombrie drept posibil moment de organizare a concursului și își exprima intenția ca metodologia să fie cunoscută în luna mai. Secvența din emisiunea Academia Europa FM referitoare la influența politicului asupra concursurilor de director: „Realizator: Tot mai multe voci cer depolitizarea sistemului nostru de învățământ. Ba chiar, relativ recent, o inițiativă a unei organizații de părinți a reamintit de desființarea inspectoratelor. Sau, mă rog, așa cum apare ea într-o ordonanță publicată în urmă cu aproximativ 2 ani (n.red.: este vorba despre Legea învățământului preuniversitar 198/2023), dacă îmi amintesc eu bine, transformarea lor în direcții generale de învățământ. Credeți că este posibil un astfel de obiectiv? Și cum răspundeți acuzelor celor care văd în aceste instituții o zonă în care politicul și-a spus foarte apăsat cuvântul în ultimii 30 și ceva de ani. Mihai Dimian: Cred că, pe lângă așteptările pe care le avem de la ceilalți, trebuie să ne implicăm și noi, fiecare dintre noi. La fel mi s-a spus că universitățile sunt politizate. Cu toate acestea, am reușit să câștig încrederea colegilor mei și postul de rector fără să fiu membru al unui partid politic. În momentul de față, așa cum spuneam, ocupă poziție politică deși nu sunt membru al unui partid politic. Dacă s-a ajuns ca la funcția de ministru să nu se apeleze la un membru al unui partid politic, înseamnă că există o șansă pentru România. Îi rog să se implice, să participe la concursurile de directori, chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid și să lupte pentru asta. Poate nu vor reuși din prima, dar împreună putem reuși. Eu încerc să ofer un cadru cât mai obiectiv pentru aceste concursuri. Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul, dar dacă nu ne implicăm… Nu putem sta deoparte și apoi să spunem e, a reușit tot respectiva persoană. Și dacă vă uitați în 2021, veți constata un efect foarte interesant. Și anume că după ce au câștigat concursurile de post, nu toți au ocupat posturile. Ceea ce înseamnă că poate au fost influențe și după. Deci trebuie să fim puternici și să ne implicăm. Realizator: Pe de altă parte, sigur că… Mihai Dimian: Dar eu asigur, prin cadrul metodologic, o șansă mai bună. Ne uităm și la modul de evaluare. Sigur că sunt în momentul de față limitat de anumite prevederi ale legii, care vorbesc despre o comisie de concurs într-un anumit mod. Și am participat la concursurile anterioare, la 40 de concursuri în Suceava și Botoșani, voluntar. Deci m-am implicat tocmai pentru a încerca să mă asigur că lucrurile sunt cât mai obiective. Și cunosc și aspectele care m-au îndurerat atunci, în care erau trei care făceau ca lucrurile să ajungă în direcția în care doreau ei și orice făceam eu părea că este inutil, dar cred că am și contribuit prin prezența mea acolo. Deci să ne implicăm.” Sursa

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a afirmat eronat că pragul de promovare la Bacalaureat este media 5, într-o declarație făcută la Iași. În realitate, legislația prevede media minimă 6, cu cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă, potrivit Ziarul de Iași. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai „Spre deosebire de Bacalaureat, unde avem o medie de 5 pentru a promova acest examen (…) la Evaluarea Națională nu avem o astfel de medie, drept urmare întrebarea este dacă facem această evaluare pentru a ierarhiza elevii într-o anumită zonă (…) Este important să folosim aceste note pentru a departaja sau e diferit de pragul notei 5, cum este la Bacalaureat?” a afirmat Mihai Dimian, citat de Ziarul de Iași. Condițiile pentru a promova Bacalaureatul în 2026 din metodologia din 2011 Art.70 – (1) „După încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat şi după evaluarea şi notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toţi candidaţii. (2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate probele scrise de examen, se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la respectivele probe. (3) Nu se calculează media generală de bacalaureat pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi de la o probă. (4) Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) au susţinut probele de evaluare a competenţelor prevăzute în prezenta metodologie la art. 41, alin. (1), lit. A., B.,C., D. b) au susţinut toate probele scrise prevăzute în prezenta metodologie la Art.41, alin. (1) lit. E. şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise precizate la alin. Art. 41, alin. (1) lit. E. (5) Candidatul care, la una din probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse se consideră că nu a susţinut proba respectivă. (6) Media notelor la probele scrise, menţionată la alin. (4), punctul c), se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat. (7) Candidatul care îndeplineşte, cumulativ, condiţiile precizate la alin. (4) este declarat „reuşit”. (8) Pentru candidaţii care obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00. (9)Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile menţionate la alin.(4), precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de examen sunt declaraţi „respinşi”. (10)Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării sau a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.” Sursa

Probleme de organizare, acuzații de lipsă de transparență și comportament inadecvat al evaluatorilor la Olimpiada Națională de Științe socio-umane 2026 de la Iași. Un elev cu mențiune pe țară și nota 9,20 la Psihologie ar fi fost întâmpinat la contestații cu replica „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris.” Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, spune profesorul Alin Alexe de la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Amintim, profesorul Lucian Maier a cerut Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași: Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate Alin Alexe acuză lipsa de transparență la corectare, faptul că elevii nu au văzut borderourile și că toate contestațiile au fost respinse. Acesta susține că încă de la început au existat probleme de organizare, elevii fiind nevoiți să aștepte ore întregi pentru cazare, iar ulterior „toți copiii și majoritatea profesorilor s-au plâns de modul de desfășurare”. Cele mai grave acuzații vizează însă etapa de contestații. Elevii nu au avut acces la borderourile de corectare și nu li s-a explicat punctajul acordat. Într-un caz concret, un elev cu mențiune pe țară și 9,20 la Psihologie ar fi fost tratat jignitor: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. „Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, întreabă profesorul Alin Alexe. „Eleva este Maria Franchevici, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele. Aceasta a obținut și anul trecut mențiune la Olimpiada Națională de Psihologie, clasându-se a cincea, iar anul acesta a primit nota 9,20. În timpul contestației, susține profesorul, elevei i s-ar fi spus: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. Maria se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Psihologie a Universității din București și este pregătită de profesoara Florinela Mihăilescu-Pârvan, coautoare a lucrării „Logică și gândire critică”, utilizată inclusiv pentru admiterea la Drept la Universitatea din București”, a spus profesorul Alin Alexe. Profesorul ridică și suspiciuni privind modul de evaluare, arătând că multe lucrări ar fi avut note identice la ambii corectori, ceea ce ar indica o evaluare formală. „Este imposibil ca toate lucrările să aibă aceleași note. Cred că s-a mers pe încredere, unul a corectat jumătate, altul jumătate și s-au dublat notele,” a spus Alin Alexe. În plus, toate contestațiile ar fi fost respinse, situație pe care o consideră neobișnuită. În acest context, Alin Alexe cere publicarea lucrărilor anonimizate și a numelor evaluatorilor, pentru a asigura transparența și a restabili încrederea elevilor în competiție solicitare făcută și de profesorul Lucian Maier, care cere Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași. „Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate”, a susținut Lucian Maier. Alin Alexe este profesor de discipline socio-umane la Colegiul Național „Unirea” Turnu Măgurele, absolvent de Fizică (1996) și Filosofie (1997). Interviu cu profesorul Alin Alexe Reporter: Ce s-a întâmplat la Olimpiada de Științe socio-umane de la Iași în acest an? Am înțeles că au fost nemulțumiri legate de modul de organizare, evaluarea lucrărilor și contestații. Alin Alexe: Mai întâi să vă spun că totul a fost prost de la început. În sensul că am ajuns la 5 și jumătate în gară la Iași și băieții, trei dintre ei din grupul nostru, am avut trei băieți, trei fete care au mers cu grupul și două fete au venit cu părinții, au fost cazați la 12 și jumătate. Au stat deci aproape 8 ore în holul hotelului. Bine, organizatorii, să zicem că n-ar fi avut nicio vină, atât timp cât hotelul era plin și plecau grupuri și veneau altele noi. Mie, totuși, mi s-a părut un gest frumos faptul că inspectoarea generală, doamna Eliza Ilie, a venit și s-a interesat de noi și ei voiau să ne cazeze la hotelul Casei Corpului Didactic al ISJ și să vorbească cu firma de catering să ne aducă sandwich-uri. Am mulțumit pentru ofertă, dar eram prea obosiți ca să ne mai gândim la mâncare. Și pe urmă a fost nemulțumirea legată de întreaga olimpiadă, toți copiii și majoritatea profesorilor s-au plâns despre modul de desfășurare. Au fost făcute contestații și copiilor, la contestații, li se dădea să-și recitească lucrarea. Eu nu cred că e posibil așa ceva. Am avut și noi o mențiune la psihologie. Adică, dacă anul trecut ai luat mențiune, ai fost a cincea pe țară, anul ăsta speri să fie mai mult. Anul acesta a fost tot așa, a cincea, a șasea notă pe țară, a avut 9,20 și la contestații i s-a pus în față lucrarea, fără borderou, deci fără borderoul de la prima mână. Există o comisie de prima mână și o comisie de contestație. Am fost și eu doi ani la rând, în 2006 și 2007, în comisia de Filosofie, am făcut subiecte și știu cum se procedează, nu vorbesc din exterior. Reporter: Adică știți că trebuia să vadă și copilul borderoul? Alin Alexe: Da, să vadă la ce i s-a scăzut. Și n-a văzut borderoul, a văzut doar baremul și lucrarea, pe care le știa, că deja știa ce scrisese și baremul s-a afișat. Și corectorul sau cel care trebuie să-i corecteze i-a spus așa, explicit, citez din copil, care are mențiune pe țară, 9,20 la Psihologie, i s-a spus: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil? Și nu este singura declarație, dar pe aceasta o știu exact. Cu ceilalți copii a fost la fel. S-au comportat jignitor cu copiii. Cu copiii de clasa a VII-a și a VIII-a, la Educație socială, a fost și mai și, copiii plângeau când ieșeau de la așa-zisele contestații. Doar vizualizau lucrarea fără borderou, nu știau de ce li s-a scăzut și li s-a spus ceva de genul: „Ai scris analiza SWOT, dar mie nu-mi place analiza ta”. Cam acestea erau justificările profesorilor din Comisia Centrală, partea de contestații. Fiecare lucrare, vizualizată la contestații, avea de două ori aceeași notă. Eu bănuiesc că toate lucrările de la toate disciplinele aveau nota dublă pe lucrare. Cred că cele 22 s-au împărțit 11 cu 11 și unul a corectat 11 lucrări, celălalt 11 lucrări și au dublat notele. Ați înțeles? Altfel e imposibil să fie așa. Am auzit cel puțin 30 de copii din cele 90 și ceva de contestații, câte au fost la Educație socială, pentru că au fost foarte multe, să fie notele la fel pe lucrare. E imposibil să pici la fel pe asta. Am corectat la olimpiade naționale, dar nu eram pe aceeași notă. Rar când picam pe aceeași notă. Aceasta este opinia mea, ipoteza mea, că notele au fost trecute așa, nu se poate să fie notele identice pe toate lucrările, indiferent de disciplină. S-a mers pe încredere. Unul a văzut jumătate, unul jumătate și celălalt a scris notele. Reporter: Faptul că toate contestațiile au fost respinse vi se pare un semnal de alarmă? E un lucru obișnuit la astfel de competiții? Alin Alexe: Nu e un lucru obișnuit, să vă spun politica. În 2006 și în 2007 am corectat. În 2006 eram la prima mână, în 2007 la contestații. Politica era să nu se schimbe nicio virgulă, pentru că îl „faultezi” pe colegul tău, adică dai cumva înel dacă el dă 7 și tu dai 10. Reporter: Care credeți că e problema? A comisiilor? De unde lipsa de transparență? Alin Alexe: Mi s-a părut de la început în neregulă și copiii au fost întâmpinați de către președintele Olimpiadei, domnul profesor Petru Bejan, cu ideea că acum câteva zile a citit un studiu în care scrie că sunteți mai proști decât părinții voștri. Nu a spus chiar așa, a spus că aveți un IQ mai mic decât părinții voștri. Nu știu dacă era momentul să spui într-un discurs de deschidere al unei olimpiade. Copiii au fost… s-a lăsat rumoare și toată olimpiada s-a discutat numai despre chestia asta, iar la final a fost pur și simplu huiduit. La festivitatea de închidere, nu mai putea să facă față huiduielilor și întrebărilor și strigătelor din sală. Era ca la stadion. Copiii și profesorii întrebau de ce nu au fost deschiși la contestații, de ce toate contestațiile au fost respinse, nu li se răspundea. Reporter: Ați susține să fie publice lucrările anonimizate și evaluatorii? Ce soluții vedeți? Alin Alexe: Da, chiar aș susține chestia asta, ca să vedem și noi cum se câștigă. Nu mai încurajăm creativitatea, ideea proprie, nu mai încurajăm argumentarea, nu mai încurajăm coerența limbajului, nu mai încurajăm nimic. Venim cu șabloane, cu marote și premiem „fake-uri”. La logică au fost subiecte atât de multe și atât de grele încât nu le putea face un profesor în trei ore. De fapt, la logică sunt și cele mai mici note. Sunt note de 1,20, de exemplu. Vă dați seama, au luat 1 din oficiu și 20 pe tot ce au scris în lucrare. Și aici e un semn de întrebare. Probabil puteai să faci cel puțin de 3, de 4, dar dacă vii cu 1,20 la națională, ce note ai luat la județ? Sunt și autor de carte de logică. Una pentru admitere la Drept Cluj și alta pentru Drept București și subiectele erau, să zicem, poate un pic mai grele decât acelea de la drept. Și multe, extrem de multe. Erau trei pagini de subiecte. Subiectul I avea o pagină și jumătate, erau 7, 8 sau 10 raționamente. Numai să le citești îți ia o jumătate de oră. Să poți să-ți dai seama, să notezi propozițiile, să faci schema formală, îți ia foarte mult timp. Reporter: Profesorul Maier a vorbit despre diferențe mari între notele de la județeană și cele de la națională. Alin Alexe: Și în situația noastră din Teleorman au fost diferențe, dar nu chiar atât de mari. De exemplu, 10-le de la județ a fost 9,20 pe țară, 10-le de la județ a fost 8,50 pe țară. Nu a fost chiar așa, poate la logică mai mult, parcă 6,50. Reporter: Cum credeți că influențează aceste lucruri elevii? Alin Alexe: Elevii sunt dezamăgiți, au huiduit o sală întreagă. Domnul Bejan era negru de furie când îl huiduia o sală întreagă, în Aula „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași. Era de față tot staff-ul Olimpiadei, reprezentanți ai Ministerului și doar domnul Bejan a fost huiduit. Copiii au fost pur și simplu dezamăgiți, dezarmați. Nu li se poate reproșa nimic, dar sunt la pământ cu psihicul după tot ce li s-a întâmplat acolo. Eu v-am spus discursul celor de la contestații față de un elev olimpic național. După asta, cum vreți să se mai întoarcă la competiție? Reporter: Și ați trimis sesizări la Ministerul Educației? Alin Alexe: Ministerul Educației este acolo, doamnă. Știu și cum funcționează Ministerul Educației. V-am spus, am fost implicat în lucru la programa de Economie și Educație antreprenorială. Domnul Stoica, care e director în minister, era acolo. Domnii de la Serviciul Național de Evaluare, acum se numește CNPEE. Domnul Marius Avram era acolo. Cumva nu poartă direct responsabilitatea, subiectele s-au făcut de către comisii. Trebuie să ai cumva un echilibru între cât poate un copil să facă în 3 ore. Vă spun că și eu am avut copil calificat la Internaționala de Filosofie în anul 2011 din Turnu Măgurele. Au fost doi reprezentanți la Viena, din Oradea și Turnu Măgurele. Și știu cum este, știu cât de greu este să lucrezi cu un copil și să ajungă la performanța asta și să faci asta într-un oraș mic, unde nu ai teatru, nu ai cinema, nu ai biblioteci, nu ai universități și trebuie să te bazezi pe resursele proprii. Copilul meu atunci când s-a calificat s-a calificat pe locul 2. Primii 2 merg la internațională. De fapt, primii 3 sunt luați și dau probă de limbă și cine știe cel mai bine limbă străină merge la internațională. Și copilul a fost recompensat de către decanul Facultății de Filosofie de atunci, domnul Mircea Dumitru. I-a plăcut atât de mult lucrarea, încât a zis: vreau să fac un premiu special acestui copil, nu mă bag peste evaluarea comisiei. A scos bani din buzunar și i-a dat 200 de lei și o diplomă specială. Reporter: Și ce a făcut copilul după aceea? Alin Alexe: Copilul a ajuns apoi la Sorbona să studieze economie pe baza Olimpiadei Internaționale de Filosofie. A avut cel mai mare punctaj din an și a ales între Sorbona, Bordeaux, Nantes. Participase în anii anteriori la trei naționale: latină, franceză și română. Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ mj8526486 Data şi ora sancţiunii: 11.03.2026 / 17:51 Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

Secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion, spune că „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”. Într-o intervenție la Prima News, de vineri, 3 aprilie, Sorin Ion a explicat de nu se pot organiza concursurile: „În actuala lege a Educației este prevăzută reorganizarea inspectoratelor școlar, însă Guvernul a amânat aceste articole din lege până în 2027. Și atunci se pune întrebarea dacă putem organiza un concurs pentru o instituție care nu mai există în lege”. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai Edupedu.ro a scris că în august 2025 Ministerul Educației a făcut noi numiri din pix pentru inspectorii școlari prin „detașare în interesul învățământului” tot pe o perioadă de câte un an. Vezi aici lista inspectorilor generali numiți în august 2025 Întrebat de ce nu se organizează concursul pentru inspectori înainte de cel pentru directori, pentru că inspectorii sunt în comisia care va evalua și viitorii directori de școli, secretarul de stat Sorin Ion spune că din cauza prorogării până în 2027 a articolelor din legea Educației care prevăd reorganizarea inspectoratelor școlare, „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”. „Ne-am dori și noi foarte mult să avem oamenii stabili pe posturi și ne-am dori foarte mult ca orice funcție de conducere să fie ocupată printr-un concurs”, a spus Sorin Ion. „În acest moment, în legea 198, inspectoratele școlare sunt propuse a fi reformate și sunt propuse a fi reorganizate în direcții județene de învățământ preuniversitar și instituții nu create, și anume birourile județene ARACIP, încercând să separăm zona de administrare a sistemului de zona de inspecție și control și evaluare. Acesta este sensul și în câteva cuvinte, aceasta este logica acestei reorganizări. Aceste articole din lege, din motive care nu țin neapărat de Ministerul Educației, au fost prorogate și sunt prorogate până în anul 2027. Și atunci se pune întrebarea dacă putem organiza un concurs pentru o instituție care nu mai există în lege sau teoretic, n-ar trebui să mai fie – nu ne ferim aici – la inspectoratele școlare, ele există până la momentul la care s-a pronunțat legea – sau să organizăm concursul pentru niște instituții care încă nu există. Ne-am dori și noi foarte mult să avem oamenii stabili pe posturi și ne-am dori foarte mult ca orice funcție de conducere să fie ocupată printr-un concurs, dar tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”, a spus Sorin Ion. Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 Prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial, inspectoratele școlare sunt înlocuite cu direcții județene aflate în subordinea Ministerului Educației. Articolul 116 prevede: (1) Se înființează direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației. În ceea ce privește noile inspectorate școlare, adică viitoarele direcții județene de învățământ preuniversitar, aceste instituții rămân fără inspecții școlare în atribuții, potrivit Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţiei Municipiului Bucureşti. Cu alte cuvinte, inspecția școlară generală, cea tematică și inspecția de specialitate trec la ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar – n.red), nu mai rămân la inspectoratele școlare. În acest caz, nu este clar cine va plăti aceste inspecții, în condițiile în care ARACIIP este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, precum și din venituri proprii, conform legii – detalii aici. Guvernul a prorogat articolele privind reorganizarea inspectoratelor, până în 2026-2027 Desființarea inspectoratelor școlare este amânată până la începutul anului școlar 2026-2027, potrivit ordonanței de urgență nr. 156 din 30 decembrie 2024. În 2023, Edupedu.ro a scris că Ligia Deca, ministru al Educației la acea vreme, a recunoscut că a oprit reforma instituțiilor din Învățământ – inspectoratele școlare, ARACIP, casele corpului didactic. Întrebată de Edupedu.ro cum poate face reformă cu instituții nereformate, Deca a spus că „se pot face foarte multe lucruri cu profesioniștii care sunt deja în sistem“. Toți inspectorii generali și adjuncți au fost numiți din pix în 2023-2024 „Sub aspectul modalității de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare, în anul școlar 2023-2024, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar din inspectoratele școlare au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în condițiile legii, având în vedere faptul că începând cu 2025 acestea urmează să fie reorganizate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit raportului privind starea învățământului al Ministerului Educației. Este vorba de 132 de inspectori cu funcții de conducere, plus încă până la aproximativ 30 de inspectori de specialitate în fiecare inspectorat școlar din cele 41 de județe și Municipiul București. Informații de context Majoritatea celor numiți sunt oameni politici, membri de partid cu funcții de conducere în filialele locale, chiar consilieri locali sau județeni. Niciunul nu a susținut concurs în ultimii 5 ani, cel puțin, de când Ministerul Educației refuză să îl organizeze. În Raportul privind starea învățământului 2023-2024 al Ministerului Educației și Cercetării apare clar scris: „Sub aspectul modalității de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare, în anul școlar 2023-2024, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar din inspectoratele școlare au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în condițiile legii, având în vedere faptul că începând cu 2025 acestea urmează să fie reorganizate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”. Fostul ministru al Educației Daniel David preciza înainte de a se adopta legea măsurilor fiscale din Educație, că în decembrie 2025 va începe procedurile pentru concursurile de directori și reorganizarea inspectoratelor școlare. Daniel David propunea ca șefii inspectoratelor școlare să fie oficial numiți politic, iar ceilalți inspectori să dea concurs. Organizarea inspectoratelor prevăzută în Legea Deca-Iohannis este ineficientă, complică și birocratizează sistemul, se arată în raportul ministrului Educației și Cercetării. Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți, se arată în raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Daniel David explica, în cadrul unei conferințe de presă, de ce ar trebui să rămână inspectorii școlari generali numiți politic: „Dacă inspectoratul reprezintă ministerul în județ, când vine un nou ministru, ministrul vine cu un program de guvernare și acel program de guvernare trebuie implementat în județe. Acolo ai nevoie de cineva care să-și asume acel program de guvernare, împreună cu tine.” Sursa