FROG ZEW

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu-eveniment pentru G4Media.ro că nu va intra „categoric” în politică. Întrebată ce va face după încheierea mandatului în luna octombrie, după 7 ani la Parchetul European, Kovesi a spus că „exact ce o să fac nu am un răspuns în acest moment, pentru că este o diferență între ce aș putea să fac și ce mi-aș dori să fac. Cu siguranță, ce mi-aș dori să fac ar fi să mă îndrept spre mediul academic”. „Mi-ar plăcea foarte mult să fiu implicată în educație. A tinerilor, a tinerilor magistrați, în România sau în alt stat membru, depinde unde este nevoie de mine. Am să repet acest lucru: în România, oricând va fi nevoie de mine și de experiența mea, sunt dispusă să o dau. Nu-mi doresc o funcție politică, nu trebuie să fiu angajată pentru a face acest lucru”, a declarat Kovesi în interviul acordat jurnalistului Dan Tăpălagă. „Deci dacă România are nevoie de mine și o să fiu chemată să fac ceva în România, voi face. Încă în acest moment nu am luat o decizie să urmez o carieră în structurile europene sau nu, mai am încă câteva luni de mandat. Probabil spre finalul mandatului o să am și un răspuns. În acest moment, deocamdată îmi canalizez toată energia spre a termina acest mandat și a-l termina cât se poate de bine. Sunt multe opțiuni pe care pot să le iau în considerare”. Sursa

Profesoara de limba și literatura română Adriana Bozdoro, de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, scrie în cel mai recent număr al Revistei Scriptor că, la liceu, profesorii se confruntă tot mai des cu „reticența adolescenților în fața autorilor canonici” și cu respingerea textelor care nu mai au legătură cu experiența de viață a elevilor. În eseul „Mărturisiri din spatele catedrei”, publicat în ediția mai-iunie 2026 a revistei editate de Junimea, profesoara explică strategiile prin care încearcă să-i apropie pe adolescenți de lectură și de literatura clasică. „La liceu, te întâlnești ca profesor de literatură cu reticența adolescenților în fața autorilor canonici, respingerea automată a textelor care nu au legătură cu experiența lor de viață sau care li se par depășite și lipsite de farmec”, notează Adriana Bozdoro în textul publicat de Revista Scriptor. Profesoara spune că a încercat să reducă această distanță dintre elevi și literatura obligatorie prin dezbateri, comparații cu situații actuale și trimiteri la literatura contemporană. „Strategia la care am apelat pentru a-i atrage în actul lecturii a implicat dezbaterea unor aspecte din lecturile obligatorii, realizarea unor paralele cu situații actuale, trimiteri și la opere din literatura contemporană română, dar și universală sau propunerea unor proiecte”, explică aceasta. Una dintre metodele folosite la clasă este organizarea unor proiecte de lectură în echipă. În prima parte a anului școlar, profesoara propune o listă de cărți, iar ulterior elevii aleg singuri volumele pe care vor să le prezinte colegilor. Potrivit Adrianei Bozdoro, prezentările trebuie realizate „într-o manieră cât mai originală”, astfel încât să fie interactive și să-i convingă pe ceilalți elevi să citească respectivele cărți. Ea spune că, de multe ori, aceste activități se transformă într-o competiție a creativității între grupe, iar orele dedicate prezentărilor devin printre cele mai așteptate de elevi. În același text, profesoara de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” descrie și presiunea resimțită de cadrele didactice: pregătirea lecțiilor, simulările, activitățile extrașcolare și incertitudinile din sistemul de educație. „Agitație, stres, multe ore”, rezumă aceasta experiența de zi cu zi a profesorilor. Eseul Adrianei Bozdoro face parte din dosarul tematic „Profesorul meu” al Revistei Scriptor, ediția mai-iunie 2026, dedicată rolului profesorilor, motivației și provocărilor din educație. Redăm fragmentul în care profesoara descrie strategiile prin care îi apropie pe elevi de literatură: „Îmi place ceea ce fac, îmi sunt dragi copiii și cred că fac tot ce pot să îi apropii de literatură. Nu e ușor. Trăim într‑o lume în care poți afla orice informație, în câteva secunde, la un clic distanță, o lume în care oricine (mai ales un tânăr) poate fi tentat să caute scurtături. Invitația la lectură adresată adolescenților din ziua de azi devine o provocare. Și profesorul de română nu poate renunța. Trebuie să lupte cu inerția, cu revolta că poate lumea prezentată în romanul dat spre lectură nu are (cred ei) legătură cu lumea lor. E o provocare și, recunosc, nu e ușor să îi convingi că e foarte important să citească. Apelând la exemple personale de bună practică, pot spune că la clasele de gimnaziu, orele destinate lecturii și discutării operelor citite se bucură, cred, de un real succes. E drept că la început a fost dificil ca unii copii care nu citeau în mod frecvent să renunțe la activitățile cu care își petreceau timpul liber sau să poată termina în timp util cartea recomandată. Ulterior însă, aceste ore au devenit foarte antrenante și plăcute de toți elevii, operele alese fiind atât din literatura română, cât și din cea universală, atât opere clasice, cât și apariții recente. Este important de precizat că și eu trebuie să am proaspătă lectura cărții respective la momentul discutării ei la clasă și, de aceea, poate fi o activitate care cere efort și timp de pregătire pentru toți cei implicați, inclusiv pentru profesor. Aceste ore presupun o pregătire suplimentară, care poate părea cronofagă, căutarea și alegerea celor mai bune metode și strategii necesită oarecare efort, dar am ajuns la concluzia că, datorită acestor ore, elevii nu mai reprezintă un element de referință pasiv, un simplu beneficiar al ofertei de informație estetică, ci devin adevărați parteneri de dialog, în discutarea și interpretarea textelor propuse și atunci orice efort merită, iar satisfacția devine cu atât mai mare atunci când observ că elevii mei își doresc și cer mai multe ore de lectură în program. La liceu, te întâlnești ca profesor de literatură cu reticența adolescenților în fața autorilor canonici, respingerea automată a textelor care nu au legătură cu experiența lor de viață sau care li se par depășite și lipsite de farmec. Strategia la care am apelat pentru a‑i atrage în actul lecturii a implicat dezbaterea unor aspecte din lecturile obligatorii, realizarea unor paralele cu situații actuale, trimiteri și la opere din literatura contemporană română, dar și universală sau propunerea unor proiecte. De pildă, în prima parte a anului școlar, propun eu o listă cu lecturi pentru proiectele ce vor fi realizate în grupe, iar în partea a doua a anului, fiecare grupă propune o carte preferată/ aleasă de ei. Ce este foarte important la aceste proiecte este faptul că, așa cum le precizez de la început, el trebuie să fie prezentat într‑o manieră cât mai originală, astfel încât să capteze atenția colegilor, să fie interactiv și să‑i convingă să citească respectiva carte. De multe ori, prezentările devin și o oarecare formă de competiție, pentru că fiecare grupă vrea să iasă în evidență prin originalitate, creativitate, iar orele destinate prezentărilor de carte sunt foarte așteptate și apreciate. Trebuie să recunosc că aceste proiecte au devenit o sursă de inspirație și pentru mine, unele grupe folosind într‑un mod creativ resurse tehnice și virtuale, care implică metode interesante și interactive, jocuri, concursuri la care poate nu m‑aș fi gândit și pe care îmi propun să le folosesc în viitor. Dacă partea frumoasă, strălucitoare, este în timpul prezentării, partea serioasă și puțin chinuitoare pentru (unii) elevi rămâne redactarea unei recenzii pe care trebuie să o predea la sfârșitul activității.” Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ akirasmith435 Data şi ora sancţiunii: 20.05.2026 16:41 Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Invalid post. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

When you create a new topic, it has to include on topic news report. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic. You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

Liderul partidului extremist AUR, George Simion, și structurile de conducere ale partidului „au obligația publică și morală de a se delimita explicit, ferm și fără ambiguități de asemenea poziții și de a clarifica dacă susțin sau nu mesajele și inițiativele promovate în interiorul propriului partid”, spune SNSPA. Reacția SNSPA vine după ce organizația din Balotești a partidului extremist AUR a cerut printr-o petiție transmisă guvernului și parlamentului desființarea Institutului „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, potrivit documentului publicat luni de institut, relatează G4Media.ro. Comunicatul integral al SNSPA: „SNSPA condamnă ofensiva AUR împotriva Institutului «Elie Wiesel» și a memoriei Holocaustului Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) condamnă ferm solicitările formulate de reprezentanți ai AUR privind desființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Demersurile care vizează desființarea unor instituții dedicate studierii Holocaustului și memoriei istorice nu sunt simple dispute administrative sau ideologice. Acestea spun ceva profund îngrijorător despre modul în care AUR se raportează la trecut și la limitele democratice pe care este dispus să le respecte. O democrație solidă nu se teme de cercetarea istorică, de memoria victimelor și de asumarea critică a unor episoade incomode din trecut. Din contră, tocmai aceste instituții au rolul de a preveni banalizarea extremismului, a antisemitismului și a discursurilor care încearcă să transforme responsabilitatea istorică într-o problemă de opinie sau într-o chestiune ideologică. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Muzeul Holocaustului reprezintă instituții fundamentale pentru educația democratică, pentru protejarea memoriei victimelor și pentru consolidarea unei culturi publice bazate pe adevăr, responsabilitate și respect față de valorile europene. Contestarea existenței lor reprezintă o formă de agresiune simbolică împotriva memoriei istorice și o încercare periculoasă de relativizare a crimelor fascismului și antisemitismului. SNSPA consideră că liderul AUR, George Simion, și structurile de conducere ale partidului au obligația publică și morală de a se delimita explicit, ferm și fără ambiguități de asemenea poziții și de a clarifica dacă susțin sau nu mesajele și inițiativele promovate în interiorul propriului partid. În același timp, nu poate fi ignorat faptul că, de-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai AUR sau persoane susținute public de această formațiune au promovat mesaje anti-Holocaust, antisemite sau nostalgice față de legionarism, unele dintre aceste persoane ocupând funcții de conducere în partid ori beneficiind de toleranță și susținere politică. Repetarea constantă a unor teme și atacuri împotriva instituțiilor care studiază Holocaustul, precum și tolerarea discursurilor nostalgice față de Mișcarea Legionară, ridică semne grave de întrebare privind direcția ideologică asumată de această formațiune politică. Într-un stat democratic, memoria Holocaustului nu poate deveni obiectul unor campanii politice motivate de resentiment, populism sau radicalism extremist. Negarea, minimalizarea sau delegitimarea instituțiilor care documentează crimele trecutului reprezintă o amenințare directă la adresa culturii democratice și a valorilor constituționale. SNSPA amintește că și universitatea a fost ținta unor atacuri și campanii de stigmatizare venite din partea reprezentanților AUR în octombrie 2023, într-un context în care discursul agresiv și ostil valorilor democratice a fost folosit pentru a delegitima spațiul academic și vocile critice. Aceste precedente confirmă existența unui tipar de comportament politic orientat împotriva instituțiilor dedicate educației, cercetării, memoriei istorice și culturii democratice. SNSPA reafirmă importanța educației istorice, a combaterii antisemitismului și a apărării instituțiilor care contribuie la înțelegerea critică a trecutului. România are nevoie de mai multă memorie, mai multă educație democratică și mai multă responsabilitate publică, nu de atacuri împotriva instituțiilor care protejează adevărul istoric. Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) își exprimă solidaritatea cu Institutul „Elie Wiesel”, cu comunitatea academică și cu toate instituțiile și organizațiile care apără memoria Holocaustului, valorile democratice și combaterea extremismului”. Sursa

În școlile private, munca unui director nu se mai oprește de mult la deciziile academice. În fiecare zi există zeci de procese care trebuie să funcționeze fără blocaje: facturi, plăți, servicii, comunicare cu părinții, anunțuri urgente, situații individuale. Când ai câteva sute de elevi, aceste lucruri fac diferența între o instituție care merge din inerție și una care funcționează organizat. Alexandru Stoica, director al Liceului „Don Orione” din Oradea, instituție care gestionează peste 700 de elevi din ciclurile primar, gimnazial și liceal, detaliază situațiile administrativ-financiare cu care se confruntă în activitatea zilnică. Cum arată presiunea administrativă într-o școală cu peste 700 de elevi? Alexandru Stoica: Foarte simplu spus: nu mai ai voie să greșești și nu mai ai timp să verifici lucruri de trei ori. La dimensiunea asta, orice proces care nu e clar definit îți consumă ore întregi. În zona financiară, de exemplu, nu vorbim doar de emis facturi. Vorbim de servicii, de profiluri de facturare, de plăți, de restanțe. Dacă nu ai o imagine clară, pierzi controlul foarte repede. Partea financiară era cea mai greu de ținut în frâu În școlile private de top, relația financiară cu părintele este una dintre cele mai sensibile. Orice neclaritate se transformă rapid în întrebări, e-mailuri sau apeluri. Care era cea mai mare problemă înainte, pentru facturare? Alexandru Stoica: Fragmentarea. Informația era acolo, dar nu într-un singur loc. Trebuia să verifici în mai multe zone: ce servicii are fiecare elev, ce facturi sunt emise, ce s-a plătit, ce a rămas restant. La 700 de elevi, asta nu mai e sustenabil. Nu mai poți lucra din Excel-uri sau cu verificări manuale. O schimbare de perspectivă: „vezi totul în ansamblu” Odată cu digitalizarea acestor procese, diferența nu vine doar din automatizare, ci din vizibilitate. Alexandru Stoica: Implementarea Adservio îmi simplifică enorm treaba. Prin panoul financiar, am o imagine clară din prima. Văd totalul de încasat, evoluția lunară, unde sunt întârzierile. Și foarte important: pot intra direct pe fiecare elev, să văd tot istoricul pentru facturi, plăți, servicii. Nu mai caut informația, o am deja organizată. În platformă, modulul Financiar este structurat tocmai pentru acest tip de control: de la panoul general al organizației până la dashboard-ul individual al fiecărui elev. Pentru mine, ca director, asta înseamnă mai puțin timp pierdut pe verificări și mai multă claritate în decizii. Părintele vrea să plătească simplu, nu să întrebe Cât de mult contează pentru părinte administrarea facilă a facturilor și plăților? Alexandru Stoica: Contează enorm. Părintele nu vrea explicații complicate. Vrea să știe clar ce are de plătit și să poată face asta rapid. În Adservio, integrarea cu plata online ne ajută foarte mult. Dispare partea de confirmări, de trimis dovezi, de verificări manuale. Este mai simplu pentru toată lumea. Newsfeed-ul a schimbat modul în care ajunge informația la părinți și elevi Într-o școală mare, comunicarea zilnică poate deveni rapid greu de urmărit. Anunțurile, modificările de program, materialele necesare sau momentele importante din viața clasei trebuie să ajungă repede la elevi și părinți, fără să depindă de canale paralele. Cum funcționează comunicarea între profesori, elevi și părinți la dumneavoastră? Alexandru Stoica: Înainte, fiecare profesor își găsea singur metoda lui de comunicare. De obicei, era un mesaj pe WhatsApp, un e-mail sau un anunț verbal la finalul orei. Informația ajungea câteodată, dar alteori se pierdea pe drum sau ajungea prea târziu. Acum, cu Newsfeed-ul din Adservio, un profesor poate posta direct din platformă, iar informația apare imediat pe feedul elevilor și al părinților din clasa lui. O informare de ultimă oră despre o schimbare de orar, o poză de la activitatea de azi, un anunț despre o excursie, toate ajung instant. Nu mai depindem de un grup de WhatsApp pe care poate nu l-a verificat toată lumea. Ce tip de conținut postează cel mai des profesorii? Alexandru Stoica: Foarte variat. Poze de la activități, de la ore de proiecte, de la momente din viața clasei. Sunt lucruri pe care părinții altfel nu le-ar vedea. Dar și informări practice: teme speciale, materiale necesare, modificări de program. Lucruri care înainte generau zeci de mesaje individuale acum se rezolvă dintr-o singură postare Ce contează este viteza și claritatea. Profesorul postează, elevii și părinții văd imediat pe feed. Nu mai există „nu am știut” sau „nu mi-a ajuns mesajul”. Digitalizarea nu te face doar mai rapid. Te face mai așezat Dacă ar fi să rezumați impactul acestor schimbări? Alexandru Stoica: Pentru o școală mare, cel mai important lucru este să ai procese clare. La peste 700 de elevi, dacă informațiile sunt împrăștiate, ajungi foarte repede să te pierzi în detalii. Digitalizarea ne ajută să lucrăm mai ordonat. Nu este doar despre a face lucrurile mai repede, ci despre a ști unde este fiecare informație, cine are acces la ea și cum poate fi folosită în decizii. Pe lângă funcționalitățile utile pentru școlile private, Adservio dezvoltă și instrumente dedicate grădinițelor private, acolo unde comunicarea zilnică cu părinții are alte nevoi: meniul copiilor, rutina de somn, mesele, activitățile și felul în care a decurs ziua. Meniul săptămânal și Jurnalul zilei: funcționalități esențiale pentru grădinițe În grădinițe, multe dintre întrebările recurente ale părinților sunt legate de rutina zilnică a copilului: ce a mâncat, cât a mâncat, dacă a dormit, cum s-a simțit pe parcursul zilei sau ce urmează să primească la masă. Sunt informații aparent simple, dar importante pentru părinți și care trebuie comunicate clar, constant și la timp. Prin modulul Meniu săptămânal, Adservio permite grădinițelor să centralizeze într-un singur loc informațiile despre mesele copiilor. Echipa de management poate defini structura meselor (mic dejun, prânz, gustare), poate seta intervale orare, categorii de vârstă și poate actualiza meniul săptămânal direct în platformă. Adservio a dus mai departe simplificarea procesului legat de meniu prin scanarea automată a meniului. În loc ca meniul primit de la firma de catering să fie introdus manual, acesta poate fi încărcat în platformă sub formă de poză sau fișier, iar informația este recunoscută și structurată automat în sistem. Pe lângă meniul săptămânal, Jurnalul zilei oferă părinților o imagine clară asupra felului în care a decurs ziua copilului la grădiniță. Educatorii pot completa rapid informații despre cât a mâncat copilul, cât a dormit, activitățile la care a participat, starea generală sau observații relevante din timpul zilei. Informațiile pot fi introduse individual sau pentru întreaga grupă, iar părinții le pot vedea direct în aplicație. Astfel, părintele nu mai depinde de discuțiile scurte de la finalul programului pentru a afla cum a fost ziua copilului. Informațiile importante din viața de zi cu zi a copilului, de la mese și somn până la meniul săptămânal, devin mai ușor de gestionat, mai ușor de comunicat și mai transparente pentru părinți. Contactează echipa Adservio Pentru școlile și grădinițele private care vor să reducă fragmentarea proceselor și să își organizeze mai eficient activitatea administrativă, Adservio oferă o platformă integrată care acoperă principalele fluxuri operaționale. Un demo scurt îți poate arăta concret cum se traduc aceste funcționalități în realitatea unei instituții: mai puțin timp pierdut pe sarcini repetitive, mai mult control pentru management și o experiență mai clară pentru părinți. Sursa

Din contractul de management al directorului adjunct pus în consultare de ministerul Educației împreună cu metodologia de concurs, a fost eliminată prevederea care conferea dreptul inspectorului școlar de „a asigura directorului adjunct deplina libertate în conducerea, organizarea şi coordonarea învăţământului preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ”. În plus, ca și în prezent, directorului și directorului adjunct le „sunt interzise orice activităţi contrare politicii Ministerului Educaţiei și Cercetării în domeniul educaţiei”. Atât fișa postului cât și contractul de management propuse de minister sunt aproape identice cu cele actuale, deși pe 11 martie ministerul a pus în consultare și un profil al managerului, pentru prima oară, prin care „directorul unității de învățământ este liderul pedagogic, strategic și organizațional al unității de învățământ”. Amintim, metodologia pentru concursul de directori a fost lansată în consultare pe 6 mai. Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concurs pentru conducerea inspectoratelor școlare (inspector școlar general/adjunct) încă din 2021, după ce mandatele majorității inspectorilor au expirat din 2020. Situația a fost semnalată în mod repetat de Edupedu.ro în ultimii ani: în 2023, arătam că toate funcțiile de conducere din inspectorate erau ocupate politic, prin detașare, conform unui raport de atunci al Ministerului Educației. Concursul de directori 2026 păstrează influența politicului asupra managementului școlilor, prin intermediul inspectoratelor controlate de politicieni în pofida legii, potrivit proiectului Din contractul postului directorului adjunct pus în consultare prin noua metodologie de concurs a fost eliminată prevederea care asigura directorului adjunct „deplină libertate în conducere, organizare și coordonare” în școală. Potrivit propunerii de metodologie, directorului adjunct trebuie doar să i se asigure condițiile legale pentru a-și îndeplini obligațiile cuprinse în contract. Contractul de management propus: Contractul de management actual De remarcat și faptul că în contract rămâne neschimbată și prevederea care limitează autonomia directorului și directorului adjunct: „Îi sunt interzise orice activități contrare politcii Ministerului Educației și Cercetării în domeniul educației”. Edupedu.ro a remarcat că și în profilul managerului, pus în dezbatere publică, directorul de școală este lider în teorie dar executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Metodologia pentru mult așteptatul concurs pentru directori, propusă de minister nu vine cu multe schimbări, nici în contractul managerial, nici în fișa postului. Singura modificare este legată de faptul că toți directorii de școli vor avea inclusă în fișa postului atribuția de a cere asistență juridică de la inspectoratul școlar pentru toate procesele în care este implicată unitatea de învățământ Șerban Iosifescu, expert în Educație a remarcat despre propunerea de metodologie că: „toate-s vechi și nouă toate, deși legea s-a schimbat, noua” metodologie pentru concursul de directori este foarte asemănătoare celei vechi”. De menționat ar mai fi faptul că în continuare, atât directorul cât și directorul adjunct „în perioada executării contractului, beneficiază de rezervarea catedrei pe care este titular”. De asemenea, concediul directorului și al directorului adjunct nu mai este de specificat 25 de zile menționat în contract, ci este legat de normele în vigoare, ceea ce înseamnă că se pot schimba oricând odată cu legea. Acestea au fost schimbate în 2024 și prevăd că se acordă concediul de odihnă în funcție de vechimea în muncă, în perioada vacanțelor școlare. Art. 14. — (1) Pentru personalul de conducere din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar prevăzute la art. 1 lit. a), concediul de odihnă se acordă în funcție de vechimea în muncă, în perioada vacanțelor școlare, astfel: a) până la 5 ani vechime — 21 de zile lucrătoare; b) între 5 și 15 ani vechime — 24 de zile lucrătoare; c) peste 15 ani vechime — 28 de zile lucrătoare Informații de context Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concurs pentru conducerea inspectoratelor școlare (inspector școlar general/adjunct) încă din 2021, după ce mandatele majorității inspectorilor au expirat din 2020. Situația a fost semnalată în mod repetat de Edupedu.ro în ultimii ani: în 2023, arătam că toate funcțiile de conducere din inspectorate erau ocupate politic, prin detașare, conform unui raport de atunci al Ministerului Educației. Situația se reflecta și în faptul că, în pofida concursurilor de directori, peste 1.700 dintre managerii unităților de învățământ din școală erau atunci desemnați tot pe linie politică. Mandatele obținute prin concurs de majoritatea directorilor au expirat la 16 ianuarie 2026, o altă parte au expirat în aprilie, iar pentru a treia serie care a susținut concursul în 2022 mandatele vor expira în mai-iunie. În lipsa organizării unor noi concursuri, conducerea școlilor a fost preluată prin detașări decise de inspectoratele școlare. Pe 11 martie ministerul Educației a pus în consultare profilul profesional al managerului școlar. „Directorul unității de învățământ este liderul pedagogic, strategic și organizațional al unității de învățământ, având responsabilitatea integrată pentru funcționarea, dezvoltarea și performanța instituției,” prevede inspirațional documentul. În același timp, profilul pus în consultare stabilește că directorul „răspunde public pentru performanțele școlare și calitatea serviciilor educaționale”, iar rolul său este să „definească și operaționalizeze viziunea și strategia de dezvoltare a școlii”. Într-o analiză Edupedu.ro a profilului managerului de școală se remarcă faptul că este propus un model ambițios pentru că directorul este definit ca „lider educațional, strategic și organizațional”, cu responsabilitate directă asupra performanței școlii, însă în același timp directorul este lipsit de autonomie. Autonomia reală a unui director de școală ar însemna că directorul e capabil să ia decizii în interesul școlii: să își poată construi echipa, să facă angajări, să gestioneze resursele, să adapteze procesul educațional la nevoile elevilor și comunității, dar și să poată refuza sau corecta decizii venite din exterior atunci când acestea afectează funcționarea școlii, Autonomia presupune, de asemenea, existența unor mecanisme transparente de numire și evaluare, independente de influența politică sau administrativă directă, astfel încât directorul să răspundă în primul rând în fața comunității școlare și a rezultatelor educaționale, nu a celor care îl numesc în funcție. Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ mj8526486 Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:48 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention. Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ Vladinsky. Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:48 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Comment for +1 post. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal. Postările vor fi apreciate prin ducerea cursorului peste butonul cu reacţii din colţul din dreapta-jos al postării, care arată astfel: .

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ akirasmith435 Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:45 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

„Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul, dar dacă nu ne implicăm…”, a spus astăzi ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, în emisiunea Academia Europa FM, referindu-se la așteptatele concursuri de directori de școală. El a fost întrebat în legătură cu desființarea inspectoratelor școlare și politizarea acestora, dar a răspuns referindu-se la concursurile de director școlar. Mihai Dimian i-a îndemnat pe cei interesați să participe la concursurile de directori „chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid și să lupte pentru asta”, în pofida intervențiilor politice. „Nu putem sta deoparte și apoi să spunem e, a reușit tot respectiva persoană”, a spus el. Cu aceeași ocazie, ministrul a afirmat că, după concursurile din 2021, dintre cei care au câștigat „nu toți au ocupat posturile. Ceea ce înseamnă că poate au fost influențe și după”. Dar s-a dat pe sine drept exemplu, spunând că „am reușit să câștig încrederea colegilor mei și postul de rector fără să fiu membru al unui partid politic”. Amintim că Edupedu.ro a relatat pe surse că, deși nu era membru al unui partid, Mihai Dimian a avut susținerea PSD, pe lângă cea a premierului Ilie Bolojan, în momentul în care a intrat în cărți pentru a deveni ministru al Educației. Înființarea direcțiilor județene / a Municipiului București de învățământ preuniversitar, prin reorganizarea inspectoratelor școlare, la care a făcut referire realizatorul Europa FM Marcel Bartic în întrebarea sa, este prevăzută la Art. 116 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023, însă prevederea a fost ulterior prorogată până la începutul anului școlar 2027-2028. Concursurile de directori școlari, la care a făcut referire în răspunsul său ministrul Dimian, a fost amânat în mod repetat, în contextul prelungirii sezonului electoral 2024-2025. Nici metodologia de concurs nu este finalizată în acest moment. Recent, ministrul Mihai Dimian indica luna octombrie drept posibil moment de organizare a concursului și își exprima intenția ca metodologia să fie cunoscută în luna mai. Secvența din emisiunea Academia Europa FM referitoare la influența politicului asupra concursurilor de director: „Realizator: Tot mai multe voci cer depolitizarea sistemului nostru de învățământ. Ba chiar, relativ recent, o inițiativă a unei organizații de părinți a reamintit de desființarea inspectoratelor. Sau, mă rog, așa cum apare ea într-o ordonanță publicată în urmă cu aproximativ 2 ani (n.red.: este vorba despre Legea învățământului preuniversitar 198/2023), dacă îmi amintesc eu bine, transformarea lor în direcții generale de învățământ. Credeți că este posibil un astfel de obiectiv? Și cum răspundeți acuzelor celor care văd în aceste instituții o zonă în care politicul și-a spus foarte apăsat cuvântul în ultimii 30 și ceva de ani. Mihai Dimian: Cred că, pe lângă așteptările pe care le avem de la ceilalți, trebuie să ne implicăm și noi, fiecare dintre noi. La fel mi s-a spus că universitățile sunt politizate. Cu toate acestea, am reușit să câștig încrederea colegilor mei și postul de rector fără să fiu membru al unui partid politic. În momentul de față, așa cum spuneam, ocupă poziție politică deși nu sunt membru al unui partid politic. Dacă s-a ajuns ca la funcția de ministru să nu se apeleze la un membru al unui partid politic, înseamnă că există o șansă pentru România. Îi rog să se implice, să participe la concursurile de directori, chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid și să lupte pentru asta. Poate nu vor reuși din prima, dar împreună putem reuși. Eu încerc să ofer un cadru cât mai obiectiv pentru aceste concursuri. Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul, dar dacă nu ne implicăm… Nu putem sta deoparte și apoi să spunem e, a reușit tot respectiva persoană. Și dacă vă uitați în 2021, veți constata un efect foarte interesant. Și anume că după ce au câștigat concursurile de post, nu toți au ocupat posturile. Ceea ce înseamnă că poate au fost influențe și după. Deci trebuie să fim puternici și să ne implicăm. Realizator: Pe de altă parte, sigur că… Mihai Dimian: Dar eu asigur, prin cadrul metodologic, o șansă mai bună. Ne uităm și la modul de evaluare. Sigur că sunt în momentul de față limitat de anumite prevederi ale legii, care vorbesc despre o comisie de concurs într-un anumit mod. Și am participat la concursurile anterioare, la 40 de concursuri în Suceava și Botoșani, voluntar. Deci m-am implicat tocmai pentru a încerca să mă asigur că lucrurile sunt cât mai obiective. Și cunosc și aspectele care m-au îndurerat atunci, în care erau trei care făceau ca lucrurile să ajungă în direcția în care doreau ei și orice făceam eu părea că este inutil, dar cred că am și contribuit prin prezența mea acolo. Deci să ne implicăm.” Sursa

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a afirmat eronat că pragul de promovare la Bacalaureat este media 5, într-o declarație făcută la Iași. În realitate, legislația prevede media minimă 6, cu cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă, potrivit Ziarul de Iași. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai „Spre deosebire de Bacalaureat, unde avem o medie de 5 pentru a promova acest examen (…) la Evaluarea Națională nu avem o astfel de medie, drept urmare întrebarea este dacă facem această evaluare pentru a ierarhiza elevii într-o anumită zonă (…) Este important să folosim aceste note pentru a departaja sau e diferit de pragul notei 5, cum este la Bacalaureat?” a afirmat Mihai Dimian, citat de Ziarul de Iași. Condițiile pentru a promova Bacalaureatul în 2026 din metodologia din 2011 Art.70 – (1) „După încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat şi după evaluarea şi notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toţi candidaţii. (2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate probele scrise de examen, se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la respectivele probe. (3) Nu se calculează media generală de bacalaureat pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi de la o probă. (4) Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) au susţinut probele de evaluare a competenţelor prevăzute în prezenta metodologie la art. 41, alin. (1), lit. A., B.,C., D. b) au susţinut toate probele scrise prevăzute în prezenta metodologie la Art.41, alin. (1) lit. E. şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise precizate la alin. Art. 41, alin. (1) lit. E. (5) Candidatul care, la una din probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse se consideră că nu a susţinut proba respectivă. (6) Media notelor la probele scrise, menţionată la alin. (4), punctul c), se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat. (7) Candidatul care îndeplineşte, cumulativ, condiţiile precizate la alin. (4) este declarat „reuşit”. (8) Pentru candidaţii care obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00. (9)Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile menţionate la alin.(4), precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de examen sunt declaraţi „respinşi”. (10)Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării sau a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.” Sursa

Probleme de organizare, acuzații de lipsă de transparență și comportament inadecvat al evaluatorilor la Olimpiada Națională de Științe socio-umane 2026 de la Iași. Un elev cu mențiune pe țară și nota 9,20 la Psihologie ar fi fost întâmpinat la contestații cu replica „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris.” Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, spune profesorul Alin Alexe de la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Amintim, profesorul Lucian Maier a cerut Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași: Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate Alin Alexe acuză lipsa de transparență la corectare, faptul că elevii nu au văzut borderourile și că toate contestațiile au fost respinse. Acesta susține că încă de la început au existat probleme de organizare, elevii fiind nevoiți să aștepte ore întregi pentru cazare, iar ulterior „toți copiii și majoritatea profesorilor s-au plâns de modul de desfășurare”. Cele mai grave acuzații vizează însă etapa de contestații. Elevii nu au avut acces la borderourile de corectare și nu li s-a explicat punctajul acordat. Într-un caz concret, un elev cu mențiune pe țară și 9,20 la Psihologie ar fi fost tratat jignitor: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. „Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, întreabă profesorul Alin Alexe. „Eleva este Maria Franchevici, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele. Aceasta a obținut și anul trecut mențiune la Olimpiada Națională de Psihologie, clasându-se a cincea, iar anul acesta a primit nota 9,20. În timpul contestației, susține profesorul, elevei i s-ar fi spus: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. Maria se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Psihologie a Universității din București și este pregătită de profesoara Florinela Mihăilescu-Pârvan, coautoare a lucrării „Logică și gândire critică”, utilizată inclusiv pentru admiterea la Drept la Universitatea din București”, a spus profesorul Alin Alexe. Profesorul ridică și suspiciuni privind modul de evaluare, arătând că multe lucrări ar fi avut note identice la ambii corectori, ceea ce ar indica o evaluare formală. „Este imposibil ca toate lucrările să aibă aceleași note. Cred că s-a mers pe încredere, unul a corectat jumătate, altul jumătate și s-au dublat notele,” a spus Alin Alexe. În plus, toate contestațiile ar fi fost respinse, situație pe care o consideră neobișnuită. În acest context, Alin Alexe cere publicarea lucrărilor anonimizate și a numelor evaluatorilor, pentru a asigura transparența și a restabili încrederea elevilor în competiție solicitare făcută și de profesorul Lucian Maier, care cere Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași. „Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate”, a susținut Lucian Maier. Alin Alexe este profesor de discipline socio-umane la Colegiul Național „Unirea” Turnu Măgurele, absolvent de Fizică (1996) și Filosofie (1997). Interviu cu profesorul Alin Alexe Reporter: Ce s-a întâmplat la Olimpiada de Științe socio-umane de la Iași în acest an? Am înțeles că au fost nemulțumiri legate de modul de organizare, evaluarea lucrărilor și contestații. Alin Alexe: Mai întâi să vă spun că totul a fost prost de la început. În sensul că am ajuns la 5 și jumătate în gară la Iași și băieții, trei dintre ei din grupul nostru, am avut trei băieți, trei fete care au mers cu grupul și două fete au venit cu părinții, au fost cazați la 12 și jumătate. Au stat deci aproape 8 ore în holul hotelului. Bine, organizatorii, să zicem că n-ar fi avut nicio vină, atât timp cât hotelul era plin și plecau grupuri și veneau altele noi. Mie, totuși, mi s-a părut un gest frumos faptul că inspectoarea generală, doamna Eliza Ilie, a venit și s-a interesat de noi și ei voiau să ne cazeze la hotelul Casei Corpului Didactic al ISJ și să vorbească cu firma de catering să ne aducă sandwich-uri. Am mulțumit pentru ofertă, dar eram prea obosiți ca să ne mai gândim la mâncare. Și pe urmă a fost nemulțumirea legată de întreaga olimpiadă, toți copiii și majoritatea profesorilor s-au plâns despre modul de desfășurare. Au fost făcute contestații și copiilor, la contestații, li se dădea să-și recitească lucrarea. Eu nu cred că e posibil așa ceva. Am avut și noi o mențiune la psihologie. Adică, dacă anul trecut ai luat mențiune, ai fost a cincea pe țară, anul ăsta speri să fie mai mult. Anul acesta a fost tot așa, a cincea, a șasea notă pe țară, a avut 9,20 și la contestații i s-a pus în față lucrarea, fără borderou, deci fără borderoul de la prima mână. Există o comisie de prima mână și o comisie de contestație. Am fost și eu doi ani la rând, în 2006 și 2007, în comisia de Filosofie, am făcut subiecte și știu cum se procedează, nu vorbesc din exterior. Reporter: Adică știți că trebuia să vadă și copilul borderoul? Alin Alexe: Da, să vadă la ce i s-a scăzut. Și n-a văzut borderoul, a văzut doar baremul și lucrarea, pe care le știa, că deja știa ce scrisese și baremul s-a afișat. Și corectorul sau cel care trebuie să-i corecteze i-a spus așa, explicit, citez din copil, care are mențiune pe țară, 9,20 la Psihologie, i s-a spus: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil? Și nu este singura declarație, dar pe aceasta o știu exact. Cu ceilalți copii a fost la fel. S-au comportat jignitor cu copiii. Cu copiii de clasa a VII-a și a VIII-a, la Educație socială, a fost și mai și, copiii plângeau când ieșeau de la așa-zisele contestații. Doar vizualizau lucrarea fără borderou, nu știau de ce li s-a scăzut și li s-a spus ceva de genul: „Ai scris analiza SWOT, dar mie nu-mi place analiza ta”. Cam acestea erau justificările profesorilor din Comisia Centrală, partea de contestații. Fiecare lucrare, vizualizată la contestații, avea de două ori aceeași notă. Eu bănuiesc că toate lucrările de la toate disciplinele aveau nota dublă pe lucrare. Cred că cele 22 s-au împărțit 11 cu 11 și unul a corectat 11 lucrări, celălalt 11 lucrări și au dublat notele. Ați înțeles? Altfel e imposibil să fie așa. Am auzit cel puțin 30 de copii din cele 90 și ceva de contestații, câte au fost la Educație socială, pentru că au fost foarte multe, să fie notele la fel pe lucrare. E imposibil să pici la fel pe asta. Am corectat la olimpiade naționale, dar nu eram pe aceeași notă. Rar când picam pe aceeași notă. Aceasta este opinia mea, ipoteza mea, că notele au fost trecute așa, nu se poate să fie notele identice pe toate lucrările, indiferent de disciplină. S-a mers pe încredere. Unul a văzut jumătate, unul jumătate și celălalt a scris notele. Reporter: Faptul că toate contestațiile au fost respinse vi se pare un semnal de alarmă? E un lucru obișnuit la astfel de competiții? Alin Alexe: Nu e un lucru obișnuit, să vă spun politica. În 2006 și în 2007 am corectat. În 2006 eram la prima mână, în 2007 la contestații. Politica era să nu se schimbe nicio virgulă, pentru că îl „faultezi” pe colegul tău, adică dai cumva înel dacă el dă 7 și tu dai 10. Reporter: Care credeți că e problema? A comisiilor? De unde lipsa de transparență? Alin Alexe: Mi s-a părut de la început în neregulă și copiii au fost întâmpinați de către președintele Olimpiadei, domnul profesor Petru Bejan, cu ideea că acum câteva zile a citit un studiu în care scrie că sunteți mai proști decât părinții voștri. Nu a spus chiar așa, a spus că aveți un IQ mai mic decât părinții voștri. Nu știu dacă era momentul să spui într-un discurs de deschidere al unei olimpiade. Copiii au fost… s-a lăsat rumoare și toată olimpiada s-a discutat numai despre chestia asta, iar la final a fost pur și simplu huiduit. La festivitatea de închidere, nu mai putea să facă față huiduielilor și întrebărilor și strigătelor din sală. Era ca la stadion. Copiii și profesorii întrebau de ce nu au fost deschiși la contestații, de ce toate contestațiile au fost respinse, nu li se răspundea. Reporter: Ați susține să fie publice lucrările anonimizate și evaluatorii? Ce soluții vedeți? Alin Alexe: Da, chiar aș susține chestia asta, ca să vedem și noi cum se câștigă. Nu mai încurajăm creativitatea, ideea proprie, nu mai încurajăm argumentarea, nu mai încurajăm coerența limbajului, nu mai încurajăm nimic. Venim cu șabloane, cu marote și premiem „fake-uri”. La logică au fost subiecte atât de multe și atât de grele încât nu le putea face un profesor în trei ore. De fapt, la logică sunt și cele mai mici note. Sunt note de 1,20, de exemplu. Vă dați seama, au luat 1 din oficiu și 20 pe tot ce au scris în lucrare. Și aici e un semn de întrebare. Probabil puteai să faci cel puțin de 3, de 4, dar dacă vii cu 1,20 la națională, ce note ai luat la județ? Sunt și autor de carte de logică. Una pentru admitere la Drept Cluj și alta pentru Drept București și subiectele erau, să zicem, poate un pic mai grele decât acelea de la drept. Și multe, extrem de multe. Erau trei pagini de subiecte. Subiectul I avea o pagină și jumătate, erau 7, 8 sau 10 raționamente. Numai să le citești îți ia o jumătate de oră. Să poți să-ți dai seama, să notezi propozițiile, să faci schema formală, îți ia foarte mult timp. Reporter: Profesorul Maier a vorbit despre diferențe mari între notele de la județeană și cele de la națională. Alin Alexe: Și în situația noastră din Teleorman au fost diferențe, dar nu chiar atât de mari. De exemplu, 10-le de la județ a fost 9,20 pe țară, 10-le de la județ a fost 8,50 pe țară. Nu a fost chiar așa, poate la logică mai mult, parcă 6,50. Reporter: Cum credeți că influențează aceste lucruri elevii? Alin Alexe: Elevii sunt dezamăgiți, au huiduit o sală întreagă. Domnul Bejan era negru de furie când îl huiduia o sală întreagă, în Aula „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași. Era de față tot staff-ul Olimpiadei, reprezentanți ai Ministerului și doar domnul Bejan a fost huiduit. Copiii au fost pur și simplu dezamăgiți, dezarmați. Nu li se poate reproșa nimic, dar sunt la pământ cu psihicul după tot ce li s-a întâmplat acolo. Eu v-am spus discursul celor de la contestații față de un elev olimpic național. După asta, cum vreți să se mai întoarcă la competiție? Reporter: Și ați trimis sesizări la Ministerul Educației? Alin Alexe: Ministerul Educației este acolo, doamnă. Știu și cum funcționează Ministerul Educației. V-am spus, am fost implicat în lucru la programa de Economie și Educație antreprenorială. Domnul Stoica, care e director în minister, era acolo. Domnii de la Serviciul Național de Evaluare, acum se numește CNPEE. Domnul Marius Avram era acolo. Cumva nu poartă direct responsabilitatea, subiectele s-au făcut de către comisii. Trebuie să ai cumva un echilibru între cât poate un copil să facă în 3 ore. Vă spun că și eu am avut copil calificat la Internaționala de Filosofie în anul 2011 din Turnu Măgurele. Au fost doi reprezentanți la Viena, din Oradea și Turnu Măgurele. Și știu cum este, știu cât de greu este să lucrezi cu un copil și să ajungă la performanța asta și să faci asta într-un oraș mic, unde nu ai teatru, nu ai cinema, nu ai biblioteci, nu ai universități și trebuie să te bazezi pe resursele proprii. Copilul meu atunci când s-a calificat s-a calificat pe locul 2. Primii 2 merg la internațională. De fapt, primii 3 sunt luați și dau probă de limbă și cine știe cel mai bine limbă străină merge la internațională. Și copilul a fost recompensat de către decanul Facultății de Filosofie de atunci, domnul Mircea Dumitru. I-a plăcut atât de mult lucrarea, încât a zis: vreau să fac un premiu special acestui copil, nu mă bag peste evaluarea comisiei. A scos bani din buzunar și i-a dat 200 de lei și o diplomă specială. Reporter: Și ce a făcut copilul după aceea? Alin Alexe: Copilul a ajuns apoi la Sorbona să studieze economie pe baza Olimpiadei Internaționale de Filosofie. A avut cel mai mare punctaj din an și a ales între Sorbona, Bordeaux, Nantes. Participase în anii anteriori la trei naționale: latină, franceză și română. Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ mj8526486 Data şi ora sancţiunii: 11.03.2026 / 17:51 Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

Secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion, spune că „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”. Într-o intervenție la Prima News, de vineri, 3 aprilie, Sorin Ion a explicat de nu se pot organiza concursurile: „În actuala lege a Educației este prevăzută reorganizarea inspectoratelor școlar, însă Guvernul a amânat aceste articole din lege până în 2027. Și atunci se pune întrebarea dacă putem organiza un concurs pentru o instituție care nu mai există în lege”. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai Edupedu.ro a scris că în august 2025 Ministerul Educației a făcut noi numiri din pix pentru inspectorii școlari prin „detașare în interesul învățământului” tot pe o perioadă de câte un an. Vezi aici lista inspectorilor generali numiți în august 2025 Întrebat de ce nu se organizează concursul pentru inspectori înainte de cel pentru directori, pentru că inspectorii sunt în comisia care va evalua și viitorii directori de școli, secretarul de stat Sorin Ion spune că din cauza prorogării până în 2027 a articolelor din legea Educației care prevăd reorganizarea inspectoratelor școlare, „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”. „Ne-am dori și noi foarte mult să avem oamenii stabili pe posturi și ne-am dori foarte mult ca orice funcție de conducere să fie ocupată printr-un concurs”, a spus Sorin Ion. „În acest moment, în legea 198, inspectoratele școlare sunt propuse a fi reformate și sunt propuse a fi reorganizate în direcții județene de învățământ preuniversitar și instituții nu create, și anume birourile județene ARACIP, încercând să separăm zona de administrare a sistemului de zona de inspecție și control și evaluare. Acesta este sensul și în câteva cuvinte, aceasta este logica acestei reorganizări. Aceste articole din lege, din motive care nu țin neapărat de Ministerul Educației, au fost prorogate și sunt prorogate până în anul 2027. Și atunci se pune întrebarea dacă putem organiza un concurs pentru o instituție care nu mai există în lege sau teoretic, n-ar trebui să mai fie – nu ne ferim aici – la inspectoratele școlare, ele există până la momentul la care s-a pronunțat legea – sau să organizăm concursul pentru niște instituții care încă nu există. Ne-am dori și noi foarte mult să avem oamenii stabili pe posturi și ne-am dori foarte mult ca orice funcție de conducere să fie ocupată printr-un concurs, dar tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”, a spus Sorin Ion. Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 Prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial, inspectoratele școlare sunt înlocuite cu direcții județene aflate în subordinea Ministerului Educației. Articolul 116 prevede: (1) Se înființează direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației. În ceea ce privește noile inspectorate școlare, adică viitoarele direcții județene de învățământ preuniversitar, aceste instituții rămân fără inspecții școlare în atribuții, potrivit Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţiei Municipiului Bucureşti. Cu alte cuvinte, inspecția școlară generală, cea tematică și inspecția de specialitate trec la ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar – n.red), nu mai rămân la inspectoratele școlare. În acest caz, nu este clar cine va plăti aceste inspecții, în condițiile în care ARACIIP este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, precum și din venituri proprii, conform legii – detalii aici. Guvernul a prorogat articolele privind reorganizarea inspectoratelor, până în 2026-2027 Desființarea inspectoratelor școlare este amânată până la începutul anului școlar 2026-2027, potrivit ordonanței de urgență nr. 156 din 30 decembrie 2024. În 2023, Edupedu.ro a scris că Ligia Deca, ministru al Educației la acea vreme, a recunoscut că a oprit reforma instituțiilor din Învățământ – inspectoratele școlare, ARACIP, casele corpului didactic. Întrebată de Edupedu.ro cum poate face reformă cu instituții nereformate, Deca a spus că „se pot face foarte multe lucruri cu profesioniștii care sunt deja în sistem“. Toți inspectorii generali și adjuncți au fost numiți din pix în 2023-2024 „Sub aspectul modalității de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare, în anul școlar 2023-2024, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar din inspectoratele școlare au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în condițiile legii, având în vedere faptul că începând cu 2025 acestea urmează să fie reorganizate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit raportului privind starea învățământului al Ministerului Educației. Este vorba de 132 de inspectori cu funcții de conducere, plus încă până la aproximativ 30 de inspectori de specialitate în fiecare inspectorat școlar din cele 41 de județe și Municipiul București. Informații de context Majoritatea celor numiți sunt oameni politici, membri de partid cu funcții de conducere în filialele locale, chiar consilieri locali sau județeni. Niciunul nu a susținut concurs în ultimii 5 ani, cel puțin, de când Ministerul Educației refuză să îl organizeze. În Raportul privind starea învățământului 2023-2024 al Ministerului Educației și Cercetării apare clar scris: „Sub aspectul modalității de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare, în anul școlar 2023-2024, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar din inspectoratele școlare au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în condițiile legii, având în vedere faptul că începând cu 2025 acestea urmează să fie reorganizate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”. Fostul ministru al Educației Daniel David preciza înainte de a se adopta legea măsurilor fiscale din Educație, că în decembrie 2025 va începe procedurile pentru concursurile de directori și reorganizarea inspectoratelor școlare. Daniel David propunea ca șefii inspectoratelor școlare să fie oficial numiți politic, iar ceilalți inspectori să dea concurs. Organizarea inspectoratelor prevăzută în Legea Deca-Iohannis este ineficientă, complică și birocratizează sistemul, se arată în raportul ministrului Educației și Cercetării. Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți, se arată în raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Daniel David explica, în cadrul unei conferințe de presă, de ce ar trebui să rămână inspectorii școlari generali numiți politic: „Dacă inspectoratul reprezintă ministerul în județ, când vine un nou ministru, ministrul vine cu un program de guvernare și acel program de guvernare trebuie implementat în județe. Acolo ai nevoie de cineva care să-și asume acel program de guvernare, împreună cu tine.” Sursa

Pregătirea anului școlar 2026-2027 tensionează numeroase școli din Franța, după ce alocările de resurse au fost reduse, iar unitățile de învățământ sunt nevoite să reorganizeze oferta educațională cu mai puțini profesori. În multe cazuri, scăderile de personal sunt disproporționate față de diminuarea numărului de elevi, ceea ce obligă echipele să facă alegeri dificile între reducerea serviciilor și materiilor opționale, a grupelor sau a sprijinului acordat elevilor, arată într-o analiză publicația Le Monde. Într-un liceu din Aveyron, de exemplu, unitatea pierde echivalentul a patru posturi de profesor, deși numărul de elevi scade cu doar 24 din aproximativ 1.000. „Este prima dată în 20 de ani când văd o astfel de diminuare”, spune un profesor de litere și lider sindical local, citat de Le Monde. Cadrele didactice încearcă să decidă dacă reduc orele dedicate orientării școlare sau numărul de opțiuni, fără a găsi soluții satisfăcătoare. Aceste situații sunt generate de bugetul adoptat în februarie, care prevede eliminarea a 1.365 de posturi în învățământul secundar public, 1.891 în învățământul primar public și 762 în sectorul privat. Ministerul Educației justifică măsura prin scăderea demografică, însă aceasta este mult mai accentuată în ciclul primar (peste 107.000 de elevi în minus în 2026), în timp ce în gimnazii și licee scăderea este limitată: aproximativ 29.000 de elevi în minus dintr-un total de peste 5,6 milioane, potrivit aceleiași surse. Sindicatele contestă argumentul și invocă evoluțiile din ultimii ani: din 2017, circa 10.000 de posturi din învățământul secundar au fost eliminate, în timp ce școlile au primit aproximativ 25.000 de elevi în plus. Astfel, sistemul are astăzi mai puțini profesori decât în 2008, dar cu 250.000 de elevi suplimentari. Consecințele sunt deja vizibile: clase mai aglomerate (în medie 26 de elevi la gimnaziu și peste 30 la liceu, cu 20% dintre clase depășind 35 de elevi), creșterea orelor suplimentare și reducerea la jumătate a numărului de profesori suplinitori în ultimele două decenii. După o pauză de doi ani, reducerile de posturi revin în aproape toate academiile în 2026, cu excepția câtorva zone în care populația școlară crește. În paralel, în mai multe regiuni au avut loc greve ale profesorilor, nemulțumiți de diminuarea resurselor. În Toulouse, de exemplu, scăderea estimată a numărului de elevi (între 820 și 1.470) este însoțită de eliminarea a 84 de posturi, deși în perioada 2017-2025 numărul elevilor crescuse cu peste 5.000, iar numărul de profesori fusese suplimentat cu doar 259, conform sursei citate. La nivelul școlilor, impactul se traduce prin decizii concrete: eliminarea unor opțiuni precum limbile străine suplimentare (LV3), reducerea grupelor sau renunțarea la orele de sprijin individualizat. Într-un liceu din Douai (nordul Franței), profesorii avertizează că ar putea fi obligați să lucreze constant cu clase de 35 de elevi și să renunțe la programe de ajutor personalizat. „Am mai avut clase numeroase în anii ’90, dar elevii nu erau la fel. Astăzi sunt mai diverși și au nevoie de mai mult sprijin”, spune o profesoară de istorie-geografie. Directorii și profesorii atrag atenția că aceste reduceri „pe bucăți”, aplicate an de an, erodează autonomia școlilor și limitează oferta educațională. „A reduce opțiunile înseamnă a limita șansele elevilor, mai ales pentru cei din medii defavorizate”, avertizează cadrele didactice. Deși ministrul Educației a declarat că scăderea demografică ar putea permite, pe termen lung, îmbunătățirea condițiilor de predare, în prezent școlile sunt nevoite „să strângă cureaua”, potrivit Le Monde. Sursa

Ministerul Educației și Cercetării organizează luni, 30 martie, la ora 14:00, o videoconferință pentru dezbaterea proiectului privind profilul managerului școlar, pus în dezbatere publică, pe 11 martie, anunță instituția într-un comunicat de presă. Proiectul prevede printre altele, că viitorii directori de școală trebuie să aibă competențe extinse, de la management curricular la coaching și de la medierea conflictelor la fundraising. De precizat, videoconferința vine după ce dezbaterea publică pe proiectul profilului managerului școlar s-a încheiat pe 21 martie Concursul pentru directori de școli 2026 ar putea fi organizat până în iunie, ideal în mai, spune Sorin Ion: Metodologia va fi gata până „cel târziu la jumătatea lunii aprilie” „Ministerul Educației și Cercetării (MEC) organizează luni, 30 martie 2025, ora 14:00, în sistem videoconferință, o ședință publică online (Zoom), dedicată dezbaterii proiectului privind Profilul profesional al managerului școlar„, anunță ministerul într-un comunicat de presă. Conține proiectul privind profilul managerului școlar: Viitorii directori de școală trebuie să aibă competențe extinse, de la management curricular la coaching și de la medierea conflictelor la fundraising / Profilul profesional al managementului școlar, cu 5 competențe profesionale generale și 20 de competențe specifice, a fost lansat în consultare publică ANALIZĂ Lider în teorie, executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Profilul managerului școlar cere leadership și rezultate, dar nu prevede deloc autonomia directorului, deși aceasta apare în toate documentele internaționale invocate de MEC în bibliografie DOCUMENT Premieră în educație: directorii de școli trebuie să știe o limbă străină pentru „reprezentare instituțională” Anunțul ministerului Educației „Se pot înscrie (în limita a 100 de participanți) toate persoanele interesate să transmită propuneri argumentate privind operaționalizarea/implementarea eficientă a proiectului: persoane fizice și juridice (organizații non-guvernamentale/ale societății civile, asociații profesionale, reprezentanți ai instituțiilor publice cu atribuții în domeniu, reprezentanți ai presei). Înscrierea se efectuează prin intermediul unei solicitări trimise pe adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro, până în data de 30.03.2026, ora 08:00. Datele necesare pentru înscriere vor include obligatoriu: numele și prenumele participantului/reprezentantului legal, după caz, organizația pe care o reprezintă (acolo unde este cazul), numărul de telefon, adresa de e-mail pe care se dorește comunicarea linkului de conectare, precum și confirmarea participării la dezbatere. Aceste informații nu vor fi dezvăluite terților. Furnizarea unor date incomplete sau absența acestora implică în mod automat neînscrierea (cu alte cuvinte, mesaje de tipul „Particip” sau „Mă înscriu”, fără transmiterea datelor anterior menționate, nu vor fi luate în considerare). Propunerile se vor trimite în scris, în format electronic (word/pdf), pe adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro, cu menționarea secțiunilor/capitolelor din proiectul care face obiectul dezbaterii, prin formularul anexat (disponibil mai jos, sub tagul Materiale informative), până în data de 30.03.2026, ora 08:00. În cazul în care propunerile au fost transmise anterior, pe durata consultării publice (11 – 21 martie), acest lucru se va specifica în mod clar în mesajul de înscriere. Pentru susținerea propunerilor/punctelor de vedere, persoanele înscrise la cuvânt vor avea la dispoziție 3 minute. În acest sens, persoanele interesate să-și susțină verbal propunerile în cadrul ședinței publice sunt rugate să precizeze clar acest lucru în mesajul trimis. În situația în care propunerile formulate sunt semnificative sub raportul conținutului, timpul dedicat susținerii acestora poate fi prelungit, o singură dată, cu încă 3 minute, de către coordonatorul/moderatorul ședinței publice. Intervențiile în cadrul ședinței vor avea loc în ordinea înscrierii. Notă: Linkul de conectare (Zoom) va fi furnizat pe adresele de e-mail specificate de către persoanele înscrise, în data de 30 martie, în intervalul orar 12:00 – 12:35. De ce e important profilul managerului școlar Toate sistemele de educație care au performanțe au standarde pentru directorii de școli. Aceștia au un profil, știu clar ce au de făcut, există instrumente de măsurare a măsurilor. Profilul profesional al managerului școlar este prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și urmează să devină referențialul pe baza căruia vor fi organizate selecția, recrutarea, formarea și evaluarea directorilor de școli. Mandatele obținute prin concurs de majoritatea directorilor au expirat la 16 ianuarie 2026, o altă parte expiră luna viitoare, iar pentru a treia serie care a susținut concursul în 2022 mandatele vor expira peste circa două luni. În lipsa organizării unor noi concursuri, conducerea școlilor a fost preluată prin detașări decise de inspectoratele școlare. Directorii de școli sunt în vizorul rapoartelor internaționale însă din 2017. Iar îmbunătățirea managementului școlar a fost tema specifică a unuia dintre cele patru policy briefuri comandate de România Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2020-2021 și care au stat la baza Raportului România Educată și apoi la baza noii legi a învățământului preuniversitar din 2023. Informații de context Ministerul Educației și Cercetării a lansat pe 11 martie 2026, în consultare publică, Profilul profesional al managerului școlar. „Documentul conturează rolul directorului de școală ca lider educațional și manager al organizației școlare”, precizează instituția. Acesta ar trebui să aibă 5 competențe profesionale generale, cu câte 4 de competențe specifice. Directorul trebuie să prezinte competențe extinse, de la management curricular la coaching cu angajații, de la competențe de mediere a conflictelor la fundamentarea deciziilor sale pe date. Directorul de școală va trebui să aibă un profil „complementar” celui de cadru didactic și să prezinte competențe extinse, de la management curricular la coaching cu angajații, de la competențe de mediere a conflictelor la fundamentarea deciziilor sale pe date Directorul de școală sau managerul școlar va trebui să apeleze și la date statistice relevante, și la cele rezultate din cercetări „empirice”. În total, el va trebui să acumuleze patru competențe generale de management, ce includ un total de 20 de competențe specifice. [Vezi aici detalii despre proiect] Ministerul Educației și Cercetării arată, în referințele bibliografice pentru acest profil al managerilor școlari, că a apelat la cadrele de competențe aplicate directorilor de școală din Finlanda, Anglia, Canada, Australia, Estonia, precum și ghiduri UNESCO și OCDE. O analiză Edupedu.ro arată că viitorul director de școală este lider în teorie, executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Profilul managerului școlar cere leadership și rezultate, dar nu prevede deloc autonomia directorului, deși aceasta apare în toate documentele internaționale invocate de MEC în bibliografie. Sursa

Misiunea Artemis 2 a NASA va trimite în curând astronauți într-o călătorie în jurul Lunii, dar obiectivul principal al programului Artemis rămâne revenirea astronauților americani pe Lună, pentru prima dată după mai bine de 50 de ani. Space.com publică o sinteză a motivelor care au dus la lansarea acestui ambițios program spațial, scrie Agerpres. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai NASA a promis că întoarcerea pe Lună va duce la noi descoperiri științifice, va aduce beneficii economice și va inspira o nouă generație de exploratori spațiali. De asemenea, nu este un secret pentru nimeni că o mare putere, China, amenință că va depăși SUA ca lider în explorarea spațiului, iar SUA nu vor să rămână în urmă. Din punct de vedere științific, omenirea are încă multe de învățat despre Lună. Satelitul natural al Pământului are o istorie lungă păstrată în rocile sale și ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine propria noastră planetă, Sistemul Solar și Universul în general. Luna și Pământul sunt ca niște gemeni care dansează unul în jurul celuilalt încă de la începutul Sistemului Solar, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, a spus Sara Russell, planetolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. Aceasta înseamnă că au o istorie comună a impacturilor de la asteroizi și comete. ‘Doar că păstrează aceste înregistrări ale trecutului direct la suprafața sa’, a spus Russell pentru Live Science, potrivit sursei citate. ‘Putem vedea cât de afectată a fost de impacturi, care s-au produs și pe Pământ, dar nu vedem dovezi pentru acestea atât de ușor pe Pământ’. Procesele biologice și eroziunea meteorologică ascunde istoria impacturilor suferite de Pământ. Luna, pe de altă parte, are o atmosferă subțire, fără vreme și fără viață, astfel încât craterele sale de impact pot fi păstrate aproape la infinit. Aceste condiții oferă și alte oportunități de cercetare. ‘Este un fel de laborator grozav al proceselor geologice dacă nu există apă sau aer’, a spus Russell. ‘Putem înțelege aceste procese geologice fundamentale mult mai ușor în multe cazuri, observându-le pe Lună’. Artemis 2 este a doua dintre cele cinci misiuni inițiale din programul Artemis, care își propune să stabilească pentru prima dată o prezență pe termen lung a SUA pe Lună. Misiunea inaugurală Artemis 1 a fost un zbor fără echipaj de 26 de zile în jurul Lunii în 2022. Artemis 2 este primul zbor spațial cu echipaj din program și urmează să trimită patru astronauți într-o misiune de 10 zile în jurul Lunii și înapoi pe Pământ, prima fereastră de lansare fiind anunțată pentru 1 aprilie. Fiecare misiune Artemis este menită să se bazeze pe predecesorul său. Artemis 1 a pus bazele lui Artemis 2, iar Artemis 2 se referă la testarea sistemelor înaintea lui Artemis 3, Artemis 4 și Artemis 5. Ultimele două misiuni au drept obiectiv aselenizarea propriu-zisă, fiind anunțate în succesiune rapidă pentru anul 2028, cu mențiunea că Artemis 5 urmează să creeze o paret din premisele pentru ceea ce NASA susține că va fi o bază selenară permanentă, mai scrie Agerpres. NASA a dus 12 astronauți pe suprafața lunară ca parte a misiunilor Apollo între 1969 și 1972. Russell a remarcat că mostrele selenare colectate în timpul misiunilor Apollo i-au ținut ocupați pe oameni de știință timp de mai bine de 50 de ani, dar astronauții Apollo au explorat doar o mică parte din suprafața selenară, în zona ecuatorială a emisferei îndreptate mereu către Terra. ‘Este ca și cum ai avea mai multe expediții în deșertul Sahara și ai spune: OK, acum înțelegem Pământul’, a spus Russell. ‘De aceea este important să te întorci pe Lună și, în special, să mergi în diferite zone. Aici Artemis este cu adevărat interesant. Viitoarea misiune Artemis va merge la polul sud lunar, care este o zonă care nu a fost explorată înainte’. Polul sudic al Lunii este o locație privilegiată pentru gheața de apă. Oamenii de știință susțin că în regiunile polare selenare se află apă înghețată. Studierea acestei ape le oferă oamenilor de știință ocazia de a afla mai multe despre istoria apei de pe Pământ. ‘Vrem să știm cum a obținut Luna acea apă și motivul pentru care vrem să aflăm acest lucru este pentru că modul în care apa a ajuns pe Lună este probabil și modul în care a ajuns și pe Pământ’, conform lui Russell. Călătoria pe Lună cu un echipaj uman va permite, de asemenea, oamenilor de știință din misiune să urmărească și un alt obiectiv, poate mai sensibil, al programului Artemis, și anume investigarea efectelor călătoriilor în spațiu asupra fiziologiei umane. MIsiunea Artemis 2 este o oportunitate pentru noi studii cu privire la sănătatea astronauților, inclusiv modul în care călătoriile în spațiu influențează corpul, mintea și comportamentul acestora, dar și modul în care aceste influențe ar putea afecta misiunile viitoare, potrivit NASA. Acesta este unul dintre multele moduri în care misiunile selenare sunt potențiale etape către explorarea spațiului profund, conform sursei citate. Programul Artemis este menit să avanseze tehnologiile și să dezvolte infrastructura care va fi necesară pentru trimiterea astronauților pe Marte. Explorarea spațiului este dificilă, periculoasă și costisitoare, așa că NASA trebuie să își testeze sistemele și astronauții pe Lună înainte de a-i trimite către destinații mai îndepărtate. Stabilirea unei baze selenare ar putea reprezenta cheia călătoriei pe Marte. În plus, Luna are resurse care ar trebui să facă spațiul mai accesibil. De exemplu, NASA a susținut că, dacă poate recolta apa selenară, agenția spațială o poate folosi pentru a produce la fața locului de apă potabilă, oxigen și combustibil pentru rachete – deși acest lucru rămâne deocamdată nedemonstrat. Misiunile selenare fac parte dintr-o strategie de a găsi și utiliza resurse extraterestre, ceea ce ar putea face explorarea spațiului mai ieftină, deoarece nu va trebui ca totul să fie făcut pe Pământ și apoi lansat în spațiu cu costuri foarte ridicate. În plus, există o potențială economie selenară ce trebuie luată în considerare. NASA a spus că strategia sa selenară stimulează industria spațială comercială și creează oportunități de afaceri în moduri care ar putea stimula o economie selenară. Economia selenară provine în prezent din colaborarea NASA cu companii private care asigură livrări comerciale pentru a sprijini programul agenției spațiale. În esență, NASA plătește companiile pentru a duce lucruri pe Lună. Agenția spațială are în prezent 15 dintre aceste contracte comerciale de livrare selenară programate să fie finalizate până în 2028, potrivit NASA. Cu toate acestea, odată ce oamenii încep să colonizeze Luna, ar putea deschide și oportunități valoroase de minerit. Mineritul selenar are potențialul de a deveni o industrie de multe miliarde de dolari. Luna adăpostește resurse precum pământurile rare, care sunt extrase pentru a fi folosite în electronice pe Pământ, precum și o potențială mină de aur în stocurile sale de heliu-3, care ar putea fi folosită în cele din urmă în reactoarele de fuziune nucleară pentru a produce energie curată aproape nelimitată, după cum mai transmite agenția națională de presă, Agerpres. În timp ce cursa spațială inițială a fost între SUA și Uniunea Sovietică la mijlocul secolului al XX-lea, națiunile se întrec din nou pentru controlul acestor resurse. Deși SUA, China și Rusia sunt principalii concurenți în ‘noua cursă spațială’, peste 80 de țări au acum o prezență în spațiu, potrivit Royal Museums Greenwich din Marea Britanie. Dincolo de interesele comerciale, accesul la spațiu joacă un rol din ce în ce mai important în securitatea unei națiuni. Robert Braun, șeful sectorului de explorare spațială la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins a susținut, într-un clip video publicat de universitate, că multe națiuni își îndreaptă atenția și ambițiile spre Lună pentru că există o ‘rețea complexă de motive legate de, securitate, explorare și exploatare și obiective economice’. Dacă SUA vrea să câștige această a doua cursă pentru Lună, atunci viitoarele misiuni Artemis vor trebui să respecte programul. China vrea să-și trimită propriii astronauți pe Lună înainte de 2030, adică la cel mult doi ani după primele misiuni Artemis pe suprafața selenară, presupunând că acestea sunt un succes. Sursa

Ministerul Educației și Cercetării a transmis că există intenția ca subiectele să fie trimise ulterior prin inspectoratele școlare către unitățile în care simularea nu a fost organizată, a declarat Demeter Levente, inspectorul şcolar general Harghita, pentru Agerpres. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai Boicot la simularea Evaluării Naționale 2026: peste 100 de elevi din Prahova au fost relocați în alte școli pentru a susține probele, a anunțat Inspectoratul Şcolar Prahova Deocamdată însă nu au fost comunicate detalii despre modul în care ar putea fi organizată simularea la o dată ulterioară în aceste școli, a precizat acesta. În județul Harghita, simularea nu se desfășoară în șase unități de învățământ, după ce cadrele didactice au decis să nu participe la organizarea acesteia, conform inspectorului. Șase școli nu organizează simularea pentru Evaluarea Națională 2026 în județul Harghita În șase unități de învățământ din județ simularea Evaluării Naționale nu este organizată, după ce profesorii au decis să boicoteze acțiunea la solicitarea sindicatelor. În aceste școli, cursurile se desfășoară normal, conform orarului, potrivit inspectoratului școlar,. Aproape 3.000 de elevi sunt înscriși la simulare în județul Harghita În județul Harghita, simularea Evaluării Naționale se desfășoară în 92 de centre de examen, iar 2.868 de elevi sunt înscriși pentru a participa la testare. Simularea Evaluării Naționale 2026 începe pe 16 martie cu proba la Limba și literatura română, conform calendarului oficial. Sindicatele din Educație au transmis luni, 9 martie, că tot mai mulți profesori sunt forțați să semneze pentru participarea la simularea examenelor naționale 2026. „S-a ajuns la presiuni și intimidări nemaiîntâlnite venite din partea conducerilor unităților de învățământ și a inspectoratelor școlare, mai mari decât la greva din 2023” Sursa

Inteligența artificială este una dintre transformările definitorii ale epocii noastre și schimbă rapid inclusiv educația, iar profesorii trebuie să fie pregătiți să o folosească responsabil la clasă, arată Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, în prefața noilor ghiduri europene privind utilizarea etică a inteligenței artificiale în educație, publicate pe 5 martie 2026. Oficialul anunță și că, în acest an, Comisia va prezenta o foaie de parcurs pentru educația digitală și competențele digitale până în 2030. „Inteligența artificială reprezintă una dintre transformările definitorii ale timpului nostru, remodelând fundamental multe sectoare ale economiei și societății – inclusiv educația”, scrie Mînzatu. Oficialul european subliniază că profesorii trebuie să primească sprijinul necesar pentru a folosi noile tehnologii într-un mod responsabil. „Sunt hotărâtă să mă asigur că profesorii și educatorii primesc sprijinul de care au nevoie pentru a valorifica oportunitățile pe care le poate deschide inteligența artificială. Utilizarea etică a AI trebuie să fie principiul nostru călăuzitor”, afirmă aceasta. În același timp, atât profesorii, cât și elevii trebuie să înțeleagă când este potrivit să utilizeze inteligența artificială și când nu. „Profesorii și elevii trebuie să înțeleagă când este potrivit să folosească inteligența artificială și când nu. Salut acest val puternic de inovație, dar trebuie să ne asigurăm că el servește întotdeauna oamenii. Abordarea noastră trebuie să rămână ferm centrată pe om”, scrie vicepreședinta executivă a Comisiei Europene. Ghidurile lansate de Comisia Europeană fac parte din strategia europeană privind dezvoltarea competențelor și sunt legate de inițiativa „Union of Skills”, lansată în 2025. „Aceste ghiduri se bazează pe strategia Union of Skills lansată în 2025. Ca parte a acestei strategii, Comisia a prezentat o primă propunere pentru o recomandare la nivelul UE privind capitalul uman, prin care statele membre sunt chemate să acorde prioritate investițiilor în educație și dezvoltarea competențelor, în special în contextul transformării digitale și al inteligenței artificiale”, arată Mînzatu. Oficialul european anunță că în acest an Comisia Europeană va prezenta un nou pachet de politici pentru educație. „Mai târziu în acest an, ca parte a pachetului Educație, voi prezenta foaia de parcurs pentru 2030 privind viitorul educației digitale și al competențelor”, scrie Mînzatu. Potrivit acesteia, obiectivul acestei foi de parcurs este ca sistemele educaționale europene să fie pregătite pentru transformările aduse de inteligența artificială. „Foaia de parcurs urmărește să se asigure că sistemele noastre educaționale sunt incluzive, pregătite pentru viitor, reziliente și sigure în era inteligenței artificiale”, arată vicepreședinta Comisiei Europene. În prefața documentului, Mînzatu subliniază că inteligența artificială are un potențial major de a transforma educația. „Inteligența artificială are un potențial enorm de a crea noi oportunități de învățare, de a transforma practicile de predare și evaluare și de a contribui la reducerea lacunelor de competențe, atât cele vechi, cât și cele emergente”, scrie aceasta. În același timp, profesorii vor avea un rol central în utilizarea responsabilă a acestei tehnologii. „Am mare încredere în profesorii europeni – în profesionalismul, dedicarea și motivația lor. În contextul inteligenței artificiale, ei sunt plasați într-o poziție unică pentru a acționa ca gardieni etici pentru elevii lor”, afirmă Roxana Mînzatu. Datele citate în document arată că societatea europeană consideră competențele legate de inteligența artificială din ce în ce mai importante. Potrivit unor sondaje recente, 87% dintre europeni cred că toți profesorii ar trebui să fie pregătiți să utilizeze și să înțeleagă inteligența artificială. De asemenea, 85% dintre cetățeni spun că abilitățile digitale sunt necesare pentru utilizarea în siguranță a instrumentelor de inteligență artificială generativă, iar 75% consideră că până în 2030 toți cetățenii vor trebui să fie alfabetizați în domeniul inteligenței artificiale. În acest context, profesorii trebuie să fie capabili să analizeze critic utilizarea AI și implicațiile acesteia. Potrivit documentului, cadrele didactice trebuie să poată evalua utilizarea inteligenței artificiale luând în considerare aspecte precum echitatea, diversitatea, transparența, bunăstarea elevilor, protecția datelor și siguranța. Noile ghiduri actualizează o primă versiune publicată în 2022, în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală al Uniunii Europene. „În 2022 am pus bazele cu prima ediție a ghidurilor privind utilizarea etică a inteligenței artificiale și a datelor în predare și învățare. Deși aceste ghiduri rămân relevante și apreciate, contextul și natura utilizării AI în școli au evoluat rapid”, arată Roxana Mînzatu. Noua ediție își propune să ofere profesorilor instrumente concrete pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație. „Prin această ediție actualizată ne propunem să consolidăm sprijinul pentru profesori și educatori din întreaga Uniune Europeană. Ghidurile sunt adresate în primul rând profesorilor și directorilor de școli, care iau zilnic decizii despre modul în care inteligența artificială este utilizată în clase”, arată oficialul european. Documentul a fost elaborat cu contribuția unei comunități largi de experți în educație digitală. „Pentru a reflecta complexitatea acestor teme și diversitatea contextelor educaționale, am reunit un grup amplu de experți – profesori, directori de școli, autorități publice, furnizori de tehnologii educaționale bazate pe inteligență artificială și cercetători – din comunitatea European Digital Education Hub”, mai scrie Roxana Mînzatu. „Prin aceste ghiduri facem încă un pas spre construirea unui sistem educațional susținut de inteligență artificială care să fie inovator, responsabil și pregătit pentru viitor”, transmite vicepreședinta executivă a Comisiei Europene. Sursa