FROG ZEW

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu-eveniment pentru G4Media.ro că nu va intra „categoric” în politică. Întrebată ce va face după încheierea mandatului în luna octombrie, după 7 ani la Parchetul European, Kovesi a spus că „exact ce o să fac nu am un răspuns în acest moment, pentru că este o diferență între ce aș putea să fac și ce mi-aș dori să fac. Cu siguranță, ce mi-aș dori să fac ar fi să mă îndrept spre mediul academic”. „Mi-ar plăcea foarte mult să fiu implicată în educație. A tinerilor, a tinerilor magistrați, în România sau în alt stat membru, depinde unde este nevoie de mine. Am să repet acest lucru: în România, oricând va fi nevoie de mine și de experiența mea, sunt dispusă să o dau. Nu-mi doresc o funcție politică, nu trebuie să fiu angajată pentru a face acest lucru”, a declarat Kovesi în interviul acordat jurnalistului Dan Tăpălagă. „Deci dacă România are nevoie de mine și o să fiu chemată să fac ceva în România, voi face. Încă în acest moment nu am luat o decizie să urmez o carieră în structurile europene sau nu, mai am încă câteva luni de mandat. Probabil spre finalul mandatului o să am și un răspuns. În acest moment, deocamdată îmi canalizez toată energia spre a termina acest mandat și a-l termina cât se poate de bine. Sunt multe opțiuni pe care pot să le iau în considerare”. Sursa

Profesoara de limba și literatura română Adriana Bozdoro, de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, scrie în cel mai recent număr al Revistei Scriptor că, la liceu, profesorii se confruntă tot mai des cu „reticența adolescenților în fața autorilor canonici” și cu respingerea textelor care nu mai au legătură cu experiența de viață a elevilor. În eseul „Mărturisiri din spatele catedrei”, publicat în ediția mai-iunie 2026 a revistei editate de Junimea, profesoara explică strategiile prin care încearcă să-i apropie pe adolescenți de lectură și de literatura clasică. „La liceu, te întâlnești ca profesor de literatură cu reticența adolescenților în fața autorilor canonici, respingerea automată a textelor care nu au legătură cu experiența lor de viață sau care li se par depășite și lipsite de farmec”, notează Adriana Bozdoro în textul publicat de Revista Scriptor. Profesoara spune că a încercat să reducă această distanță dintre elevi și literatura obligatorie prin dezbateri, comparații cu situații actuale și trimiteri la literatura contemporană. „Strategia la care am apelat pentru a-i atrage în actul lecturii a implicat dezbaterea unor aspecte din lecturile obligatorii, realizarea unor paralele cu situații actuale, trimiteri și la opere din literatura contemporană română, dar și universală sau propunerea unor proiecte”, explică aceasta. Una dintre metodele folosite la clasă este organizarea unor proiecte de lectură în echipă. În prima parte a anului școlar, profesoara propune o listă de cărți, iar ulterior elevii aleg singuri volumele pe care vor să le prezinte colegilor. Potrivit Adrianei Bozdoro, prezentările trebuie realizate „într-o manieră cât mai originală”, astfel încât să fie interactive și să-i convingă pe ceilalți elevi să citească respectivele cărți. Ea spune că, de multe ori, aceste activități se transformă într-o competiție a creativității între grupe, iar orele dedicate prezentărilor devin printre cele mai așteptate de elevi. În același text, profesoara de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” descrie și presiunea resimțită de cadrele didactice: pregătirea lecțiilor, simulările, activitățile extrașcolare și incertitudinile din sistemul de educație. „Agitație, stres, multe ore”, rezumă aceasta experiența de zi cu zi a profesorilor. Eseul Adrianei Bozdoro face parte din dosarul tematic „Profesorul meu” al Revistei Scriptor, ediția mai-iunie 2026, dedicată rolului profesorilor, motivației și provocărilor din educație. Redăm fragmentul în care profesoara descrie strategiile prin care îi apropie pe elevi de literatură: „Îmi place ceea ce fac, îmi sunt dragi copiii și cred că fac tot ce pot să îi apropii de literatură. Nu e ușor. Trăim într‑o lume în care poți afla orice informație, în câteva secunde, la un clic distanță, o lume în care oricine (mai ales un tânăr) poate fi tentat să caute scurtături. Invitația la lectură adresată adolescenților din ziua de azi devine o provocare. Și profesorul de română nu poate renunța. Trebuie să lupte cu inerția, cu revolta că poate lumea prezentată în romanul dat spre lectură nu are (cred ei) legătură cu lumea lor. E o provocare și, recunosc, nu e ușor să îi convingi că e foarte important să citească. Apelând la exemple personale de bună practică, pot spune că la clasele de gimnaziu, orele destinate lecturii și discutării operelor citite se bucură, cred, de un real succes. E drept că la început a fost dificil ca unii copii care nu citeau în mod frecvent să renunțe la activitățile cu care își petreceau timpul liber sau să poată termina în timp util cartea recomandată. Ulterior însă, aceste ore au devenit foarte antrenante și plăcute de toți elevii, operele alese fiind atât din literatura română, cât și din cea universală, atât opere clasice, cât și apariții recente. Este important de precizat că și eu trebuie să am proaspătă lectura cărții respective la momentul discutării ei la clasă și, de aceea, poate fi o activitate care cere efort și timp de pregătire pentru toți cei implicați, inclusiv pentru profesor. Aceste ore presupun o pregătire suplimentară, care poate părea cronofagă, căutarea și alegerea celor mai bune metode și strategii necesită oarecare efort, dar am ajuns la concluzia că, datorită acestor ore, elevii nu mai reprezintă un element de referință pasiv, un simplu beneficiar al ofertei de informație estetică, ci devin adevărați parteneri de dialog, în discutarea și interpretarea textelor propuse și atunci orice efort merită, iar satisfacția devine cu atât mai mare atunci când observ că elevii mei își doresc și cer mai multe ore de lectură în program. La liceu, te întâlnești ca profesor de literatură cu reticența adolescenților în fața autorilor canonici, respingerea automată a textelor care nu au legătură cu experiența lor de viață sau care li se par depășite și lipsite de farmec. Strategia la care am apelat pentru a‑i atrage în actul lecturii a implicat dezbaterea unor aspecte din lecturile obligatorii, realizarea unor paralele cu situații actuale, trimiteri și la opere din literatura contemporană română, dar și universală sau propunerea unor proiecte. De pildă, în prima parte a anului școlar, propun eu o listă cu lecturi pentru proiectele ce vor fi realizate în grupe, iar în partea a doua a anului, fiecare grupă propune o carte preferată/ aleasă de ei. Ce este foarte important la aceste proiecte este faptul că, așa cum le precizez de la început, el trebuie să fie prezentat într‑o manieră cât mai originală, astfel încât să capteze atenția colegilor, să fie interactiv și să‑i convingă să citească respectiva carte. De multe ori, prezentările devin și o oarecare formă de competiție, pentru că fiecare grupă vrea să iasă în evidență prin originalitate, creativitate, iar orele destinate prezentărilor de carte sunt foarte așteptate și apreciate. Trebuie să recunosc că aceste proiecte au devenit o sursă de inspirație și pentru mine, unele grupe folosind într‑un mod creativ resurse tehnice și virtuale, care implică metode interesante și interactive, jocuri, concursuri la care poate nu m‑aș fi gândit și pe care îmi propun să le folosesc în viitor. Dacă partea frumoasă, strălucitoare, este în timpul prezentării, partea serioasă și puțin chinuitoare pentru (unii) elevi rămâne redactarea unei recenzii pe care trebuie să o predea la sfârșitul activității.” Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ akirasmith435 Data şi ora sancţiunii: 20.05.2026 16:41 Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Invalid post. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

When you create a new topic, it has to include on topic news report. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic. You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

Liderul partidului extremist AUR, George Simion, și structurile de conducere ale partidului „au obligația publică și morală de a se delimita explicit, ferm și fără ambiguități de asemenea poziții și de a clarifica dacă susțin sau nu mesajele și inițiativele promovate în interiorul propriului partid”, spune SNSPA. Reacția SNSPA vine după ce organizația din Balotești a partidului extremist AUR a cerut printr-o petiție transmisă guvernului și parlamentului desființarea Institutului „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, potrivit documentului publicat luni de institut, relatează G4Media.ro. Comunicatul integral al SNSPA: „SNSPA condamnă ofensiva AUR împotriva Institutului «Elie Wiesel» și a memoriei Holocaustului Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) condamnă ferm solicitările formulate de reprezentanți ai AUR privind desființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Demersurile care vizează desființarea unor instituții dedicate studierii Holocaustului și memoriei istorice nu sunt simple dispute administrative sau ideologice. Acestea spun ceva profund îngrijorător despre modul în care AUR se raportează la trecut și la limitele democratice pe care este dispus să le respecte. O democrație solidă nu se teme de cercetarea istorică, de memoria victimelor și de asumarea critică a unor episoade incomode din trecut. Din contră, tocmai aceste instituții au rolul de a preveni banalizarea extremismului, a antisemitismului și a discursurilor care încearcă să transforme responsabilitatea istorică într-o problemă de opinie sau într-o chestiune ideologică. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Muzeul Holocaustului reprezintă instituții fundamentale pentru educația democratică, pentru protejarea memoriei victimelor și pentru consolidarea unei culturi publice bazate pe adevăr, responsabilitate și respect față de valorile europene. Contestarea existenței lor reprezintă o formă de agresiune simbolică împotriva memoriei istorice și o încercare periculoasă de relativizare a crimelor fascismului și antisemitismului. SNSPA consideră că liderul AUR, George Simion, și structurile de conducere ale partidului au obligația publică și morală de a se delimita explicit, ferm și fără ambiguități de asemenea poziții și de a clarifica dacă susțin sau nu mesajele și inițiativele promovate în interiorul propriului partid. În același timp, nu poate fi ignorat faptul că, de-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai AUR sau persoane susținute public de această formațiune au promovat mesaje anti-Holocaust, antisemite sau nostalgice față de legionarism, unele dintre aceste persoane ocupând funcții de conducere în partid ori beneficiind de toleranță și susținere politică. Repetarea constantă a unor teme și atacuri împotriva instituțiilor care studiază Holocaustul, precum și tolerarea discursurilor nostalgice față de Mișcarea Legionară, ridică semne grave de întrebare privind direcția ideologică asumată de această formațiune politică. Într-un stat democratic, memoria Holocaustului nu poate deveni obiectul unor campanii politice motivate de resentiment, populism sau radicalism extremist. Negarea, minimalizarea sau delegitimarea instituțiilor care documentează crimele trecutului reprezintă o amenințare directă la adresa culturii democratice și a valorilor constituționale. SNSPA amintește că și universitatea a fost ținta unor atacuri și campanii de stigmatizare venite din partea reprezentanților AUR în octombrie 2023, într-un context în care discursul agresiv și ostil valorilor democratice a fost folosit pentru a delegitima spațiul academic și vocile critice. Aceste precedente confirmă existența unui tipar de comportament politic orientat împotriva instituțiilor dedicate educației, cercetării, memoriei istorice și culturii democratice. SNSPA reafirmă importanța educației istorice, a combaterii antisemitismului și a apărării instituțiilor care contribuie la înțelegerea critică a trecutului. România are nevoie de mai multă memorie, mai multă educație democratică și mai multă responsabilitate publică, nu de atacuri împotriva instituțiilor care protejează adevărul istoric. Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) își exprimă solidaritatea cu Institutul „Elie Wiesel”, cu comunitatea academică și cu toate instituțiile și organizațiile care apără memoria Holocaustului, valorile democratice și combaterea extremismului”. Sursa

În școlile private, munca unui director nu se mai oprește de mult la deciziile academice. În fiecare zi există zeci de procese care trebuie să funcționeze fără blocaje: facturi, plăți, servicii, comunicare cu părinții, anunțuri urgente, situații individuale. Când ai câteva sute de elevi, aceste lucruri fac diferența între o instituție care merge din inerție și una care funcționează organizat. Alexandru Stoica, director al Liceului „Don Orione” din Oradea, instituție care gestionează peste 700 de elevi din ciclurile primar, gimnazial și liceal, detaliază situațiile administrativ-financiare cu care se confruntă în activitatea zilnică. Cum arată presiunea administrativă într-o școală cu peste 700 de elevi? Alexandru Stoica: Foarte simplu spus: nu mai ai voie să greșești și nu mai ai timp să verifici lucruri de trei ori. La dimensiunea asta, orice proces care nu e clar definit îți consumă ore întregi. În zona financiară, de exemplu, nu vorbim doar de emis facturi. Vorbim de servicii, de profiluri de facturare, de plăți, de restanțe. Dacă nu ai o imagine clară, pierzi controlul foarte repede. Partea financiară era cea mai greu de ținut în frâu În școlile private de top, relația financiară cu părintele este una dintre cele mai sensibile. Orice neclaritate se transformă rapid în întrebări, e-mailuri sau apeluri. Care era cea mai mare problemă înainte, pentru facturare? Alexandru Stoica: Fragmentarea. Informația era acolo, dar nu într-un singur loc. Trebuia să verifici în mai multe zone: ce servicii are fiecare elev, ce facturi sunt emise, ce s-a plătit, ce a rămas restant. La 700 de elevi, asta nu mai e sustenabil. Nu mai poți lucra din Excel-uri sau cu verificări manuale. O schimbare de perspectivă: „vezi totul în ansamblu” Odată cu digitalizarea acestor procese, diferența nu vine doar din automatizare, ci din vizibilitate. Alexandru Stoica: Implementarea Adservio îmi simplifică enorm treaba. Prin panoul financiar, am o imagine clară din prima. Văd totalul de încasat, evoluția lunară, unde sunt întârzierile. Și foarte important: pot intra direct pe fiecare elev, să văd tot istoricul pentru facturi, plăți, servicii. Nu mai caut informația, o am deja organizată. În platformă, modulul Financiar este structurat tocmai pentru acest tip de control: de la panoul general al organizației până la dashboard-ul individual al fiecărui elev. Pentru mine, ca director, asta înseamnă mai puțin timp pierdut pe verificări și mai multă claritate în decizii. Părintele vrea să plătească simplu, nu să întrebe Cât de mult contează pentru părinte administrarea facilă a facturilor și plăților? Alexandru Stoica: Contează enorm. Părintele nu vrea explicații complicate. Vrea să știe clar ce are de plătit și să poată face asta rapid. În Adservio, integrarea cu plata online ne ajută foarte mult. Dispare partea de confirmări, de trimis dovezi, de verificări manuale. Este mai simplu pentru toată lumea. Newsfeed-ul a schimbat modul în care ajunge informația la părinți și elevi Într-o școală mare, comunicarea zilnică poate deveni rapid greu de urmărit. Anunțurile, modificările de program, materialele necesare sau momentele importante din viața clasei trebuie să ajungă repede la elevi și părinți, fără să depindă de canale paralele. Cum funcționează comunicarea între profesori, elevi și părinți la dumneavoastră? Alexandru Stoica: Înainte, fiecare profesor își găsea singur metoda lui de comunicare. De obicei, era un mesaj pe WhatsApp, un e-mail sau un anunț verbal la finalul orei. Informația ajungea câteodată, dar alteori se pierdea pe drum sau ajungea prea târziu. Acum, cu Newsfeed-ul din Adservio, un profesor poate posta direct din platformă, iar informația apare imediat pe feedul elevilor și al părinților din clasa lui. O informare de ultimă oră despre o schimbare de orar, o poză de la activitatea de azi, un anunț despre o excursie, toate ajung instant. Nu mai depindem de un grup de WhatsApp pe care poate nu l-a verificat toată lumea. Ce tip de conținut postează cel mai des profesorii? Alexandru Stoica: Foarte variat. Poze de la activități, de la ore de proiecte, de la momente din viața clasei. Sunt lucruri pe care părinții altfel nu le-ar vedea. Dar și informări practice: teme speciale, materiale necesare, modificări de program. Lucruri care înainte generau zeci de mesaje individuale acum se rezolvă dintr-o singură postare Ce contează este viteza și claritatea. Profesorul postează, elevii și părinții văd imediat pe feed. Nu mai există „nu am știut” sau „nu mi-a ajuns mesajul”. Digitalizarea nu te face doar mai rapid. Te face mai așezat Dacă ar fi să rezumați impactul acestor schimbări? Alexandru Stoica: Pentru o școală mare, cel mai important lucru este să ai procese clare. La peste 700 de elevi, dacă informațiile sunt împrăștiate, ajungi foarte repede să te pierzi în detalii. Digitalizarea ne ajută să lucrăm mai ordonat. Nu este doar despre a face lucrurile mai repede, ci despre a ști unde este fiecare informație, cine are acces la ea și cum poate fi folosită în decizii. Pe lângă funcționalitățile utile pentru școlile private, Adservio dezvoltă și instrumente dedicate grădinițelor private, acolo unde comunicarea zilnică cu părinții are alte nevoi: meniul copiilor, rutina de somn, mesele, activitățile și felul în care a decurs ziua. Meniul săptămânal și Jurnalul zilei: funcționalități esențiale pentru grădinițe În grădinițe, multe dintre întrebările recurente ale părinților sunt legate de rutina zilnică a copilului: ce a mâncat, cât a mâncat, dacă a dormit, cum s-a simțit pe parcursul zilei sau ce urmează să primească la masă. Sunt informații aparent simple, dar importante pentru părinți și care trebuie comunicate clar, constant și la timp. Prin modulul Meniu săptămânal, Adservio permite grădinițelor să centralizeze într-un singur loc informațiile despre mesele copiilor. Echipa de management poate defini structura meselor (mic dejun, prânz, gustare), poate seta intervale orare, categorii de vârstă și poate actualiza meniul săptămânal direct în platformă. Adservio a dus mai departe simplificarea procesului legat de meniu prin scanarea automată a meniului. În loc ca meniul primit de la firma de catering să fie introdus manual, acesta poate fi încărcat în platformă sub formă de poză sau fișier, iar informația este recunoscută și structurată automat în sistem. Pe lângă meniul săptămânal, Jurnalul zilei oferă părinților o imagine clară asupra felului în care a decurs ziua copilului la grădiniță. Educatorii pot completa rapid informații despre cât a mâncat copilul, cât a dormit, activitățile la care a participat, starea generală sau observații relevante din timpul zilei. Informațiile pot fi introduse individual sau pentru întreaga grupă, iar părinții le pot vedea direct în aplicație. Astfel, părintele nu mai depinde de discuțiile scurte de la finalul programului pentru a afla cum a fost ziua copilului. Informațiile importante din viața de zi cu zi a copilului, de la mese și somn până la meniul săptămânal, devin mai ușor de gestionat, mai ușor de comunicat și mai transparente pentru părinți. Contactează echipa Adservio Pentru școlile și grădinițele private care vor să reducă fragmentarea proceselor și să își organizeze mai eficient activitatea administrativă, Adservio oferă o platformă integrată care acoperă principalele fluxuri operaționale. Un demo scurt îți poate arăta concret cum se traduc aceste funcționalități în realitatea unei instituții: mai puțin timp pierdut pe sarcini repetitive, mai mult control pentru management și o experiență mai clară pentru părinți. Sursa

Din contractul de management al directorului adjunct pus în consultare de ministerul Educației împreună cu metodologia de concurs, a fost eliminată prevederea care conferea dreptul inspectorului școlar de „a asigura directorului adjunct deplina libertate în conducerea, organizarea şi coordonarea învăţământului preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ”. În plus, ca și în prezent, directorului și directorului adjunct le „sunt interzise orice activităţi contrare politicii Ministerului Educaţiei și Cercetării în domeniul educaţiei”. Atât fișa postului cât și contractul de management propuse de minister sunt aproape identice cu cele actuale, deși pe 11 martie ministerul a pus în consultare și un profil al managerului, pentru prima oară, prin care „directorul unității de învățământ este liderul pedagogic, strategic și organizațional al unității de învățământ”. Amintim, metodologia pentru concursul de directori a fost lansată în consultare pe 6 mai. Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concurs pentru conducerea inspectoratelor școlare (inspector școlar general/adjunct) încă din 2021, după ce mandatele majorității inspectorilor au expirat din 2020. Situația a fost semnalată în mod repetat de Edupedu.ro în ultimii ani: în 2023, arătam că toate funcțiile de conducere din inspectorate erau ocupate politic, prin detașare, conform unui raport de atunci al Ministerului Educației. Concursul de directori 2026 păstrează influența politicului asupra managementului școlilor, prin intermediul inspectoratelor controlate de politicieni în pofida legii, potrivit proiectului Din contractul postului directorului adjunct pus în consultare prin noua metodologie de concurs a fost eliminată prevederea care asigura directorului adjunct „deplină libertate în conducere, organizare și coordonare” în școală. Potrivit propunerii de metodologie, directorului adjunct trebuie doar să i se asigure condițiile legale pentru a-și îndeplini obligațiile cuprinse în contract. Contractul de management propus: Contractul de management actual De remarcat și faptul că în contract rămâne neschimbată și prevederea care limitează autonomia directorului și directorului adjunct: „Îi sunt interzise orice activități contrare politcii Ministerului Educației și Cercetării în domeniul educației”. Edupedu.ro a remarcat că și în profilul managerului, pus în dezbatere publică, directorul de școală este lider în teorie dar executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Metodologia pentru mult așteptatul concurs pentru directori, propusă de minister nu vine cu multe schimbări, nici în contractul managerial, nici în fișa postului. Singura modificare este legată de faptul că toți directorii de școli vor avea inclusă în fișa postului atribuția de a cere asistență juridică de la inspectoratul școlar pentru toate procesele în care este implicată unitatea de învățământ Șerban Iosifescu, expert în Educație a remarcat despre propunerea de metodologie că: „toate-s vechi și nouă toate, deși legea s-a schimbat, noua” metodologie pentru concursul de directori este foarte asemănătoare celei vechi”. De menționat ar mai fi faptul că în continuare, atât directorul cât și directorul adjunct „în perioada executării contractului, beneficiază de rezervarea catedrei pe care este titular”. De asemenea, concediul directorului și al directorului adjunct nu mai este de specificat 25 de zile menționat în contract, ci este legat de normele în vigoare, ceea ce înseamnă că se pot schimba oricând odată cu legea. Acestea au fost schimbate în 2024 și prevăd că se acordă concediul de odihnă în funcție de vechimea în muncă, în perioada vacanțelor școlare. Art. 14. — (1) Pentru personalul de conducere din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar prevăzute la art. 1 lit. a), concediul de odihnă se acordă în funcție de vechimea în muncă, în perioada vacanțelor școlare, astfel: a) până la 5 ani vechime — 21 de zile lucrătoare; b) între 5 și 15 ani vechime — 24 de zile lucrătoare; c) peste 15 ani vechime — 28 de zile lucrătoare Informații de context Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concurs pentru conducerea inspectoratelor școlare (inspector școlar general/adjunct) încă din 2021, după ce mandatele majorității inspectorilor au expirat din 2020. Situația a fost semnalată în mod repetat de Edupedu.ro în ultimii ani: în 2023, arătam că toate funcțiile de conducere din inspectorate erau ocupate politic, prin detașare, conform unui raport de atunci al Ministerului Educației. Situația se reflecta și în faptul că, în pofida concursurilor de directori, peste 1.700 dintre managerii unităților de învățământ din școală erau atunci desemnați tot pe linie politică. Mandatele obținute prin concurs de majoritatea directorilor au expirat la 16 ianuarie 2026, o altă parte au expirat în aprilie, iar pentru a treia serie care a susținut concursul în 2022 mandatele vor expira în mai-iunie. În lipsa organizării unor noi concursuri, conducerea școlilor a fost preluată prin detașări decise de inspectoratele școlare. Pe 11 martie ministerul Educației a pus în consultare profilul profesional al managerului școlar. „Directorul unității de învățământ este liderul pedagogic, strategic și organizațional al unității de învățământ, având responsabilitatea integrată pentru funcționarea, dezvoltarea și performanța instituției,” prevede inspirațional documentul. În același timp, profilul pus în consultare stabilește că directorul „răspunde public pentru performanțele școlare și calitatea serviciilor educaționale”, iar rolul său este să „definească și operaționalizeze viziunea și strategia de dezvoltare a școlii”. Într-o analiză Edupedu.ro a profilului managerului de școală se remarcă faptul că este propus un model ambițios pentru că directorul este definit ca „lider educațional, strategic și organizațional”, cu responsabilitate directă asupra performanței școlii, însă în același timp directorul este lipsit de autonomie. Autonomia reală a unui director de școală ar însemna că directorul e capabil să ia decizii în interesul școlii: să își poată construi echipa, să facă angajări, să gestioneze resursele, să adapteze procesul educațional la nevoile elevilor și comunității, dar și să poată refuza sau corecta decizii venite din exterior atunci când acestea afectează funcționarea școlii, Autonomia presupune, de asemenea, existența unor mecanisme transparente de numire și evaluare, independente de influența politică sau administrativă directă, astfel încât directorul să răspundă în primul rând în fața comunității școlare și a rezultatelor educaționale, nu a celor care îl numesc în funcție. Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ mj8526486 Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:48 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention. Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ Vladinsky. Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:48 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Comment for +1 post. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal. Postările vor fi apreciate prin ducerea cursorului peste butonul cu reacţii din colţul din dreapta-jos al postării, care arată astfel: .

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ akirasmith435 Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:45 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

„Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul, dar dacă nu ne implicăm…”, a spus astăzi ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, în emisiunea Academia Europa FM, referindu-se la așteptatele concursuri de directori de școală. El a fost întrebat în legătură cu desființarea inspectoratelor școlare și politizarea acestora, dar a răspuns referindu-se la concursurile de director școlar. Mihai Dimian i-a îndemnat pe cei interesați să participe la concursurile de directori „chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid și să lupte pentru asta”, în pofida intervențiilor politice. „Nu putem sta deoparte și apoi să spunem e, a reușit tot respectiva persoană”, a spus el. Cu aceeași ocazie, ministrul a afirmat că, după concursurile din 2021, dintre cei care au câștigat „nu toți au ocupat posturile. Ceea ce înseamnă că poate au fost influențe și după”. Dar s-a dat pe sine drept exemplu, spunând că „am reușit să câștig încrederea colegilor mei și postul de rector fără să fiu membru al unui partid politic”. Amintim că Edupedu.ro a relatat pe surse că, deși nu era membru al unui partid, Mihai Dimian a avut susținerea PSD, pe lângă cea a premierului Ilie Bolojan, în momentul în care a intrat în cărți pentru a deveni ministru al Educației. Înființarea direcțiilor județene / a Municipiului București de învățământ preuniversitar, prin reorganizarea inspectoratelor școlare, la care a făcut referire realizatorul Europa FM Marcel Bartic în întrebarea sa, este prevăzută la Art. 116 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023, însă prevederea a fost ulterior prorogată până la începutul anului școlar 2027-2028. Concursurile de directori școlari, la care a făcut referire în răspunsul său ministrul Dimian, a fost amânat în mod repetat, în contextul prelungirii sezonului electoral 2024-2025. Nici metodologia de concurs nu este finalizată în acest moment. Recent, ministrul Mihai Dimian indica luna octombrie drept posibil moment de organizare a concursului și își exprima intenția ca metodologia să fie cunoscută în luna mai. Secvența din emisiunea Academia Europa FM referitoare la influența politicului asupra concursurilor de director: „Realizator: Tot mai multe voci cer depolitizarea sistemului nostru de învățământ. Ba chiar, relativ recent, o inițiativă a unei organizații de părinți a reamintit de desființarea inspectoratelor. Sau, mă rog, așa cum apare ea într-o ordonanță publicată în urmă cu aproximativ 2 ani (n.red.: este vorba despre Legea învățământului preuniversitar 198/2023), dacă îmi amintesc eu bine, transformarea lor în direcții generale de învățământ. Credeți că este posibil un astfel de obiectiv? Și cum răspundeți acuzelor celor care văd în aceste instituții o zonă în care politicul și-a spus foarte apăsat cuvântul în ultimii 30 și ceva de ani. Mihai Dimian: Cred că, pe lângă așteptările pe care le avem de la ceilalți, trebuie să ne implicăm și noi, fiecare dintre noi. La fel mi s-a spus că universitățile sunt politizate. Cu toate acestea, am reușit să câștig încrederea colegilor mei și postul de rector fără să fiu membru al unui partid politic. În momentul de față, așa cum spuneam, ocupă poziție politică deși nu sunt membru al unui partid politic. Dacă s-a ajuns ca la funcția de ministru să nu se apeleze la un membru al unui partid politic, înseamnă că există o șansă pentru România. Îi rog să se implice, să participe la concursurile de directori, chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid și să lupte pentru asta. Poate nu vor reuși din prima, dar împreună putem reuși. Eu încerc să ofer un cadru cât mai obiectiv pentru aceste concursuri. Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul, dar dacă nu ne implicăm… Nu putem sta deoparte și apoi să spunem e, a reușit tot respectiva persoană. Și dacă vă uitați în 2021, veți constata un efect foarte interesant. Și anume că după ce au câștigat concursurile de post, nu toți au ocupat posturile. Ceea ce înseamnă că poate au fost influențe și după. Deci trebuie să fim puternici și să ne implicăm. Realizator: Pe de altă parte, sigur că… Mihai Dimian: Dar eu asigur, prin cadrul metodologic, o șansă mai bună. Ne uităm și la modul de evaluare. Sigur că sunt în momentul de față limitat de anumite prevederi ale legii, care vorbesc despre o comisie de concurs într-un anumit mod. Și am participat la concursurile anterioare, la 40 de concursuri în Suceava și Botoșani, voluntar. Deci m-am implicat tocmai pentru a încerca să mă asigur că lucrurile sunt cât mai obiective. Și cunosc și aspectele care m-au îndurerat atunci, în care erau trei care făceau ca lucrurile să ajungă în direcția în care doreau ei și orice făceam eu părea că este inutil, dar cred că am și contribuit prin prezența mea acolo. Deci să ne implicăm.” Sursa

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a afirmat eronat că pragul de promovare la Bacalaureat este media 5, într-o declarație făcută la Iași. În realitate, legislația prevede media minimă 6, cu cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă, potrivit Ziarul de Iași. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai „Spre deosebire de Bacalaureat, unde avem o medie de 5 pentru a promova acest examen (…) la Evaluarea Națională nu avem o astfel de medie, drept urmare întrebarea este dacă facem această evaluare pentru a ierarhiza elevii într-o anumită zonă (…) Este important să folosim aceste note pentru a departaja sau e diferit de pragul notei 5, cum este la Bacalaureat?” a afirmat Mihai Dimian, citat de Ziarul de Iași. Condițiile pentru a promova Bacalaureatul în 2026 din metodologia din 2011 Art.70 – (1) „După încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat şi după evaluarea şi notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toţi candidaţii. (2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate probele scrise de examen, se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la respectivele probe. (3) Nu se calculează media generală de bacalaureat pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi de la o probă. (4) Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) au susţinut probele de evaluare a competenţelor prevăzute în prezenta metodologie la art. 41, alin. (1), lit. A., B.,C., D. b) au susţinut toate probele scrise prevăzute în prezenta metodologie la Art.41, alin. (1) lit. E. şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise precizate la alin. Art. 41, alin. (1) lit. E. (5) Candidatul care, la una din probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse se consideră că nu a susţinut proba respectivă. (6) Media notelor la probele scrise, menţionată la alin. (4), punctul c), se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat. (7) Candidatul care îndeplineşte, cumulativ, condiţiile precizate la alin. (4) este declarat „reuşit”. (8) Pentru candidaţii care obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00. (9)Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile menţionate la alin.(4), precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de examen sunt declaraţi „respinşi”. (10)Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării sau a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.” Sursa