FROG ZEW

Fara raspuns 24h

xx

x

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) anunță că se alătură protestului organizat de federațiile sindicale din educație miercuri, 25 februarie 2026, de la ora 12:00, în fața Palatului Cotroceni, în zona Pieței Leu. Studenții reclamă politicile de subfinanțare a educației din ultimul an și intențiile de diminuare a bugetului alocat învățământului superior și Ministerului Educației și Cercetării prin legile bugetului de stat, potrivit unui comunicat de presă. ANOSR avertizează că simpla discutare a reducerii finanțării universităților sau a cifrei de școlarizare poate afecta dezvoltarea României și contravine obiectivelor asumate la nivel european. România are 23,2% absolvenți de studii superioare în rândul populației cu vârste între 25 și 34 de ani, față de media UE de 44,1%, în timp ce ținta europeană pentru 2030 este de 50%. Studenții susțin că reducerea locurilor la studii sau a finanțării ar duce la scăderea și mai accentuată a acestui procent. Redăm comunicatul: „Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se alătură protestului anunțat de federațiile sindicale din educație pentru data de 25.02.2026, miercuri, de la ora 12:00, în fața Palatului Cotroceni, Piața Leu, pe fondul politicilor de subfinanțare a educației adoptate în ultimul an și intenției de diminuare a bugetului alocat instituțiilor de învățământ superior și Ministerului Educației și Cercetării prin legile bugetului de stat. Începând chiar de la primele declarații publice referitoare la posibilele diminuări ale finanțării instituțiilor de învățământ superior sau la reducerea cifrei de școlarizare, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a adus în discuție faptul că inclusiv purtarea unor discuții în privința acestui subiect poate reprezenta o mișcare cu efecte în dezavantajul dezvoltării țării noastre, care contravine unor ținte asumate de către statul român în domeniul educației. România are un procent de 23,2% de persoane cu studii superioare absolvite, raportat la populația persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în timp ce media UE este de 44,1%, iar ținta la nivel european este de a ajunge în 2030 la 50%. Cu toate că România ocupă ultimul loc în clasamentul european în ceea ce privește subiectul populației cu studii terțiare absolvite, pare că acest argument logic și concret nu este suficient pentru a convinge decidenții politici că o măsură de reducere a cifrei de școlarizare sau de diminuare a bugetului pentru învățământul superior va genera, în mod cert, o scădere a procentului de persoane cu studii superioare, nicidecum o creștere. De asemenea, reamintim că prima măsură adoptată împotriva nevoilor studenților a fost aplicată chiar de la 1 ianuarie 2025. Limitarea aplicării reducerii de 90% de care beneficiază studenții pentru transportul feroviar exclusiv pe ruta dintre domiciliu și centrul universitar al instituției de învățământ superior unde studentul este înmatriculat a fost reglementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 156/2024, fiind instaurată pentru întregul an 2025. Această măsură a generat un efect negativ substanțial în rândul comunității studențești, atât financiar, cât și social, în timp ce economia bugetară este de aproximativ 14 milioane de lei, reprezentând mai puțin de 0,0021% din cheltuielile bugetului general consolidat. Consecințele pentru studenți s-au reflectat în diminuarea mobilităților academice, restrângerea accesului la oportunități educaționale și profesionale în alte centre universitare și creșterea costurilor individuale asociate participării la activități academice și extracurriculare. Totodată, situația accesului la studiile universitare și echitatea asigurată în mediul universitar au fost grav afectate în urma adoptării Legii nr. 141/2025, lege care a diminuat fondul de burse cu aproximativ 52%, scăzând numărul de beneficiari cu aproximativ 44.000, a redus perioada de acordare a burselor de la 12 luni la aproximativ 9 luni și a eliminat dreptul studenților înmatriculați pe locuri în regim cu taxă de a beneficia de acest sprijin. ANOSR a documentat întreaga situație a fondului de burse și protecție socială pentru perioada 2015 – 2024 într-o analiză, intitulată „Bursele studenților – „povara” statului de 10 ani”, însă în ciuda datelor și argumentelor, măsurile asumate de Guvernul României sunt încă active. Deși Ministerul Educației și Cercetării a identificat, tardiv, o variantă de suplimentare a burselor din Fondul Social European (FSE+) pentru anul curent, bursele nu au fost încă distribuite. Mai mult decât atât, amintim că postul de ministru al educației și cercetări este în continuare neocupat. Suplimentar, pe lângă dreptul acordat limitat în ceea ce privește transportul feroviar, fondul de burse redus semnificativ, dar și costurile de peste 2.000 lei pe care un student le are lunar (conform analizei ANOSR privind coșul minim al studentului, lansată la începutul acestui an), observăm o tendință de creștere substanțială a taxelor de școlarizare, inițiată de mai multe instituții de învățământ superior din țară, de altfel condamnabilă. Aceste creșteri ale taxelor de școlarizare vor fi cu atât mai accentuate în cazul în care Guvernul României decide inițierea unor măsuri de reducere a fondurilor alocate instituțiilor de învățământ superior sau de diminuare a cifrei de școlarizare, împovărând în final tot studenții. Așadar, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se alătură manifestației care se va desfășura miercuri, 25.02.2026, de la ora 12:00, în fața Palatului Cotroceni, în zona Pieței Leu, cu scopul de a atrage atenția asupra scenariului întunecat spre care se îndreaptă învățământul românesc și în special studenții, fiind ținte ale măsurilor de austeritate din ultimul an.” Sursa

Topic Closed.

real, bazat pe fapte reale.

Costul-standard per elev pentru anul 2026 rămâne la fel ca cel de anul trecut, potrivit proiectului de hotărâre de guvern publicat de Ministerul Educației și Cercetării în transparență decizională. Este vorba despre o medie de 9.620 de lei. Există o creștere de 9,8%, similară cu inflația de anul trecut, pentru componenta de utilități-formare. Proiectele de Hotărâre de Guvern privind costul standard pentru 2026 sunt publicate în transparență la scurt timp după apariția ordonanței de urgență cu măsurile de reducere a cheltuielilor în sistemul bugetar, act normativ care prevede o diminuare de 10% a cheltuielilor de personal în 2026, dar care exceptează unitățile și instituțiile de învățământ de stat. Proiectele de Hotărâre de Guvern privind costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru anul 2026 sunt documente care stau la baza finanțării școlilor și care influențează direct bugetele unităților de învățământ și plata salariilor din sistem. Prin cele două proiecte se vor modifica HG 68/2024, pentru învățământul preuniversitar de stat, și HG 69/2024, pentru învățământul particular și confesional acreditat sau autorizat fără taxă. În nota de fundamentare a proiectelor este precizat faptul că Legea 141/2025, Legea „Bolojan”, prevede menținerea în 2026 a salariilor la nivelul lunii decembrie 2025 pentru personalul plătit din fonduri publice, așa că în document costul standard pentru finanțarea de bază nu are nicio creștere. Salariile rămân astfel înghețate. Singura majorare prevăzută în proiectele pentru 2026 vizează componenta pentru cheltuieli materiale – formare continuă și bunuri și servicii. Coeficientul 1 pentru această componentă este stabilit la 773 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 9,8% față de anul anterior, potrivit notei de fundamentare, care invocă rata anuală a inflației din noiembrie 2025 comparativ cu noiembrie 2024. Foto: captură MEC În anexele proiectului pentru 2026 sunt prevăzute valorile concrete ale costului standard pe niveluri de învățământ. De exemplu, pentru învățământul primar, costul standard este de 7.341 de lei în urban și 8.745 de lei în rural. Pentru gimnaziu, valoarea este de 9.620 de lei în urban și 11.063 de lei în rural. La liceu teoretic, costul standard este de 9.620 de lei atât în urban, cât și în rural, iar pentru învățământul profesional și dual este de 10.534 de lei. Structura de diferențiere între urban și rural se menține și în 2026, cu valori mai mari pentru mediul rural la anumite niveluri. Ministerul Educației propune modificarea pragurilor privind numărul mediu de elevi pe clasă în mediul urban, criterii care condiționează alocarea unor sume suplimentare către școli. În forma actuală a HG, pentru a putea primi sume suplimentare prin redistribuire, unitățile din urban trebuie să aibă, în medie, cel puțin 16 elevi pe clasă la primar, 18 la gimnaziu și 25 la liceu și profesional/dual. De asemenea, pentru clasele sub 18 elevi la gimnaziu și sub 25 la liceu și profesional/dual, fondurile pot fi alocate doar dacă unitatea este unică pe nivel sau profil în respectiva unitate administrativ-teritorială. Foto: Legislatie Just Proiectul pentru 2026 modifică aceste praguri. Pentru acordarea sumelor suplimentare, școlile din urban ar trebui să aibă cel puțin 18 elevi pe clasă la primar, 20 la gimnaziu și 23 la liceu și profesional/dual. În același timp, pragurile pentru clasele subdimensionate se schimbă: sub 20 de elevi la gimnaziu și sub 23 la liceu și profesional/dual, cu menținerea condiției de unitate unică pe nivel sau profil în UAT pentru a putea primi fonduri suplimentare. Foto: captura proiect MEC Comparativ cu forma actuală, rezultă o creștere a pragului la primar de la 16 la 18 elevi și la gimnaziu de la 18 la 20 elevi. În schimb, la liceu și profesional/dual, pragul pentru acordarea suplimentărilor scade de la 25 la 23 de elevi. În ceea ce privește învățământul particular și confesional fără taxă, proiectul de modificare a HG 69/2024 prevede că unitățile acreditate sau autorizate în cursul unui an financiar vor beneficia de finanțare de bază începând cu anul financiar următor. De asemenea, sumele alocate pentru finanțare sunt aferente unui an financiar și nu se modifică în funcție de scăderea sau creșterea numărului de elevi pe parcursul anului. Sursa

Cursurile vor fi suspendate joi, 19 februarie 2026, în unitățile de învățământ din județul Brăila, cu excepția celor din municipiul Brăila, potrivit unei hotărâri adoptate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Brăila, scrie Agerpres. UPDATE ora 18: Ministerul Educației anunță că pe baza informațiilor primite până în acest moment din partea inspectoratelor școlare județene, joi, 19 februarie 2026, activitatea didactică se va desfășura online în Brăila – în toate unitățile de învățământ din mediul rural și din orașele Ianca, Făurei, Însurăței. Conform deciziei, în localitățile din județ activitatea didactică va fi suspendată, în timp ce în municipiul Brăila cursurile se vor desfășura în format online. Măsura a fost luată în contextul condițiilor meteorologice severe din sud-estul țării. Administrația Națională de Meteorologie a emis cod portocaliu de ninsoare și viscol pentru județul Brăila, valabil până la ora 23:00, care vizează depunerea unui strat consistent de zăpadă, rafale de vânt de până la 60–80 km/h și vizibilitate redusă sub 50 de metri. Meteorologii au anunțat ninsori, zăpadă troienită și intensificări puternice ale vântului, cu impact asupra circulației rutiere. Decizia a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al ISU Brăila, Ștefan Stoian, iar autoritățile monitorizează permanent evoluția situației din teren. Sursa

Grade acordate!

Discord ID: 840673424158097468 Gradul/Gradele dorite: Mister B-Zone Link catre profilul RPG:B-Zone RPG Website

Tot mai mulți oameni aleg să scape de stresul cotidian cu ajutorul artei. Atelierele de pictură recreativă au mereu clienți. Înainte să se apuce de treabă, pot savura un pahar de prosecco, în timp ce stau la povești. Teodora Nica, Valentin Baciu Mai nou, și arta imersivă a fost inclusă în astfel de ateliere. În București, la Muzeul de Artă Imersivă, pictura și terapia merg mână în mână. Participanții descoperă arta imersivă Fată: „O experiență foarte frumoasă, cu siguranță este o activitate foarte relaxantă.” Nu este orice atelier de pictură, pentru că totul a fost gândit ca un peisaj în care te pierzi. Cursanții au recompus în stil propriu operele lui Vincent van Gogh, cu vopsea fluorescentă, scoasă în evidență de lumina ultravioletă. Dinu Mihaiela - trainer atelier: „În lumina normală ele nu mai strălucesc, dar tot se văd luminile la fel. Poate nu la fel de vibrante ca în lumina UV, dar efectul este tot de culoare acrilică.” Sursa

Absolvenții facultăților de Medicină cu studii finanțate de la buget și de rezidențiat plătit de statul român ar trebui să aibă o obligație față de România și să lucreze câțiva ani în sistemul medical din țară, „cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România,dar haideți să punem asta în practică”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, marți, 10 februarie, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, potrivit Agerpres. „În ce privește problemele legate de dezechilibre rural-urban, medici și așa mai departe, eu voi susține că, dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Și cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideți să punem asta în practică”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că, în lipsa unor astfel de măsuri, România continuă să piardă un număr mare de medici formați în sistemul public, în timp ce alte state europene beneficiază de acești specialiști. „Atunci cu siguranță nu vom mai avea situația în care avem 7.000 de absolvenți ai facultăților de Medicină din România, vreo 4.000 la rezidențiat și, după nu știu câți ani de zile, cam 1.000 de angajați în sectorul public. Ceilalți, din păcate, sunt pierduți, iar noi suntem pe locurile unu, doi și trei, în multe țări europene, ca număr de medici”, a spus premierul. Ilie Bolojan a adăugat că reducerea dezechilibrelor din sistemul medical presupune asumarea unor decizii dificile, inclusiv distribuirea medicilor către zonele unde deficitul este major. „Pentru asta trebuie să avem curajul să luăm niște decizii care uneori nu sună bine și, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noștri acolo unde este nevoie: în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic și așa mai departe”, a precizat prim-ministrul. Sursa