FROG ZEW

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ mj8526486 Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:48 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention. Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ Vladinsky. Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:48 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Comment for +1 post. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal. Postările vor fi apreciate prin ducerea cursorului peste butonul cu reacţii din colţul din dreapta-jos al postării, care arată astfel: .

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ akirasmith435 Data şi ora sancţiunii: 23.03.2026 / 00:45 AM Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

„Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul, dar dacă nu ne implicăm…”, a spus astăzi ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, în emisiunea Academia Europa FM, referindu-se la așteptatele concursuri de directori de școală. El a fost întrebat în legătură cu desființarea inspectoratelor școlare și politizarea acestora, dar a răspuns referindu-se la concursurile de director școlar. Mihai Dimian i-a îndemnat pe cei interesați să participe la concursurile de directori „chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid și să lupte pentru asta”, în pofida intervențiilor politice. „Nu putem sta deoparte și apoi să spunem e, a reușit tot respectiva persoană”, a spus el. Cu aceeași ocazie, ministrul a afirmat că, după concursurile din 2021, dintre cei care au câștigat „nu toți au ocupat posturile. Ceea ce înseamnă că poate au fost influențe și după”. Dar s-a dat pe sine drept exemplu, spunând că „am reușit să câștig încrederea colegilor mei și postul de rector fără să fiu membru al unui partid politic”. Amintim că Edupedu.ro a relatat pe surse că, deși nu era membru al unui partid, Mihai Dimian a avut susținerea PSD, pe lângă cea a premierului Ilie Bolojan, în momentul în care a intrat în cărți pentru a deveni ministru al Educației. Înființarea direcțiilor județene / a Municipiului București de învățământ preuniversitar, prin reorganizarea inspectoratelor școlare, la care a făcut referire realizatorul Europa FM Marcel Bartic în întrebarea sa, este prevăzută la Art. 116 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023, însă prevederea a fost ulterior prorogată până la începutul anului școlar 2027-2028. Concursurile de directori școlari, la care a făcut referire în răspunsul său ministrul Dimian, a fost amânat în mod repetat, în contextul prelungirii sezonului electoral 2024-2025. Nici metodologia de concurs nu este finalizată în acest moment. Recent, ministrul Mihai Dimian indica luna octombrie drept posibil moment de organizare a concursului și își exprima intenția ca metodologia să fie cunoscută în luna mai. Secvența din emisiunea Academia Europa FM referitoare la influența politicului asupra concursurilor de director: „Realizator: Tot mai multe voci cer depolitizarea sistemului nostru de învățământ. Ba chiar, relativ recent, o inițiativă a unei organizații de părinți a reamintit de desființarea inspectoratelor. Sau, mă rog, așa cum apare ea într-o ordonanță publicată în urmă cu aproximativ 2 ani (n.red.: este vorba despre Legea învățământului preuniversitar 198/2023), dacă îmi amintesc eu bine, transformarea lor în direcții generale de învățământ. Credeți că este posibil un astfel de obiectiv? Și cum răspundeți acuzelor celor care văd în aceste instituții o zonă în care politicul și-a spus foarte apăsat cuvântul în ultimii 30 și ceva de ani. Mihai Dimian: Cred că, pe lângă așteptările pe care le avem de la ceilalți, trebuie să ne implicăm și noi, fiecare dintre noi. La fel mi s-a spus că universitățile sunt politizate. Cu toate acestea, am reușit să câștig încrederea colegilor mei și postul de rector fără să fiu membru al unui partid politic. În momentul de față, așa cum spuneam, ocupă poziție politică deși nu sunt membru al unui partid politic. Dacă s-a ajuns ca la funcția de ministru să nu se apeleze la un membru al unui partid politic, înseamnă că există o șansă pentru România. Îi rog să se implice, să participe la concursurile de directori, chiar dacă sunt sau nu sunt membri de partid și să lupte pentru asta. Poate nu vor reuși din prima, dar împreună putem reuși. Eu încerc să ofer un cadru cât mai obiectiv pentru aceste concursuri. Cu siguranță vor fi intervenții tot timpul, dar dacă nu ne implicăm… Nu putem sta deoparte și apoi să spunem e, a reușit tot respectiva persoană. Și dacă vă uitați în 2021, veți constata un efect foarte interesant. Și anume că după ce au câștigat concursurile de post, nu toți au ocupat posturile. Ceea ce înseamnă că poate au fost influențe și după. Deci trebuie să fim puternici și să ne implicăm. Realizator: Pe de altă parte, sigur că… Mihai Dimian: Dar eu asigur, prin cadrul metodologic, o șansă mai bună. Ne uităm și la modul de evaluare. Sigur că sunt în momentul de față limitat de anumite prevederi ale legii, care vorbesc despre o comisie de concurs într-un anumit mod. Și am participat la concursurile anterioare, la 40 de concursuri în Suceava și Botoșani, voluntar. Deci m-am implicat tocmai pentru a încerca să mă asigur că lucrurile sunt cât mai obiective. Și cunosc și aspectele care m-au îndurerat atunci, în care erau trei care făceau ca lucrurile să ajungă în direcția în care doreau ei și orice făceam eu părea că este inutil, dar cred că am și contribuit prin prezența mea acolo. Deci să ne implicăm.” Sursa

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a afirmat eronat că pragul de promovare la Bacalaureat este media 5, într-o declarație făcută la Iași. În realitate, legislația prevede media minimă 6, cu cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă, potrivit Ziarul de Iași. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai „Spre deosebire de Bacalaureat, unde avem o medie de 5 pentru a promova acest examen (…) la Evaluarea Națională nu avem o astfel de medie, drept urmare întrebarea este dacă facem această evaluare pentru a ierarhiza elevii într-o anumită zonă (…) Este important să folosim aceste note pentru a departaja sau e diferit de pragul notei 5, cum este la Bacalaureat?” a afirmat Mihai Dimian, citat de Ziarul de Iași. Condițiile pentru a promova Bacalaureatul în 2026 din metodologia din 2011 Art.70 – (1) „După încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat şi după evaluarea şi notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toţi candidaţii. (2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate probele scrise de examen, se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la respectivele probe. (3) Nu se calculează media generală de bacalaureat pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi de la o probă. (4) Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) au susţinut probele de evaluare a competenţelor prevăzute în prezenta metodologie la art. 41, alin. (1), lit. A., B.,C., D. b) au susţinut toate probele scrise prevăzute în prezenta metodologie la Art.41, alin. (1) lit. E. şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise precizate la alin. Art. 41, alin. (1) lit. E. (5) Candidatul care, la una din probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse se consideră că nu a susţinut proba respectivă. (6) Media notelor la probele scrise, menţionată la alin. (4), punctul c), se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat. (7) Candidatul care îndeplineşte, cumulativ, condiţiile precizate la alin. (4) este declarat „reuşit”. (8) Pentru candidaţii care obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00. (9)Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile menţionate la alin.(4), precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de examen sunt declaraţi „respinşi”. (10)Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării sau a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.” Sursa

Probleme de organizare, acuzații de lipsă de transparență și comportament inadecvat al evaluatorilor la Olimpiada Națională de Științe socio-umane 2026 de la Iași. Un elev cu mențiune pe țară și nota 9,20 la Psihologie ar fi fost întâmpinat la contestații cu replica „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris.” Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, spune profesorul Alin Alexe de la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Amintim, profesorul Lucian Maier a cerut Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași: Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate Alin Alexe acuză lipsa de transparență la corectare, faptul că elevii nu au văzut borderourile și că toate contestațiile au fost respinse. Acesta susține că încă de la început au existat probleme de organizare, elevii fiind nevoiți să aștepte ore întregi pentru cazare, iar ulterior „toți copiii și majoritatea profesorilor s-au plâns de modul de desfășurare”. Cele mai grave acuzații vizează însă etapa de contestații. Elevii nu au avut acces la borderourile de corectare și nu li s-a explicat punctajul acordat. Într-un caz concret, un elev cu mențiune pe țară și 9,20 la Psihologie ar fi fost tratat jignitor: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. „Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, întreabă profesorul Alin Alexe. „Eleva este Maria Franchevici, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele. Aceasta a obținut și anul trecut mențiune la Olimpiada Națională de Psihologie, clasându-se a cincea, iar anul acesta a primit nota 9,20. În timpul contestației, susține profesorul, elevei i s-ar fi spus: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. Maria se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Psihologie a Universității din București și este pregătită de profesoara Florinela Mihăilescu-Pârvan, coautoare a lucrării „Logică și gândire critică”, utilizată inclusiv pentru admiterea la Drept la Universitatea din București”, a spus profesorul Alin Alexe. Profesorul ridică și suspiciuni privind modul de evaluare, arătând că multe lucrări ar fi avut note identice la ambii corectori, ceea ce ar indica o evaluare formală. „Este imposibil ca toate lucrările să aibă aceleași note. Cred că s-a mers pe încredere, unul a corectat jumătate, altul jumătate și s-au dublat notele,” a spus Alin Alexe. În plus, toate contestațiile ar fi fost respinse, situație pe care o consideră neobișnuită. În acest context, Alin Alexe cere publicarea lucrărilor anonimizate și a numelor evaluatorilor, pentru a asigura transparența și a restabili încrederea elevilor în competiție solicitare făcută și de profesorul Lucian Maier, care cere Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași. „Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate”, a susținut Lucian Maier. Alin Alexe este profesor de discipline socio-umane la Colegiul Național „Unirea” Turnu Măgurele, absolvent de Fizică (1996) și Filosofie (1997). Interviu cu profesorul Alin Alexe Reporter: Ce s-a întâmplat la Olimpiada de Științe socio-umane de la Iași în acest an? Am înțeles că au fost nemulțumiri legate de modul de organizare, evaluarea lucrărilor și contestații. Alin Alexe: Mai întâi să vă spun că totul a fost prost de la început. În sensul că am ajuns la 5 și jumătate în gară la Iași și băieții, trei dintre ei din grupul nostru, am avut trei băieți, trei fete care au mers cu grupul și două fete au venit cu părinții, au fost cazați la 12 și jumătate. Au stat deci aproape 8 ore în holul hotelului. Bine, organizatorii, să zicem că n-ar fi avut nicio vină, atât timp cât hotelul era plin și plecau grupuri și veneau altele noi. Mie, totuși, mi s-a părut un gest frumos faptul că inspectoarea generală, doamna Eliza Ilie, a venit și s-a interesat de noi și ei voiau să ne cazeze la hotelul Casei Corpului Didactic al ISJ și să vorbească cu firma de catering să ne aducă sandwich-uri. Am mulțumit pentru ofertă, dar eram prea obosiți ca să ne mai gândim la mâncare. Și pe urmă a fost nemulțumirea legată de întreaga olimpiadă, toți copiii și majoritatea profesorilor s-au plâns despre modul de desfășurare. Au fost făcute contestații și copiilor, la contestații, li se dădea să-și recitească lucrarea. Eu nu cred că e posibil așa ceva. Am avut și noi o mențiune la psihologie. Adică, dacă anul trecut ai luat mențiune, ai fost a cincea pe țară, anul ăsta speri să fie mai mult. Anul acesta a fost tot așa, a cincea, a șasea notă pe țară, a avut 9,20 și la contestații i s-a pus în față lucrarea, fără borderou, deci fără borderoul de la prima mână. Există o comisie de prima mână și o comisie de contestație. Am fost și eu doi ani la rând, în 2006 și 2007, în comisia de Filosofie, am făcut subiecte și știu cum se procedează, nu vorbesc din exterior. Reporter: Adică știți că trebuia să vadă și copilul borderoul? Alin Alexe: Da, să vadă la ce i s-a scăzut. Și n-a văzut borderoul, a văzut doar baremul și lucrarea, pe care le știa, că deja știa ce scrisese și baremul s-a afișat. Și corectorul sau cel care trebuie să-i corecteze i-a spus așa, explicit, citez din copil, care are mențiune pe țară, 9,20 la Psihologie, i s-a spus: „Poftim, citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”. Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil? Și nu este singura declarație, dar pe aceasta o știu exact. Cu ceilalți copii a fost la fel. S-au comportat jignitor cu copiii. Cu copiii de clasa a VII-a și a VIII-a, la Educație socială, a fost și mai și, copiii plângeau când ieșeau de la așa-zisele contestații. Doar vizualizau lucrarea fără borderou, nu știau de ce li s-a scăzut și li s-a spus ceva de genul: „Ai scris analiza SWOT, dar mie nu-mi place analiza ta”. Cam acestea erau justificările profesorilor din Comisia Centrală, partea de contestații. Fiecare lucrare, vizualizată la contestații, avea de două ori aceeași notă. Eu bănuiesc că toate lucrările de la toate disciplinele aveau nota dublă pe lucrare. Cred că cele 22 s-au împărțit 11 cu 11 și unul a corectat 11 lucrări, celălalt 11 lucrări și au dublat notele. Ați înțeles? Altfel e imposibil să fie așa. Am auzit cel puțin 30 de copii din cele 90 și ceva de contestații, câte au fost la Educație socială, pentru că au fost foarte multe, să fie notele la fel pe lucrare. E imposibil să pici la fel pe asta. Am corectat la olimpiade naționale, dar nu eram pe aceeași notă. Rar când picam pe aceeași notă. Aceasta este opinia mea, ipoteza mea, că notele au fost trecute așa, nu se poate să fie notele identice pe toate lucrările, indiferent de disciplină. S-a mers pe încredere. Unul a văzut jumătate, unul jumătate și celălalt a scris notele. Reporter: Faptul că toate contestațiile au fost respinse vi se pare un semnal de alarmă? E un lucru obișnuit la astfel de competiții? Alin Alexe: Nu e un lucru obișnuit, să vă spun politica. În 2006 și în 2007 am corectat. În 2006 eram la prima mână, în 2007 la contestații. Politica era să nu se schimbe nicio virgulă, pentru că îl „faultezi” pe colegul tău, adică dai cumva înel dacă el dă 7 și tu dai 10. Reporter: Care credeți că e problema? A comisiilor? De unde lipsa de transparență? Alin Alexe: Mi s-a părut de la început în neregulă și copiii au fost întâmpinați de către președintele Olimpiadei, domnul profesor Petru Bejan, cu ideea că acum câteva zile a citit un studiu în care scrie că sunteți mai proști decât părinții voștri. Nu a spus chiar așa, a spus că aveți un IQ mai mic decât părinții voștri. Nu știu dacă era momentul să spui într-un discurs de deschidere al unei olimpiade. Copiii au fost… s-a lăsat rumoare și toată olimpiada s-a discutat numai despre chestia asta, iar la final a fost pur și simplu huiduit. La festivitatea de închidere, nu mai putea să facă față huiduielilor și întrebărilor și strigătelor din sală. Era ca la stadion. Copiii și profesorii întrebau de ce nu au fost deschiși la contestații, de ce toate contestațiile au fost respinse, nu li se răspundea. Reporter: Ați susține să fie publice lucrările anonimizate și evaluatorii? Ce soluții vedeți? Alin Alexe: Da, chiar aș susține chestia asta, ca să vedem și noi cum se câștigă. Nu mai încurajăm creativitatea, ideea proprie, nu mai încurajăm argumentarea, nu mai încurajăm coerența limbajului, nu mai încurajăm nimic. Venim cu șabloane, cu marote și premiem „fake-uri”. La logică au fost subiecte atât de multe și atât de grele încât nu le putea face un profesor în trei ore. De fapt, la logică sunt și cele mai mici note. Sunt note de 1,20, de exemplu. Vă dați seama, au luat 1 din oficiu și 20 pe tot ce au scris în lucrare. Și aici e un semn de întrebare. Probabil puteai să faci cel puțin de 3, de 4, dar dacă vii cu 1,20 la națională, ce note ai luat la județ? Sunt și autor de carte de logică. Una pentru admitere la Drept Cluj și alta pentru Drept București și subiectele erau, să zicem, poate un pic mai grele decât acelea de la drept. Și multe, extrem de multe. Erau trei pagini de subiecte. Subiectul I avea o pagină și jumătate, erau 7, 8 sau 10 raționamente. Numai să le citești îți ia o jumătate de oră. Să poți să-ți dai seama, să notezi propozițiile, să faci schema formală, îți ia foarte mult timp. Reporter: Profesorul Maier a vorbit despre diferențe mari între notele de la județeană și cele de la națională. Alin Alexe: Și în situația noastră din Teleorman au fost diferențe, dar nu chiar atât de mari. De exemplu, 10-le de la județ a fost 9,20 pe țară, 10-le de la județ a fost 8,50 pe țară. Nu a fost chiar așa, poate la logică mai mult, parcă 6,50. Reporter: Cum credeți că influențează aceste lucruri elevii? Alin Alexe: Elevii sunt dezamăgiți, au huiduit o sală întreagă. Domnul Bejan era negru de furie când îl huiduia o sală întreagă, în Aula „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași. Era de față tot staff-ul Olimpiadei, reprezentanți ai Ministerului și doar domnul Bejan a fost huiduit. Copiii au fost pur și simplu dezamăgiți, dezarmați. Nu li se poate reproșa nimic, dar sunt la pământ cu psihicul după tot ce li s-a întâmplat acolo. Eu v-am spus discursul celor de la contestații față de un elev olimpic național. După asta, cum vreți să se mai întoarcă la competiție? Reporter: Și ați trimis sesizări la Ministerul Educației? Alin Alexe: Ministerul Educației este acolo, doamnă. Știu și cum funcționează Ministerul Educației. V-am spus, am fost implicat în lucru la programa de Economie și Educație antreprenorială. Domnul Stoica, care e director în minister, era acolo. Domnii de la Serviciul Național de Evaluare, acum se numește CNPEE. Domnul Marius Avram era acolo. Cumva nu poartă direct responsabilitatea, subiectele s-au făcut de către comisii. Trebuie să ai cumva un echilibru între cât poate un copil să facă în 3 ore. Vă spun că și eu am avut copil calificat la Internaționala de Filosofie în anul 2011 din Turnu Măgurele. Au fost doi reprezentanți la Viena, din Oradea și Turnu Măgurele. Și știu cum este, știu cât de greu este să lucrezi cu un copil și să ajungă la performanța asta și să faci asta într-un oraș mic, unde nu ai teatru, nu ai cinema, nu ai biblioteci, nu ai universități și trebuie să te bazezi pe resursele proprii. Copilul meu atunci când s-a calificat s-a calificat pe locul 2. Primii 2 merg la internațională. De fapt, primii 3 sunt luați și dau probă de limbă și cine știe cel mai bine limbă străină merge la internațională. Și copilul a fost recompensat de către decanul Facultății de Filosofie de atunci, domnul Mircea Dumitru. I-a plăcut atât de mult lucrarea, încât a zis: vreau să fac un premiu special acestui copil, nu mă bag peste evaluarea comisiei. A scos bani din buzunar și i-a dat 200 de lei și o diplomă specială. Reporter: Și ce a făcut copilul după aceea? Alin Alexe: Copilul a ajuns apoi la Sorbona să studieze economie pe baza Olimpiadei Internaționale de Filosofie. A avut cel mai mare punctaj din an și a ales între Sorbona, Bordeaux, Nantes. Participase în anii anteriori la trei naționale: latină, franceză și română. Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ mj8526486 Data şi ora sancţiunii: 11.03.2026 / 17:51 Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Postare incorecta / nu este incadrata in cerintele cerute de regulament. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

Secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion, spune că „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”. Într-o intervenție la Prima News, de vineri, 3 aprilie, Sorin Ion a explicat de nu se pot organiza concursurile: „În actuala lege a Educației este prevăzută reorganizarea inspectoratelor școlar, însă Guvernul a amânat aceste articole din lege până în 2027. Și atunci se pune întrebarea dacă putem organiza un concurs pentru o instituție care nu mai există în lege”. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai Edupedu.ro a scris că în august 2025 Ministerul Educației a făcut noi numiri din pix pentru inspectorii școlari prin „detașare în interesul învățământului” tot pe o perioadă de câte un an. Vezi aici lista inspectorilor generali numiți în august 2025 Întrebat de ce nu se organizează concursul pentru inspectori înainte de cel pentru directori, pentru că inspectorii sunt în comisia care va evalua și viitorii directori de școli, secretarul de stat Sorin Ion spune că din cauza prorogării până în 2027 a articolelor din legea Educației care prevăd reorganizarea inspectoratelor școlare, „tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”. „Ne-am dori și noi foarte mult să avem oamenii stabili pe posturi și ne-am dori foarte mult ca orice funcție de conducere să fie ocupată printr-un concurs”, a spus Sorin Ion. „În acest moment, în legea 198, inspectoratele școlare sunt propuse a fi reformate și sunt propuse a fi reorganizate în direcții județene de învățământ preuniversitar și instituții nu create, și anume birourile județene ARACIP, încercând să separăm zona de administrare a sistemului de zona de inspecție și control și evaluare. Acesta este sensul și în câteva cuvinte, aceasta este logica acestei reorganizări. Aceste articole din lege, din motive care nu țin neapărat de Ministerul Educației, au fost prorogate și sunt prorogate până în anul 2027. Și atunci se pune întrebarea dacă putem organiza un concurs pentru o instituție care nu mai există în lege sau teoretic, n-ar trebui să mai fie – nu ne ferim aici – la inspectoratele școlare, ele există până la momentul la care s-a pronunțat legea – sau să organizăm concursul pentru niște instituții care încă nu există. Ne-am dori și noi foarte mult să avem oamenii stabili pe posturi și ne-am dori foarte mult ca orice funcție de conducere să fie ocupată printr-un concurs, dar tehnic și legal, în acest moment, organizarea concursului pentru inspectorii școlari este imposibilă”, a spus Sorin Ion. Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 Prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial, inspectoratele școlare sunt înlocuite cu direcții județene aflate în subordinea Ministerului Educației. Articolul 116 prevede: (1) Se înființează direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației. În ceea ce privește noile inspectorate școlare, adică viitoarele direcții județene de învățământ preuniversitar, aceste instituții rămân fără inspecții școlare în atribuții, potrivit Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţiei Municipiului Bucureşti. Cu alte cuvinte, inspecția școlară generală, cea tematică și inspecția de specialitate trec la ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar – n.red), nu mai rămân la inspectoratele școlare. În acest caz, nu este clar cine va plăti aceste inspecții, în condițiile în care ARACIIP este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, precum și din venituri proprii, conform legii – detalii aici. Guvernul a prorogat articolele privind reorganizarea inspectoratelor, până în 2026-2027 Desființarea inspectoratelor școlare este amânată până la începutul anului școlar 2026-2027, potrivit ordonanței de urgență nr. 156 din 30 decembrie 2024. În 2023, Edupedu.ro a scris că Ligia Deca, ministru al Educației la acea vreme, a recunoscut că a oprit reforma instituțiilor din Învățământ – inspectoratele școlare, ARACIP, casele corpului didactic. Întrebată de Edupedu.ro cum poate face reformă cu instituții nereformate, Deca a spus că „se pot face foarte multe lucruri cu profesioniștii care sunt deja în sistem“. Toți inspectorii generali și adjuncți au fost numiți din pix în 2023-2024 „Sub aspectul modalității de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare, în anul școlar 2023-2024, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar din inspectoratele școlare au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în condițiile legii, având în vedere faptul că începând cu 2025 acestea urmează să fie reorganizate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit raportului privind starea învățământului al Ministerului Educației. Este vorba de 132 de inspectori cu funcții de conducere, plus încă până la aproximativ 30 de inspectori de specialitate în fiecare inspectorat școlar din cele 41 de județe și Municipiul București. Informații de context Majoritatea celor numiți sunt oameni politici, membri de partid cu funcții de conducere în filialele locale, chiar consilieri locali sau județeni. Niciunul nu a susținut concurs în ultimii 5 ani, cel puțin, de când Ministerul Educației refuză să îl organizeze. În Raportul privind starea învățământului 2023-2024 al Ministerului Educației și Cercetării apare clar scris: „Sub aspectul modalității de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare, în anul școlar 2023-2024, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar din inspectoratele școlare au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în condițiile legii, având în vedere faptul că începând cu 2025 acestea urmează să fie reorganizate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”. Fostul ministru al Educației Daniel David preciza înainte de a se adopta legea măsurilor fiscale din Educație, că în decembrie 2025 va începe procedurile pentru concursurile de directori și reorganizarea inspectoratelor școlare. Daniel David propunea ca șefii inspectoratelor școlare să fie oficial numiți politic, iar ceilalți inspectori să dea concurs. Organizarea inspectoratelor prevăzută în Legea Deca-Iohannis este ineficientă, complică și birocratizează sistemul, se arată în raportul ministrului Educației și Cercetării. Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți, se arată în raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Daniel David explica, în cadrul unei conferințe de presă, de ce ar trebui să rămână inspectorii școlari generali numiți politic: „Dacă inspectoratul reprezintă ministerul în județ, când vine un nou ministru, ministrul vine cu un program de guvernare și acel program de guvernare trebuie implementat în județe. Acolo ai nevoie de cineva care să-și asume acel program de guvernare, împreună cu tine.” Sursa

Grad acordat t/c

Grad acordat. t/c

Pregătirea anului școlar 2026-2027 tensionează numeroase școli din Franța, după ce alocările de resurse au fost reduse, iar unitățile de învățământ sunt nevoite să reorganizeze oferta educațională cu mai puțini profesori. În multe cazuri, scăderile de personal sunt disproporționate față de diminuarea numărului de elevi, ceea ce obligă echipele să facă alegeri dificile între reducerea serviciilor și materiilor opționale, a grupelor sau a sprijinului acordat elevilor, arată într-o analiză publicația Le Monde. Într-un liceu din Aveyron, de exemplu, unitatea pierde echivalentul a patru posturi de profesor, deși numărul de elevi scade cu doar 24 din aproximativ 1.000. „Este prima dată în 20 de ani când văd o astfel de diminuare”, spune un profesor de litere și lider sindical local, citat de Le Monde. Cadrele didactice încearcă să decidă dacă reduc orele dedicate orientării școlare sau numărul de opțiuni, fără a găsi soluții satisfăcătoare. Aceste situații sunt generate de bugetul adoptat în februarie, care prevede eliminarea a 1.365 de posturi în învățământul secundar public, 1.891 în învățământul primar public și 762 în sectorul privat. Ministerul Educației justifică măsura prin scăderea demografică, însă aceasta este mult mai accentuată în ciclul primar (peste 107.000 de elevi în minus în 2026), în timp ce în gimnazii și licee scăderea este limitată: aproximativ 29.000 de elevi în minus dintr-un total de peste 5,6 milioane, potrivit aceleiași surse. Sindicatele contestă argumentul și invocă evoluțiile din ultimii ani: din 2017, circa 10.000 de posturi din învățământul secundar au fost eliminate, în timp ce școlile au primit aproximativ 25.000 de elevi în plus. Astfel, sistemul are astăzi mai puțini profesori decât în 2008, dar cu 250.000 de elevi suplimentari. Consecințele sunt deja vizibile: clase mai aglomerate (în medie 26 de elevi la gimnaziu și peste 30 la liceu, cu 20% dintre clase depășind 35 de elevi), creșterea orelor suplimentare și reducerea la jumătate a numărului de profesori suplinitori în ultimele două decenii. După o pauză de doi ani, reducerile de posturi revin în aproape toate academiile în 2026, cu excepția câtorva zone în care populația școlară crește. În paralel, în mai multe regiuni au avut loc greve ale profesorilor, nemulțumiți de diminuarea resurselor. În Toulouse, de exemplu, scăderea estimată a numărului de elevi (între 820 și 1.470) este însoțită de eliminarea a 84 de posturi, deși în perioada 2017-2025 numărul elevilor crescuse cu peste 5.000, iar numărul de profesori fusese suplimentat cu doar 259, conform sursei citate. La nivelul școlilor, impactul se traduce prin decizii concrete: eliminarea unor opțiuni precum limbile străine suplimentare (LV3), reducerea grupelor sau renunțarea la orele de sprijin individualizat. Într-un liceu din Douai (nordul Franței), profesorii avertizează că ar putea fi obligați să lucreze constant cu clase de 35 de elevi și să renunțe la programe de ajutor personalizat. „Am mai avut clase numeroase în anii ’90, dar elevii nu erau la fel. Astăzi sunt mai diverși și au nevoie de mai mult sprijin”, spune o profesoară de istorie-geografie. Directorii și profesorii atrag atenția că aceste reduceri „pe bucăți”, aplicate an de an, erodează autonomia școlilor și limitează oferta educațională. „A reduce opțiunile înseamnă a limita șansele elevilor, mai ales pentru cei din medii defavorizate”, avertizează cadrele didactice. Deși ministrul Educației a declarat că scăderea demografică ar putea permite, pe termen lung, îmbunătățirea condițiilor de predare, în prezent școlile sunt nevoite „să strângă cureaua”, potrivit Le Monde. Sursa

Ministerul Educației și Cercetării organizează luni, 30 martie, la ora 14:00, o videoconferință pentru dezbaterea proiectului privind profilul managerului școlar, pus în dezbatere publică, pe 11 martie, anunță instituția într-un comunicat de presă. Proiectul prevede printre altele, că viitorii directori de școală trebuie să aibă competențe extinse, de la management curricular la coaching și de la medierea conflictelor la fundraising. De precizat, videoconferința vine după ce dezbaterea publică pe proiectul profilului managerului școlar s-a încheiat pe 21 martie Concursul pentru directori de școli 2026 ar putea fi organizat până în iunie, ideal în mai, spune Sorin Ion: Metodologia va fi gata până „cel târziu la jumătatea lunii aprilie” „Ministerul Educației și Cercetării (MEC) organizează luni, 30 martie 2025, ora 14:00, în sistem videoconferință, o ședință publică online (Zoom), dedicată dezbaterii proiectului privind Profilul profesional al managerului școlar„, anunță ministerul într-un comunicat de presă. Conține proiectul privind profilul managerului școlar: Viitorii directori de școală trebuie să aibă competențe extinse, de la management curricular la coaching și de la medierea conflictelor la fundraising / Profilul profesional al managementului școlar, cu 5 competențe profesionale generale și 20 de competențe specifice, a fost lansat în consultare publică ANALIZĂ Lider în teorie, executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Profilul managerului școlar cere leadership și rezultate, dar nu prevede deloc autonomia directorului, deși aceasta apare în toate documentele internaționale invocate de MEC în bibliografie DOCUMENT Premieră în educație: directorii de școli trebuie să știe o limbă străină pentru „reprezentare instituțională” Anunțul ministerului Educației „Se pot înscrie (în limita a 100 de participanți) toate persoanele interesate să transmită propuneri argumentate privind operaționalizarea/implementarea eficientă a proiectului: persoane fizice și juridice (organizații non-guvernamentale/ale societății civile, asociații profesionale, reprezentanți ai instituțiilor publice cu atribuții în domeniu, reprezentanți ai presei). Înscrierea se efectuează prin intermediul unei solicitări trimise pe adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro, până în data de 30.03.2026, ora 08:00. Datele necesare pentru înscriere vor include obligatoriu: numele și prenumele participantului/reprezentantului legal, după caz, organizația pe care o reprezintă (acolo unde este cazul), numărul de telefon, adresa de e-mail pe care se dorește comunicarea linkului de conectare, precum și confirmarea participării la dezbatere. Aceste informații nu vor fi dezvăluite terților. Furnizarea unor date incomplete sau absența acestora implică în mod automat neînscrierea (cu alte cuvinte, mesaje de tipul „Particip” sau „Mă înscriu”, fără transmiterea datelor anterior menționate, nu vor fi luate în considerare). Propunerile se vor trimite în scris, în format electronic (word/pdf), pe adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro, cu menționarea secțiunilor/capitolelor din proiectul care face obiectul dezbaterii, prin formularul anexat (disponibil mai jos, sub tagul Materiale informative), până în data de 30.03.2026, ora 08:00. În cazul în care propunerile au fost transmise anterior, pe durata consultării publice (11 – 21 martie), acest lucru se va specifica în mod clar în mesajul de înscriere. Pentru susținerea propunerilor/punctelor de vedere, persoanele înscrise la cuvânt vor avea la dispoziție 3 minute. În acest sens, persoanele interesate să-și susțină verbal propunerile în cadrul ședinței publice sunt rugate să precizeze clar acest lucru în mesajul trimis. În situația în care propunerile formulate sunt semnificative sub raportul conținutului, timpul dedicat susținerii acestora poate fi prelungit, o singură dată, cu încă 3 minute, de către coordonatorul/moderatorul ședinței publice. Intervențiile în cadrul ședinței vor avea loc în ordinea înscrierii. Notă: Linkul de conectare (Zoom) va fi furnizat pe adresele de e-mail specificate de către persoanele înscrise, în data de 30 martie, în intervalul orar 12:00 – 12:35. De ce e important profilul managerului școlar Toate sistemele de educație care au performanțe au standarde pentru directorii de școli. Aceștia au un profil, știu clar ce au de făcut, există instrumente de măsurare a măsurilor. Profilul profesional al managerului școlar este prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și urmează să devină referențialul pe baza căruia vor fi organizate selecția, recrutarea, formarea și evaluarea directorilor de școli. Mandatele obținute prin concurs de majoritatea directorilor au expirat la 16 ianuarie 2026, o altă parte expiră luna viitoare, iar pentru a treia serie care a susținut concursul în 2022 mandatele vor expira peste circa două luni. În lipsa organizării unor noi concursuri, conducerea școlilor a fost preluată prin detașări decise de inspectoratele școlare. Directorii de școli sunt în vizorul rapoartelor internaționale însă din 2017. Iar îmbunătățirea managementului școlar a fost tema specifică a unuia dintre cele patru policy briefuri comandate de România Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2020-2021 și care au stat la baza Raportului România Educată și apoi la baza noii legi a învățământului preuniversitar din 2023. Informații de context Ministerul Educației și Cercetării a lansat pe 11 martie 2026, în consultare publică, Profilul profesional al managerului școlar. „Documentul conturează rolul directorului de școală ca lider educațional și manager al organizației școlare”, precizează instituția. Acesta ar trebui să aibă 5 competențe profesionale generale, cu câte 4 de competențe specifice. Directorul trebuie să prezinte competențe extinse, de la management curricular la coaching cu angajații, de la competențe de mediere a conflictelor la fundamentarea deciziilor sale pe date. Directorul de școală va trebui să aibă un profil „complementar” celui de cadru didactic și să prezinte competențe extinse, de la management curricular la coaching cu angajații, de la competențe de mediere a conflictelor la fundamentarea deciziilor sale pe date Directorul de școală sau managerul școlar va trebui să apeleze și la date statistice relevante, și la cele rezultate din cercetări „empirice”. În total, el va trebui să acumuleze patru competențe generale de management, ce includ un total de 20 de competențe specifice. [Vezi aici detalii despre proiect] Ministerul Educației și Cercetării arată, în referințele bibliografice pentru acest profil al managerilor școlari, că a apelat la cadrele de competențe aplicate directorilor de școală din Finlanda, Anglia, Canada, Australia, Estonia, precum și ghiduri UNESCO și OCDE. O analiză Edupedu.ro arată că viitorul director de școală este lider în teorie, executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Profilul managerului școlar cere leadership și rezultate, dar nu prevede deloc autonomia directorului, deși aceasta apare în toate documentele internaționale invocate de MEC în bibliografie. Sursa

Salut, cererea ta a fost procesata Pentru gradul de donator, trebuie sa fii eligibil in primul rand. Pentru a fi eligibil trebuie sa ai gradul pe forum, acordat de catre gradele mari (Kelton), pentru a face asta, te rog sa faci un ticket la dansii sa vezi daca indeplinesti cerintele. O sa-ti acord doar gradul de peaceful member, pentru ca esti eligibil. O zi buna!