Între fericire și siguranță, tu ce ai alege?

[DanieI]

  

 

 La întrebarea „Dacă te-ai muta pe o insulă pustie și ai putea să iei cu tine fericirea sau siguranța, tu pe care ai alege-o?“, șapte au răspuns „fericire“, iar șase au spus că e nevoie de „siguranță“. Aceasta e proporția răspunsurilor pe care le-am primit la o întrebare simplă, dar revelatoare. La mustață, cum s-ar spune. Din cei șase care au răspuns „siguranță“, cinci sunt, ca și mine, oameni care lucrează în domeniul dezvoltării personale – psihologi, consilieri, facilitatori, terapeuți.

 

    Asta m-a pus pe gânduri. Cei care au ales „siguranță“ n-au făcut-o întâmplător, ci după ce au traversat un proces de înțelegere profundă, de deconstrucție și reconstrucție interioară. Pentru că despre siguranță nu ne povestește nimeni la grădiniță. Nu învățăm despre ea la școală, iar în filme e surclasată de bulele efervescente ale momentelor de pasiune.

 

    Fericirea e ca mierea și zahărul, iar siguranța e ca sarea-n bucate
În filmul Wisdom of Trauma, Gabor Maté povestește despre oamenii care, salvați de pe stradă și aduși în locuințe sociale, au început brusc să simtă: intens, copleșitor. Abia după ce le-au fost satisfăcute nevoile de bază, au ieșit din modul de supraviețuire și au putut accesa niveluri superioare ale piramidei nevoilor umane.

    Mi-a revenit în minte piramida lui Maslow ca structură clară a nevoilor noastre, de la cele fiziologice, la cele de apartenență, până la autorealizare. La baza piramidei se află nevoile fiziologice (precum hrană, apă, somn), urmate de nevoile de siguranță (protecție, stabilitate). Următorul nivel este cel al nevoilor sociale (afecțiune, apartenență, relații), apoi vin nevoile de stimă (respect, apreciere, încredere în sine). Vârful piramidei este reprezentat de nevoia de autoactualizare – dorința de a deveni cea mai bună versiune a propriei persoane. Maslow susține că o persoană poate accede la un nivel superior doar după ce și-a satisfăcut în mare parte nevoile de pe nivelurile inferioare.

 

    Dar ce se întâmplă când confundăm lipsa siguranței cu lipsa fericirii?
    Dacă ești părinte, poate ai observat cum copilul tău, atunci când era mic, plângea când îi era sete, dar nu știa să spună exact ce simte. Cu timpul, a devenit mai conștient, mai clar în exprimare. La fel suntem și noi cu propriile nevoi emoționale, cam ca atunci când avem nevoie de conectare, dar cerem sex.

 

    Ce spune dicționarul?
Fericire: stare de mulțumire sufletească intensă și deplină.

 

    Siguranță: lipsă de primejdie; sentiment de liniște și încredere că ești la adăpost.

    Fericirea e emoție, iar noi simțim înainte să gândim. Ne naștem cu partea emoțională din creier complet funcțională și doar 20% din cortexul prefrontal (partea rațională). Emoțiile sunt limbajul nostru originar. Dar siguranța nu e ceva ce poți cere clar, ca și cum ai cere o sticlă cu apă. Ea e terenul invizibil pe care se formează tot restul. Ține de starea mamei în sarcină, de tonul vocii, de privirea tatălui, de felul în care ne-am simțit ținuți. Este o amintire implicită, formată înainte să putem vorbi sau înțelege.

 

    De aceea, atunci când nu o simțim, nu știm ce lipsește. Doar lipsește ceva. Și alegem fericirea – pentru că e mai vizibilă, mai validată cultural. Dar fericirea nu poate fi sustenabilă fără siguranță. La fel cum nu poți dansa relaxat într-o casă în care podeaua se clatină.

    Triunghiul nevoilor umane profunde (Human Hungers – Eric Berne)

    Îl folosesc în lucrul cu părinți și în ateliere pentru identificarea nevoilor de bază:

    Nevoia de stimulare – să te simți viu; prea multă = haos; prea puțină = letargie.
    Nevoia de recunoaștere – să contezi; prea multă = egocentrism; prea puțină = retragere, lipsă de valoare.
    Nevoia de siguranță – cadrul pentru toate celelalte; fără ea, nici stimularea, nici recunoașterea nu pot fi procesate sănătos.
    Siguranța nu este egală cu zona de confort. Poți trăi ani întregi într-un stres cronic care ți-e „cunoscut“ și, prin urmare, îl numești „normal“. Și poate nu te întrebi niciodată dacă nu cumva ceea ce ți se pare cunoscut nu este, de fapt, și sigur.

 

Sursă: https://www.paginadepsihologie.ro/intre-fericire-si-siguranta-tu-ce-ai-alege/