Picturile rupestre care au divizat lumea arheologică din secolul al XIX-lea

[DanieI]

 

    Timp de un sfert de secol, comunitatea științifică a fost convinsă că picturile din peștera Altamira nu erau altceva decât falsuri moderne.

    În 1879, un proprietar de terenuri și arheolog amator pe nume Marcelino Sanz de Sautuola s-a aventurat într-un sistem de peșteri recent descoperit în nordul Spaniei. În speranța de a găsi unelte preistorice, el și-a ținut ochii ațintiți asupra solului în timp ce străbătea tunelurile sinuoase și joase ale peșterii. Dacă nu ar fi fost fiica sa de opt ani, Maria, care se uita la tavanul peșterii în loc să se uite la podea, el ar fi putut rata cea mai mare descoperire din viața sa.

    „Uite, tati, tauri!”, a strigat ea, arătând spre zecile de picturi rupestre care acopereau peretele de stâncă de deasupra.

 

    Ce se află în interiorul peșterii Altamira
    Situată la puțin peste o oră de mers cu mașina spre vest de orașul Bilbao, peștera Altamira („vedere înaltă”) găzduiește unele dintre cele mai faimoase picturi preistorice din lume. Acestea sunt remarcabile nu numai pentru vechimea lor – peste 20.000 de ani, conform unor estimări – ci și pentru numărul lor (aproximativ 930). La fel de impresionante sunt starea lor excelentă de conservare, datorită climatului stabil al peșterii, și complexitatea vizuală: pe lângă tauri, pereții peșterii sunt populați de picturi cu cerbi, boi, mistreți și umanoizi, multe dintre ele realizate cu pigmenți de diferite culori.

    Astăzi, toate aceste calități fac din Peștera Altamira un sit prețios al patrimoniului mondial și o destinație turistică populară, care atrage până la un sfert de milion de vizitatori în fiecare an. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, peștera avea o reputație destul de diferită.

    Deși este greu de imaginat, comunitatea științifică a vremii a reacționat la descoperirea lui Marcelino cu râsete și sprâncene ridicate. Deoarece nimeni nu mai văzuse până atunci picturi rupestre, nimeni nu considera că oamenii primitivi erau capabili să le creeze. Oamenii primitivi, conform curentului de gândire predominant, erau exact asta: primitivi. Erau barbari, incapabili să comunice prin simboluri și să creeze ceva ce putea fi numit „artă”, considerau oamenii de știință.

 

    Controversa
    Convins de autenticitatea picturilor, Marcelino a încercat în zadar să-și convingă contemporanii. Într-o broșură din 1880 intitulată „Scurtă notiță despre unele obiecte preistorice din provincia Santander”, el a estimat că operele de artă păstrate în peștera Altamira au fost create undeva în perioada paleolitică.

    Broșura, deși bine argumentată și în cele din urmă corectă, a fost întâmpinată cu scepticism. O voce influentă a vremii, arheologul francez Émile de Cartailhac, a mers până la a denunța picturile de la Altamira ca fiind falsuri. Această opinie, care a pătat grav reputația profesională a lui Marcelino, a prevalat până la moartea sa, în 1888.

    Abia după descoperirea altor colecții de picturi rupestre în Franța, de Cartailhac și-a schimbat părerea. Într-un articol din 1902 intitulat „Mea Culpa d’un sceptique” („Scuzele unui sceptic”), arheologul a recunoscut că se înșelase. Astfel, nu numai că a reabilitat viața și moștenirea lui Marcelino, dar a și îndemnat comunitatea științifică să nu mai considere oamenii preistorici ca fiind primitivi și lipsiți de cultură, deschizând calea către paradigme arheologice și paleontologice care au supraviețuit până în prezent.

    În prezent, oamenii preistorici nu mai sunt considerați necivilizați, ci dimpotrivă. Săpăturile și cercetările au arătat că oamenii din perioada paleoliticului superior se ocupau cu tot felul de activități culturale. Pe lângă pictarea pereților peșterilor, ei confecționau unelte, bijuterii și haine și mențineau rețele sociale complexe. Niciuna dintre aceste descoperiri nu ar fi fost posibilă dacă, la fel ca Marcelino când a pășit pentru prima dată în peștera Altamira, comunitatea științifică ar fi continuat să privească de sus.

 

Sursă: https://curatorial.ro/natura/picturile-rupestre-care-au-divizat-lumea-arheologica-din-secolul-al-xix-lea/