STIATI CĂ?

[DanieI]

 

    Stiati ca primele fotografii ale fulgerelor au schimbat chiar si felul in care oamenii desenau fulgerul?

    De ce va intreb? Pai mna … pentru ca dupa ce m-am bagat zilele trecute sub apa cu William Thompson si Louis Boutan, era doar o chestiune de timp pana sa ies de acolo si sa ma trazneasca ceva. Si m-a traznit !M-a traznit, da? Stiti voi? Joc de cuvinte, da? o intrebare: Cand o fi fotografiat cineva pentru prima data un fulger?

    Ca astazi e  simplu. Vezi ca vine furtuna, pui aparatul pe trepied, alegi o expunere mai lunga, eventual ai si un declansator pentru fulgere si astepti. Daca ai noroc, vii acasa cu fotografia. Daca n-ai noroc, vii cu 327 de fotografii superbe cu… cerul negru. Dar pe la 1800 si ceva lucrurile stateau olecuta altfel. Si aici incepe povestea.Numai ca incepe cu o mica incurcatura. Mult timp, americanul William Nicholson Jennings a fost prezentat drept omul care a realizat prima fotografie reusita a unui fulger.  Fotografia lui a fost facuta la Philadelphia, in seara de 2 septembrie 1882.  Imaginea exista si astazi in colectia Franklin Institute.Doar ca…se pare ca cineva i-o luase inainte.Numai cu vreo 35 de ani. Fotograful Thomas Martin Easterly, din St. Louis, ar fi reusit sa surprinda un fulger intr-un dagherotip in 1847. Originalul s-a pierdut, insa imaginea a fost ulterior reprodusa, iar cercetatorii istoriei fotografiei o considera astazi un candidat serios la titlul de prima fotografie cunoscuta a unui fulger. Asa ca, pentru siguranta, nu-i luam coroana nimanui si spunem asa: Easterly pare sa fi fotografiat fulgerul in 1847, iar Jennings a realizat in 1882 prima fotografie de fulger care avea sa fie documentata si studiata sistematic.

    Si aici povestea devine foarte interesanta .Jennings nu voia doar o fotografie spectaculoasa.Omul avea o nelamurire.Se uita la tablourile si ilustratiile vremii si vedea fulgere desenate aproape invariabil in zig-zag, cu colturi, un fel de fermoar nervos coborat din cer.  Si Jennings se intreba daca  fulgerul chiar arata asa?Fulgerul apare pentru o fractiune de secunda, ochiul nu-l poate studia linistit, iar aparatura fotografica a vremii nu era tocmai Canonul nostru cu 20 de cadre pe secunda poate mai mult la alte branduri?  Jennings a inceput experimentele in 1881.A incercat sa fotografieze fulgerele, dar placile fotografice disponibile nu erau suficient de sensibile pentru o aparitie atat de scurta. Adica cerul facea: PAC! iar placa fotografica raspundea cam: Ce-a fost? :))) Norocul lui a venit in 1882, cand fotograful si fabricantul de placi fotografice John Carbutt i-a pus la dispozitie placi mai sensibile, numite Rapid Eclipse. Iar in seara de 2 septembrie 1882, Jennings a reusit. Pe placa fotografica a aparut fulgerul.   Si ce sa vezi? Surpriza!Nu semana cu fulgerele din desene. Nu era  zig-zagul ala desenat de toata lumea. Avea un traseu neregulat si ramificatii. Fotografia nu mai era doar o modalitate de a pastra o imagine. Devenise un instrument cu care puteai sa vezi ceva ce ochiul nu putea analiza suficient de repede. Iar Jennings n-a zis: „Gata, l-am prins, pun fotografia pe Facebook  si bye bye Moscova.   A continuat sa fotografieze furtunile. Urmatoarea sa fotografie importanta a unui fulger a fost realizata in noaptea de 1 august 1885, iar imaginea a fost publicata in acelasi an. In anii urmatori a adunat numeroase fotografii si a constatat ca fulgerele puteau avea forme extreme de  diferite. A realizat inclusiv diapozitive pe sticla pe care le folosea in conferinte pentru a le arata oamenilor cum arata fulgerul in realitate.

    Colectia lui de fotografii cu fulgere a primit numle „Autograful lui Jupiter”.  Si uite asa fotografia a facut din nou ceva ce avea sa faca de nenumarate ori in istoria ei: nu doar ne-a aratat lumea, ci ne-a aratat ca uneori lumea nu arata deloc asa cum credeam noi ca arata.  Astazi fotografiem fulgere cu aparate digitale, senzori extrem de sensibili, telecomenzi, declansatoare automate si obiective despre care Jennings probabil ar fi crezut ca au fost construite de extraterestri.  Dar undeva la inceputul povestii au fost niste oameni care stateau in fata furtunii cu placi fotografice si incercau sa prinda pe ele ceva ce exista pentru o fractiune de secunda. Ca pentru orice subiect abordat in fotografie exista si pasionati. Printre pasionatii  de fulgere si furtuni avem si noi cativa conasi.

 

Sursă: https://laconaculfotografilor.ro/stiri-noutati/stiati-ca-5/