Jump to content

La mulți ani tuturor copiilor! Quest special aici

Ediția lunii Iunie a concursului WOTM a început. Detalii aici

 

Autentificare în Doi Pași pe serverele de sa-mp. Detalii aici

Autentificare în Doi Pași pe forum. Detalii aici

Recrutăm Designeri Audio și Video. Detalii aici

F4L John

Moderator: Juridic
  • Content Count

    1233
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    1

F4L John last won the day on May 28 2018

F4L John had the most liked content!

Community Reputation

304 Impeccable

4 Followers

About F4L John

  • Rank
    LAWYER & DOER.

Contact Methods

  • Website URL
    gaureanlawyers.ro

Profile Information

  • Location
    Court of Justice

Recent Profile Visitors

8310 profile views
  1. Viața merge mai departe, iar problemele de zi-cu-zi continuă să curgă pentru fiecare dintre noi la fel ca și până acum. Moștenirile, divorțurile, datoriile, probleme cu chiriașul, cu șeful sau cu mașina nu țin cont de coronavirus și criza prin care trecem, toate continuă să ne ceară, la fel ca înainte, timp și efort pentru rezolvarea lor. De 18 ani, avocatnet.ro scrie despre soluții pentru aceste dificultăți de fiecare zi. Explică legile aplicabile, conceptele necesare înțelegerii lor, oferă recomandări sau posibile variante de rezolvare pentru ele. Așa ne-am decis să lansăm Enciclopedia soluțiilor pentru probleme cotidiene - o colecție de materiale utile și sfaturi care să vă ajute să rezolvați mai ușor situațiile prin care orice om ajunge să treacă la un moment-dat: o concediere nedreaptă, o problemă cu asociația de proprietari, expirarea unui act important, o datorie nereturnată. Următoarele articole au ajutat deja zeci de mii de oameni să găsească soluții la problemele generate de moșteniri. Ți-ar putea fi de folos și ție: RCA și CASCO: Ce daune acoperă fiecare dintre aceste asigurări și cum se deosebesc. Atât asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, cât și asigurarea CASCO acoperă riscuri la care se expun conducătorii auto și mașinile lor sau ale altora, din cauza lor. Asigurarea RCA este una obligatorie, în timp ce asigurarea CASCO rămâne opțională pentru șoferi. Una acoperă daunele produse altora, cealaltă acoperă daunele produse proprietarului, în condițiile în care a plătit pentru acoperirea anumitor riscuri Ce despăgubiri poți obține de pe urma asigurării RCA. Legea asigurărilor de răspundere civilă auto dă dreptul la despăgubiri pentru numeroase situații ce pot apărea în practică. În linii mari, asigurătorii trebuie să dea bani pentru a acoperi prejudiciile materiale suferite de alții de pe urma unui accident auto, dar și pentru prejudiciile care nu au un caracter bănesc Cum poți fi despăgubit dacă mașina care te-a lovit nu avea RCA valabil. Faptul că ai fost accidentat de un vehicul fără asigurare de răspundere civilă auto, deși șoferul lui era obligat să aibă asigurare, nu înseamnă că nu vei putea obține despăgubiri nicicum. Potrivit Legii RCA, în anumite condiții, Biroul Asigurătorilor Auto din România este cel care asigură despăgubiri în astfel de situații Dacă firma de asigurări întârzie plata despăgubirilor RCA, trebuie să vă achite și penalități. Termenul de plată a despăgubirilor este mai mic în prezent, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a asigurărilor de răspundere civilă auto. Dacă plătesc despăgubirile depășind termenul legal sau le diminuează în mod nejustificat, asigurătorii sunt obligați la penalități de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere Dauna totală și cum obții despăgubirea de la societatea de asigurări. Ai avut un eveniment nefericit cu mașina? Este foarte important să ai polița CASCO încheiată. Polița CASCO este o asigurare facultativă ce protejează autovehiculul tău de furt sau eventuale daune pe care acesta le poate suferi, chiar dacă ești sau nu responsabil de producerea acestora În caz de accident, rudele șoferului vinovat au dreptul la despăgubiri din partea asigurătorului RCA. Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, ca urmare a unui recurs în interesul legii, că rudele șoferului vinovat de producerea unui accident pot primi despăgubiri din partea asigurătorului de răspundere civilă auto, însă aceasta nu se acordă în orice condiții Decontarea directă RCA: Cum pot păgubiții să ceară despăgubiri direct de la asigurătorul lor. Noua Lege a asigurărilor de răspundere civilă auto aduce iarăși în față mecanismul prin care asigurații păgubiți își pot cere despăgubirile de la proprii asigurători RCA, numai că sub numele de decontare directă. Cunoscut în vechea reglementare ca mecanism de compensare directă, serviciul rămâne, în continuare, doar o opțiune pentru șoferi Și pagubele produse de un autovehicul parcat pot fi acoperite de asigurarea auto obligatorie. Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat, recent, asupra posibilității de acoperire, de către asigurător, a prejudiciilor cauzate de un autovehicul parcat. Problema a fost că asigurarea obligatorie auto vizează folosirea autovehiculului. Astfel, apăruse o întrebare dacă parcarea unei mașini, într-un garaj, pentru mai mult de 24 de ore, ar reprezenta o astfel de folosire. CJUE a răspuns afirmativ. Prin urmare, dacă o mașină parcată astfel produce un prejudiciu, asigurătorul poate fi obligat la plata despăgubirilor În anumite situații, și avariile produse de copacii căzuți sunt despăgubite. De-a lungul timpului, unii proprietari de mașini din zonele afectate de căderi de copaci au suferit pagube. Însă este acest risc acoperit de asigurarea mașinii sau proprietarii sunt nevoiți să suporte singuri cheltuielile de reparații? Iată ce spun reprezentanții Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România Sursa: avocatnet.ro
  2. Utilizatorii de curent, gaze, apă, canalizare și salubritate nu au voie să debranșeze clienții, pe perioada stării de alertă, se arată într-o ordonanță de urgență publicată joi în Monitorul Oficial. Prin urmare, cel puțin până la jumătata lunii iunie, toți clienții vor beneficia de acordarea acestor servicii, chiar dacă sunt rău-platnici. OUG nr. 70/2020, ale cărei prevederi se aplică deja, stabilește că orice operațiune de debranșare de la utilități trebuie amânată până după încheierea stării de alertă. Asta înseamnă că cel puțin până la data de 16 iunie 2020, cei care ar fi trebuit să fie debranșați de la utilități din diverse motive, cum ar fi neplata facturilor, vor continua să beneficieze de aceste servicii. Dacă starea de alertă va fi prelugită cu încă 30 de zile, atunci debranșările vor fi amânate până la jumătatea lunii iulie. Asigurarea neîntreruptă a serviciilor de utilitate publică pe perioada stării de alertă este similară cu măsura luată în acest sens, în starea de urgență. Atât în decretul prezidențial pentru insituirea stării de urgență, cât și în cel pentru prelungirea acesteia, au existat prevederi referitoare la asigurarea continuității funcționării serviciilor de utilitate publică. România a intrat în stare de alertă la data de 15 mai 2020, care urmează să se încheie la data de 16 iunie 2020. Însă, dacă în urma evaluărilor făcute de autorități rezultă că numărul de cazuri de infectare cu coronavirus a crescut brusc, atunci starea de alertă poate fi prelungită cu încă 30 de zile. Sursă: avocatnet.ro
  3. Un nou mecanism de amnistie fiscală a fost oficializat de curând și acoperă o plajă largă de datorii bugetare și se adresează tuturor contribuabililor, fie persoane fizice, fie firme sau chiar instituții publice sau organizații. Practic, beneficiarul trebuie să achite datoriile restante principale ca să nu îi mai fie percepute accesoriile, dar e necesară și plata datoriilor scadente de la 1 aprilie. Anularea obligațiilor accesorii este prevăzută în OUG nr. 69/2020. Ordonanța se referă la datorii bugetare, așadar, nu numai la cele fiscale. Vor putea intra în calcul și datoriile la bugetele locale, dar numai dacă autoritățile locale iau măsuri în acest fel (vin cu acte normative pentru aplicarea mecanismului și stabilesc procedura de la caz la caz) - altfel, ordonanța nu se aplică automat și pentru acestea. Ordonanța vizează datoriile principale restante la 31 martie 2020 inclusiv (pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată), dar explică ce se înțelege mai exact prin asta: intră și datoriile fiscale principale scadente în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a OUG nr. 29/2020 (adică 21 martie) și 31 martie 2020; intră și diferențele stabilite de organul fiscal prin decizii de impunere care au fost comunicate până la această dată sau cele stabilite prin decizii de impunere comunicate până pe 14 mai, ca urmare a unei inspecții fiscale; intră și datoriile principale aferente perioadelor fiscale de până la 31 martie 2020, stabilite prin decizie de impunere emisă din oficiu de organul fiscal sau prin declarație de impunere depusă cu întârziere de către contribuabil, în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2020 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv; intră și orice alte obligații bugetare individualizate în titluri executorii existente în evidența organului fiscal în vederea recuperării la data de 31 martie 2020 inclusiv; intră și obligațiile bugetare principale stabilite de alte organe decât organele fiscale, aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 martie 2020, transmise spre recuperare organelor fiscale în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2020 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv. Enumerarea de mai sus ne arată, de fapt, ce anume are de plătit cel care vrea să obțină ștergerea dobânzilor și penalităților aferente. Practic, dacă, să zicem, contribuabilul are restante taxe salariale, atunci trebuie să le plătească anul acesta, până la 15 decembrie, pentru ca Fiscul să nu mai perceapă și dobânzi, și penalități. Ele nu sunt interdependente pentru că, practic, cel care vrea anularea dobânzilor și penalităților pentru datoriile de tipul X trebuie să plătească acele datorii, nu neapărat și alte restanțe (la fondul de mediu, să zicem). Cei care sunt interesați de acest beneficiu trebuie să plătească, așadar, datoria principală, dar ordonanța mai cere și plăți la zi pentru datoriile scadente de la 1 aprilie și până la momentul depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv. Așa cum subliniau specialiștii EY România de curând, ordonanța poate institui un moment zero în relația cu Fiscul. Practic, cine are bani pentru a achita toate restanțele din urmă le achită și pornește mai departe "pe zero". În spate, aplicarea este cât ține termenul de prescripție, adică cinci ani. "Având în vedere că orice inspecție fiscală iminentă duce la imposibilitatea rectificării declarațiilor fiscale ale contribuabililor, pentru a beneficia de amnistie, considerăm că este importantă verificarea preventivă a situației fiscale a companiei în vederea stabilirii impunerii rectificării declarațiilor sale fiscale. De rezultatul acestui exercițiu depinde anularea accesoriilor pe o perioadă fiscală care se poate întinde în trecut până în 2015. De asemenea, și perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței și 15 decembrie 2020 trebuie verificată preventiv pentru a se asigura declararea cu acuratețe a tuturor obligațiilor fiscale (...) Suntem în prezența unei amnistii care acoperă cea mai largă paletă de contribuabili și cazuistici specifice acestora, cu un grad de acoperire pe care nu l-am mai întâlnit până acum. Sperăm ca și implementarea amnistiei să decurgă la fel de ușor pe cât de atractivă este ordonanța.", spuneau cei de la EY. Sursă: avocatnet.ro
  4. În contextul trecerii României de la starea de urgență la starea de alertă, Guvernul a propus mai multe măsuri temporare pentru începerea și derularea insolvențelor. Printre altele, cererile de insolvență vor fi opționale, anumite proceduri vor fi prelungite și planurile de reorganizare vor putea fi adaptate sau suspendate. Măsurile temporare pentru insolvențe sunt într-un proiect de lege adoptat luni de Guvern și care, pentru a se aplica, trebuie să fie adoptat și de Parlament (deja a ajuns la Senat). Cel puțin teoretic, măsurile ar urma să se aplice de vineri, atunci când se va trece la starea de alertă, având în vedere criza coronavirusului. Iată ce se propune: 1. Depunerea cererii de intrare în insolvență, opțională. În esență, datornicii care se află în stare de insolvență vor putea să depună la tribunal cererea de demarare a procedurii, dar acest lucru nu va fi obligatoriu, cum este în mod obișnuit. Cererea va fi însoțită de dovada notificării Fiscului despre intenția de a cere insolvența. Cu alte cuvinte, termenul legal de 30 de zile pentru a cere obligatoriu deschiderea procedurii de insolvență va începe să curgă la terminarea stării de alertă. 2. Nu e valabilă condiționarea intrării în insolvență de datoriile la stat. Mai precis, în timpul stării de alertă nu se va ține cont de regula ce prevede că, atunci când cererea de deschidere a procedurii e făcută de datornic, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor. 3. Prag mai mare al datoriilor pentru a cere insolvența. Această măsură temporară va fi însă numai pentru companiile închise din decizia autorităților în timpul stării de urgență și, dacă e cazul, în timpul stării de alertă. Dacă în mod normal vorbim de un prag minim al datoriilor de 40.000 de lei, ce permite intrarea în insolvență, pragul temporar va fi de 50.000 de lei în timpul stării de alertă. 4. Creditorii vor putea cere insolvența numai după ce încearcă încheierea unei convenții de plată. Această chestiune va fi valabilă, de asemenea, pentru afacerile închise de autorități în timpul stării de urgență și, dacă e cazul, în timpul stării de alertă. Creditorii care cer intrarea în insolvență în timpul stării de alertă vor trebui să facă dovada încercării încheierii unei convenții de plată. 5. Perioada de observație și cea de propunere a unui plan de reorganizare, prelungite. Alte măsuri propuse de Guvern mai sunt prelungirea cu trei luni a perioadei de observație a datornicului și a perioadei în care se poate propune planul de reorganizare. Tot trei luni vor avea la dispoziție și cei care deja au depus un plan de reorganizare, dar criza coronavirusului îi forțează la modificarea acestuia. Cei aflați deja în reorganizare judiciară vor avea două luni suplimentare pentru a aplica planul. 6. Datornicii în reorganizare vor putea cere o suspendare. Mai precis, vorbim de companiile închise de autorități, care vor putea cere suspendarea executării planului de reorganizare pentru două luni. 7. Executarea planului de reorganizare va putea fi prelungită, dar nu mai mult de cinci ani. Documentul citat prevede că, pentru datornicii care și-au întrerupt activitatea din cauza deciziilor autorităților, în timpul stării de urgență și/sau în timpul stării de alertă, durata de executare a planului de reorganizare va putea fi de patru ani, nu de trei ani, cu posibilitatea prelungirii. Dar fără să se depășească, în total, cinci ani. 8. Prelungiri pentru cei care apelează la concordat. Concordatul preventiv este o măsură de prevenire a insolvenței. Pentru cei care apelează la ea, proiectul de lege prevede o prelungire cu 60 de zile a negocierilor pentru concordatul propus sau a elaborării ofertei de concordat. Dacă concordatul deja e pus în aplicare, aplicabilitatea acestuia se va extinde cu două luni. Atenție! Proiectul de lege NU se aplică acum. Pentru a intra în vigoare din 15 mai 2020, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Sursă: avocatnet.ro
  5. Printr-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că persoanele care au fost amendate de instanță pentru că au introdus, cu rea-credință, anumite cereri sau pentru că au exercitat căi de atac vădit netemeinice nu pot să conteste amenda respectivă decât printr-o cerere de reexaminare. Practic, decizia ICCJ (Decizia nr. 12) înlătură de la posibilitatea de a contesta amenda primită calea apelului și a recursului, după cum reiese dintr-un comunicat de presă recent al Curții Supreme: „partea în sarcina căreia s-a stabilit amenda judiciară [...] pentru introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unor căi de atac vădit netemeinice, prin aceeaşi hotărâre prin care au fost soluţionate aceste cereri, poate formula critici care vizează amendarea sa numai pe calea cererii de reexaminare”. Instanța Supremă a continuat și a stabilit că astfel de amenzi nu pot fi contestate „prin intermediul apelului sau recursului”. Conform sesizării care a stat la baza deciziei ICCJ, existau două orientări jurisprudențiale în privința problemei de mai sus. Prima este și cea confirmată de decizia Instanței Supreme, care vedea cererea de reexaminare ca fiind singura cale de contestare a amenzii, din cauza caracterului specific al acesteia (și derogatoriu de la procedurile obișnuite, de drept comun), în esență. A doua orientare, în schimb, accepta posibilitatea de contestare a amenzii judiciare și prin căile de atac ale apelului și recursului. Practic, se considera că, atât timp cât amenda a fost dispusă prin aceeași hotărâre prin care a fost soluționată și cererea principală, adițională sau incidentală ori pentru exercitarea unei căi de atac. Amenda judiciară este aplicată de instanța de judecată pentru situații diverse, printre care și, cum reiese din paragraful anterior, cereri și declarări a unor căi de atac abuzive (sau cu rea-credință). Atenție! Decizia ICCJ va deveni obligatorie doar de la momentul publicării acesteia în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro
  6. Luna asta, angajatorii pot începe demersurile pentru decontarea liberelor plătite pentru părinți din luna aprilie 2020, conform legislației în vigoare. Însă acest lucru poate fi făcut numai după ce sunt plătite salariaților indemnizațiile nete și după ce sunt plătite Fiscului taxele aferente. Practic, decontarea se face numai dacă există o dovadă a plății acestor sume. Indemnizația pentru liberele plătite acordate părinților în baza Legii 19/2020 și a normelor sale de aplicare este suportată inițial de către angajator. Acesta poate cere ulterior, la agenția teritorială de ocupare a forței de muncă, doar decontarea indemnizației nete, nu și a taxelor aferente. În acest sens, trebuie depusă o documentație formată din: o cerere-tip semnată de reprezentantul legal, care să conțină datele de identificare ale angajatorului, inclusiv adresa de e-mail, contul bancar în care se vor vira banii de la stat, numele reprezentantului legal al angajatorului, suma totală solicitată pentru decontare, numărul angajaților pentru care s-a solicitat decontarea; lista angajaților care au beneficiat de zilele libere în luna aprilie 2020 și indemnizația acordată; declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista beneficiarilor conține persoanele care îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea liberelor plătite; copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației nete; dovada plății contribuțiilor și impozitelor pentru indemnizațiile aferente lunii aprilie 2020. Documentația se poate trimite, prin e-mail sau în alt mod, agenției teritoriale de muncă în 30 de zile de la data la care se achită taxele pentru indemnizațiile aferente lunii aprilie 2020. Cu alte cuvinte, angajatorul poate cere decontarea numai după ce achită banii către salariați și taxele către Fisc. Termenul lunar pentru declararea (prin formularul 112) și plata taxelor este data de 25 a lunii, astfel că angajatorii pot depune documentația, cel puțin teoretic, începând cu data de 26 mai 2020. Dar și mai devreme, dacă indemnizațiile și taxele sunt achitate înainte de data de 25. Decontarea se face efectiv în maximum 60 de zile de la momentul depunerii documentației complete. Indemnizația pentru liberele plătite este echivalentul zilnic al 75% din salariul de bază, dar fără să depășească echivalentul zilnic al 75% din câștigul salarial mediu brut, adică 4.072 de lei în anul 2020. Pentru acești bani, angajatorul suportă singur taxele datorate la stat, adică impozitul pe venit (10%), contribuția la pensii (25%), contribuția la sănătate (10%) și contribuția la muncă (2,25%). Liberele plătite se acordă la cerere salariaților părinți, dacă sunt suspendate cursurile școlare și aceștia au copii în vârstă de până la 12 ani. Liberele se acordă numai pentru perioada în care ar trebui să se țină cursuri, nu și pentru perioada de vacanță școlară (cu excepția perioadelor în care avem stare de urgență decretată). Sursa: avocatnet.ro
  7. In cazul în care un act de procedură penală este transmis prin mijloace electronice, respectiv prin e-mail sau fax, în preziua expirării termenului, e considerat a fi făcut la timp, cu toate că, de fapt, înregistrarea la organul judiciar se face după ce data-limită a trecut, rezultă dintr-o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Este vorba, mai exact, despre Decizia ICCJ nr. 12 din 28 aprilie 2020, document emis recent de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și care se va aplica de la data publicării în Monitorul Oficial. Astfel, după cum apare în documentul ICCJ, transmiterea "pe ultima sută de metri", prin mijloace electronice, a unui act de procedură e considerată ca fiind făcută în termen, cu toate că înregistrarea efectivă la organul judiciar se face după expirare acestuia. "[ICCJ] stabilește că în interpretarea dispozițiilor art. 269 şi art. 270 din Codul de procedură penală, dacă actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen, este trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului", se precizează în document. Această decizie a ICCJ a apărut în urma unei sesizări formulate de către Curtea de Apel Timişoara – Secția penală, prin care se solicita pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii prezentate mai sus. Sursa: avocatnet.ro
  8. Având în vedere dispoziţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 şi art. 3 alin. (3) din Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, ţinând seama de evaluarea realizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, aprobată prin Hotărârea nr. 21 din 27 aprilie 2020, pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 3 şi 4 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 240/2020, În temeiul art. 20 lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanţă militară: Art. 1 (1)Circulaţia persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinţei/gospodăriei, este permisă numai în situaţiile prevăzute mai jos. (2)Indiferent de intervalul orar, circulaţia persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinţei/gospodăriei, este permisă strict pentru următoarele motive: a)deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi, precum şi în condiţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, cu modificările ulterioare; b)deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, inclusiv tratamentele oncologice planificate, dializă etc., folosind mijloacele de transport în comun, mijloacele proprii de deplasare sau ale familiei/susţinătorilor sau, după caz, mijloacele de transport sanitar special destinat; c)deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole; d)deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare. (3)În intervalele orare 7,00-11,00 şi 19,00-22,00 circulaţia persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinţei/gospodăriei, este permisă strict pentru următoarele motive: a)deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice, inclusiv deplasarea în condiţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, cu modificările ulterioare; b)deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea unui minor, asistenţa altor persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, ori în cazul decesului unui membru de familie; c)deplasări scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activităţi fizice colective), precum şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice. (4)Pentru verificarea motivului deplasării în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, cu modificările ulterioare. (5)Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 2 (1)Operatorii economici care comercializează alimente şi produse de strictă necesitate şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile dispuse prin ordonanţe militare în perioada stării de urgenţă îşi vor organiza programul de lucru pentru a facilita şi a asigura, cu prioritate, accesul persoanelor de peste 65 de ani în intervalele orare 7,00-11,00 şi 19,00-22,00. (2)Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3 (1)Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Spania şi din Spania către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 28 aprilie 2020 până la data de 11 mai 2020 inclusiv. (2)Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 13 zile, începând cu data de 2 mai 2020 până la data de 14 mai 2020 inclusiv. (3)Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Italia şi din această ţară către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 12 zile, începând cu data de 3 mai 2020 până la data de 14 mai 2020 inclusiv. (4)Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 10 zile, începând cu data de 5 mai 2020 până la data de 14 mai 2020 inclusiv. (5)Măsurile prevăzute la alin. (1) -(4) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, servicii tehnice, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale. Art. 4 (1)Pe durata stării de urgenţă, trimiterile poştale înregistrate pot fi predate destinatarilor de personalul Companiei Naţionale Poşta Română - S.A. prin introducerea în cutia poştală sau, în lipsa acesteia, prin afişare la adresa destinatarului, cu excepţia actelor de procedură. (2)Companiei Naţionale Poşta Română - S.A. îi revine obligaţia stabilirii cadrului instituţional şi răspunderea pentru modul în care se desfăşoară activitatea prevăzută la alin. (1). (3)Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 5 La data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I, îşi încetează aplicabilitatea: a)prevederile art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, cu modificările ulterioare; b)prevederile art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, cu modificările ulterioare. Art. 6 (1)Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare: a)Poliţia Română, Jandarmeria Română şi poliţia locală, pentru măsurile prevăzute la art. 1; b)Poliţia Română, Jandarmeria Română, poliţia locală şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, pentru măsura prevăzută la art. 2; c)Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, pentru măsura prevăzută la art. 3; (2)Nerespectarea măsurilor prevăzute la art. 1-3 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (3)Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 7 (1)Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2)Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare. -****-
  9. În cazul în care verificările sau reviziile tehnice ale instalațiilor de utilizare a gazelor naturale expiră în perioada următoare, ele vor rămâne totuși valabile până la ieșirea din starea de urgență, urmând să se efectueze ulterior încheierii acesteia, se arată într-un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Potrivit Ordinului ANRE nr. 71/2020, care urmează să apară în Monitorul Oficial, reviziile și verificările tehnice care expiră în următoarea perioadă vor rămâne valabile, urmând să se reînnoiască în termen de 30 de zile de la încheierea stării de urgență. Este vorba, practic, despre procedura de verificare a instalațiilor de gaze aflate pe proprietatea fiecărui client. De regulă, potrivit Ordinului ANRE nr. 179/2015, aceste tipuri de proceduri se efectuează periodic sau la cererea clientului. Prin urmare, verificarea tehnică se realizează la intervale de cel mult doi ani, iar revizia trebuie să aibă loc la cel mult zece ani, sau după ce instalația de gaze nu a mai fost folosită mai multe de șase luni, ori după evenimente care ar fi putut afecta instalația de utilizare. Important! Verificările și reviziile tehnice ale instalațiilor de gaze nu includ și verificarea aparatelor consumatoare de combustibili, cum ar fi centralele termice. După cum se arată în Ordinul ANRE nr. 179/2015, în momentul în care se realizează verificarea sau revizia tehnică a instalațiilor de gaze, clientul are două obligații: să facă dovada că au fost curățate și verificate coșurile și canalele de evacuare a gazelor cu maximum sașe luni înainte; să prezinte documentele potrivit cărora aparatele consumatoare de combustibili gazoși (de exemplu, centralele) au fost verificate la termen. Procedurile de verificare și revizie a instalațiilor de gaze sunt obligatorii, iar refuzul de a permite efectuarea acțiunilor de control dispuse de ANRE se amendează cu sume între 2.000 de lei și 4.000 de lei (pentru persoane fizice) sau între 8.000 și 40.000 de lei (pentru persoane juridice). Sursă: avocatnet.ro
  10. ORDONANȚA MILITARĂ nr. 9 din 16.04.2020 Având în vedere dispoziţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 şi art. 3 alin. (3) din Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, ţinând seama de evaluarea realizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, aprobată prin Hotărârea nr. 20 din 16.04.2020, pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 3 şi 4 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 240/2020, în temeiul art. 20 lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanţă militară: Art. 1 (1) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 18 aprilie 2020. (2) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Italia şi din această ţară către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 19 aprilie 2020. (3) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 21 aprilie 2020. (4) Măsurile prevăzute la alin. (1) şi (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, servicii tehnice, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale. Art. 2 (1) Se exceptează de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Bulgaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19. (2) Prin lucrător transfrontalier se înţelege persoana care face dovada că locuieşte şi lucrează într-o rază de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat româno-bulgare, calculată de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, şi care se reîntoarce la locuinţă cel puţin o dată pe săptămână. (3) Punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prin care se permite intrarea în România în condiţiile alin. (1) sunt următoarele: Giurgiu-Ruse şi Calafat-Vidin. (4) Prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prevăzute la alin. (3) se permite şi intrarea/ieşirea lucrătorilor transfrontalieri cu maşini şi utilaje agricole. (5) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2), persoanele în cauză intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor. (6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3 (1) La efectuarea schimbului de echipaj, la bordul navelor de navigaţie interioară care arborează pavilion român şi la bordul navelor maritime indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să prezinte autorităţilor competente "certificatul pentru lucrătorii din transportul internaţional" stabilit de către Comisia Europeană în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Libere (Green Lanes) în cadrul Liniilor directoare referitoare la măsurile de management al frontierelor pentru protecţia sănătăţii şi asigurarea disponibilităţii bunurilor şi serviciilor esenţiale - C(2020) 1897 din 23.03.2020. (2) Personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, şi care nu prezintă simptome asociate COVID-19, nu se supune măsurilor de carantinare în spaţii special amenajate sau la bordul navei ori măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin. (1) şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri. (3) La efectuarea schimbului de echipaj la bordul navelor maritime, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să fie în prealabil testat pentru COVID-19, indiferent de zona din care acesta provine, de personalul direcţiei de sănătate publică ce îşi desfăşoară activitatea în portul respectiv. (4) Personalul navigant maritim, prevăzut la alin. (3), care nu prezintă simptome asociate COVID-19, va fi transportat dinspre/spre punctele de trecere a frontierei, indiferent de mijlocul de transport utilizat, pe ruta cea mai scurtă şi fără întreruperi. Personalul navigant maritim şi cel care îi asigură transportul trebuie să folosească echipamente individuale de protecţie împotriva COVID-19. (5) În vederea efectuării schimbului de echipaj, agentul navei maritime sau angajatorul personalului navigant maritim, după caz, are obligaţia să asigure personalului navigant următoarele: a) testarea pentru COVID-19; b) echipamentul individual de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul transportului prevăzut la alin. (4); c) certificatul prevăzut la alin. (1). (6) Personalul navigant român, maritim şi fluvial, care se repatriază şi care la intrarea în ţară nu prezintă simptome asociate COVID-19, se supune măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin. (1) şi a unei declaraţii pe propria răspundere, al cărei model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, privind utilizarea continuă a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19 pentru deplasarea de la navă la locaţia unde poate fi contactat în următoarele 14 zile. (7) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 4 Prevederile alineatului (2) al articolului 7 şi ale articolului 9 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, îşi încetează aplicabilitatea. Art. 5 - Alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, se modifică şi va avea următorul cuprins: "- Art. 3 (1)Pe perioada stării de urgenţă pieţele agroalimentare rămân deschise, cu obligaţia administratorilor de a organiza activităţile în baza actelor normative incidente, prin adoptarea de măsuri de protecţie împotriva răspândirii COVID-19, care să se refere cel puţin la purtarea de mănuşi şi măşti, precum şi la păstrarea distanţei sociale, atât la intrarea în piaţă, cât şi în interiorul acesteia." Art. 6 Prevederile alineatului (2) al articolului 3, ale articolelor 7 şi 8, ale literei d) a alineatului (1) al articolului 21, precum şi anexa nr. 2 la Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, îşi încetează aplicabilitatea. Art. 7 (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare: a) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru măsurile prevăzute la art. 1; b) Poliţia de Frontieră Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art. 2; c) Autoritatea Navală Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsurile prevăzute la art. 3. (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art. 1-3 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 8 (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.
  11. Angajații care lucrează la stat pot fi obligați să revină la muncă în cazul în care se află în concediu, pe perioada stării de urgență, potrivit decretului de prelungire a stării de urgență. Mai mult, angajatorul poate decide să-i trimită în concediu pe cei care lucrează în instituțiile statului, chiar dacă ei nu doresc acest lucru. Potrivit Decretului nr. 240/2020, pe perioada stării de urgență astfel prelungită până pe 14 mai, bugetarii care se află în concediu (de odihnă, suplimentar, fără plată, pentru studii sau pentru formare profesională) pot fi chemați oricând la muncă, dacă angajatorul decide acest lucru. Marginal, trebuie să menționăm, că, atât în sectorul privat, cât și în cel public, Codul muncii dă posibilitatea angajatorului să se opună unor plecări în concediu, dacă acestea nu au fost programate din timp, astfel încât angajatorul să nu se confrunte cu o lipsă acută de personal, din cauza unor concedii luate pe ultima sută de metri. Deci, chiar și în lipsa decretării stării de urgență, anagajatorii pot refuza unele cereri de concediu dacă acestea nu sunt înregistrate din timp (Codul muncii prevede că ele trebuie stabilite până la finalul anului în curs, pentru anul următor). A doua prevedere din noul Decret care îi vizează pe bugetari este aceea că pot fi trimiși în concediu de odihnă sau concediu de odihnă suplimentar, dacă angajatorul decide asta, pe durata stării de urgență. Până acum, acest lucru nu era posibil, pentru că, potrivit Codului muncii, angajatul nu poate fi obligat să își ia concediu de odihnă. Programarea zilelor de concediu trebuie să fie făcută de comun acord, așa încât dacă angajatorul vrea ca angajatul său să își ia concediu într-o anumită perioadă, el trebuie să discute cu salariatul și să îl consulte în această privință. Potrivit noii prevederi din Decretul nr. 240/2020, situația se schimbă, pe perioada stării de urgență, pentru cei care lucrează la stat. În această perioadă, angajatorul poate decide, fără să ceară acordul salariatului, că acesta din urmă trebuie să își ia concediu. Reamintim că, din cauza epidemiei de coronavirus și a numărului în creștere de persoane infectate, președintele țării a emis un decret prin care prelungește starea de urgență cu încă 30 de zile. Astfel, România va rămâne în stare de urgență până pe data de 14 mai. Sursă: avocatnet.ro
  12. Recent, perioada în care se aplică starea de urgență în țara noastră a fost prelungită de președintele țării, cu încă 30 de zile, printr-un decret. Măsurile aplicate până în prezent se mențin, dar decretul șefului statului conține și măsuri suplimentare, ce se vor aplica de acum încolo. Una dintre acestea îi vizează pe cei din sistemul medical, din armată și din poliție, care, pe perioada stării de urgență, vor fi nevoiți să meargă la lucru, chiar dacă și-au prezentat demisia, deoarece preavizul se suspendă în următoarea perioadă. De fapt, Decretul nr. 240/2020, actul normativ ce prelungește, în contextul epidemiei de coronavirus, starea de urgență cu încă 30 de zile, adaugă noi măsuri la cele ce s-au aplicat până-n prezent. Concret, una dintre acestea nu va mai permite celor ce activează în unitățile sanitare, în cele de asistență socială ori în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale să intre în preaviz atâta timp cât este stare de urgență, adică să-și dea demisia. Mai mult, medicii, asistenții, infirmierii, militarii sau polițiștii, printre alții, care intraseră deja în preaviz trebuie să știe că, în această perioadă, curgerea acestuia este întreruptă și se va relua la încheierea perioadei speciale, deci, în tot acest timp, nu se vor putea despărți de angajator și vor trebui să se prezinte în continuare la muncă. De asemenea, salariații din domeniul sanitar, armată ori poliție nu vor putea, potrivit noului decret al președintelui, să-și dea demisia fără preaviz, chiar dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, așa cum stabilește legislația muncii în vigoare. Practic, asta înseamnă că toate aceste categorii de personal vor trebui să se prezinte la muncă pe toată perioada în care e instituită stare de urgență, fără să-și poată da demisia, indiferent de motiv sau chiar și atunci când și-au dat demisia deja, pentru că preavizul se suspendă. Conform Codului muncii, un salariat se poate despărți de un angajator dându-și demisia, care reprezintă o decizie personală a acestuia, și numai după împlinirea termenului de preaviz, ce este "cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile". Mai exact, perioada de preaviz nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție și de 45 de zile lucrătoare pentru cei care ocupă funcții de conducere. Sursă: avocatnet.ro
  13. Evenimentele generate de criza coronavirus și schimbările impuse prin diferitele modificări ale unor reguli au efect și asupra termenelor în care persoanele care sunt amendate contravențional pot să plătească sancțiunea la jumătate din valoarea acesteia și pot face plângere împotriva procesului verbal de contravenție. Mai exact, curgerea acestor două termene este suspendată pe perioada cât este decretată starea de urgență și, dacă nu au început să curgă înainte de a fi instituită acea stare, acestea nu mai curg (însă doar pe perioada stării de urgență). Prin Decretul președintelui României nr. 195/2020, din 16 martie, au fost luate mai multe măsuri pe durata stării de urgență, printre care și suspendarea tuturor termenelor de decădere (sau prevenirea curgerii lor, pe perioada stării de urgență, dacă acestea nu au început să curgă). Această măsură este relevantă și pentru persoanele sancționate contravențional, care, odată amendate, au două termene foarte importante la dispoziție (conform Ordonanței de urgență nr. 2/2001). E vorba de un termen de 15 zile, în care ei pot depune plângere împotriva procesului-verbal de contravenție (de la momentul înmânării sau comunicării acestuia) și de un alt termen, tot de 15 zile, în care contravenienții pot achita jumătate din minimul amenzii stabilit de actul normativ în care este prevăzută sancțiunea. Aceste două termene, având în vedere prevederile decretului menționat mai sus, vor fi suspendate și ele pe perioada în care este decretată starea de urgență (16 martie-14 aprilie, urmând ca aceasta să fie prelungită, luni, cu încă 30 de zile, până în 14 mai). Acest lucru ține de natura celor două termene, care sunt de decădere. Faptul că vor fi suspendate sau nu vor începe să curgă cele două termene, pe perioada stării de urgență, a fost confirmat și de Dan Năstase, consilier juridic, cu care am vorbit despre aceeași problemă. De asemenea, acesta a spus că, în situații precum actuala stare de urgență, va fi suspendată și curgerea termenelor pentru sancțiunile contravenționale aplicate pentru nerespectarea măsurilor instituite pe timpul stării de urgență (puteți afla mai multe detalii aici). Mai mult, a continuat Dan Năstase, trebuie luat în considerare și faptul că, prin decret, a fost suspendată și judecarea majorității proceselor civile, ceea ce ar face injustă curgerea termenelor. Altcumva, termenele ar curge în defavoarea contravenienților, dar ei nu ar avea cum să acționeze înăuntrul lor, ținând cont de suspendarea judecății acelor procese. Sursă: avocatnet.ro
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.