[25 februarie] 1881 - moartea lui August Treboniu Laurian

BIS aka OldNab · February 25, 2018

http://galeriaportretelor.ro/wp-content/uploads/2017/06/85500_august-treboniu-laurian_1.jpg

August Treboniu Laurian, filolog, istoric, publicist și om politic, s-a născut la 17 iulie 1810, în Fofeldea, județul Sibiu. Și-a făcut studiile liceale la Sibiu și la Cluj, apoi studiile universitare la Viena și Hanovra, unde și-a luat doctoratul în filologie.

Începând din anul 1842 a desfășurat o bogată activitate didactică la Colegiul ''Sf. Sava'' din București, unde a fost profesor de filosofie, apoi, din 1845, profesor de limbă și literatură latină, potrivit dicționarului ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003). August Treboniu Laurian a reorganizat învățământul din Moldova, a înființat școli și a introdus studiul obligatoriu al limbii latine.

În 1851 devine inspector general al școlilor în Moldova, iar în 1859 este numit Efor al Școalelor din București. A depus eforturi susținute în vederea înființării Universității din București și a fost primul profesor de limba latină la Facultatea de Litere și Filosofie, precum și primul decan al acesteia (1864-1881).

August Treboniu Laurian a întocmit manuale școlare de istorie și geografie, dintre care sunt de amintit ''Istoria românilor'' (cu trei volume: I. ''De la fondarea Romei până la căderea Imperiului roman de Apus''; II. ''De la căderea Imperiului roman de Apus până la luarea Constantinopolii prin turci''; III. ''De la căderea Constantinopolii până în zilele noastre'', 1853-1857) și ''Elemente de istorie și biografii pentru clasa II a școlilor primare din Moldova'' (1856). A tradus totodată manuale străine (''Manual de filosofie'', de A. Delavigne, 1846; ''Manual de filosofie și literatură filosofică'', de W.T. Krug, 1847), contribuind astfel la formarea terminologiei filosofice în limba română. De asemenea, a fost redactor la revista pedagogică ''Instrucțiunea publică'' (1859).

În domeniul publicistic, a editat, împreună cu Nicolae Bălcescu, ''Magazinul istoric pentru Dacia'' (1845), a colaborat la diferite publicații ale vremii, precum ''Foaia Literară'', ''Foaie pentru minte, inimă și literatură'', ''Propășirea''.

Preocupările sale lingvistice s-au concretizat în publicarea lucrărilor ''Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Daciae vigentis vulgo Vallachicae'' (1840) și ''Disertatio de linquis latina derivatis et in speciae de romana in Daciis vigenti'', în care a dezvoltat spiritul latinist, până la exagerarea principiilor acestuia. Împreună cu I.C. Massim a întocmit, la solicitarea Societății Academice Române, ''Dicționarul limbei române'', în două volume (1871, 1876).

A continuat tradiția Școlii Ardelene, inaugurând, alături de Nicolae Bălcescu și Mihail Kogălniceanu, studiul sistematic al istoriei naționale (''Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia de gentium'' (1846), ''Temișiana sau Scurtă istorie a Banatului temișian" (1848), ''Die Romanen der osterreichischen Monarchie'' (3 volume, 1849-1851), ''Documente istorice despre starea politică și ieratică a românilor din Transilvania'' (1850), și a întocmit o hartă a Daciei.

August Treboniu Laurian a desfășurat și o intensă activitate politică. Astfel, a participat la revoluția de la 1848-1849 din Transilvania, colaborând la redactarea programului revoluționarilor români de aici, citit la Marea Adunare de pe Câmpia Libertății de la Blaj (3/15 — 5/17 mai 1848). Ulterior a militat pentru Unirea Principatelor Române.

A fost președinte al societății ''Transilvania'', precum și membru fondator al Societății Academice Române (2 iunie 1867), secretar general (1867-1870) și președinte (1870-1872; 1873-1876) al acesteia. Între 1867-1879 a fost președintele Secțiunii Literare a Societății Academice Române.

August Treboniu Laurian a murit la 25 februarie 1881, la București. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

SURSĂ: AGERPRES.

Edited March 2, 2023 by BIS aka OldNab

BIS aka OldNab · February 24, 2019