[28 februarie] 1785 - tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca

BIS aka OldNab · February 28, 2018

Pe 28 februarie, se împlinesc 233 de ani de la ziua supliciului lui Horea, Cloșca și Crișan, conducătorii Răscoalei ţăranilor de la 1784. A fost o revoltă a iobagilor din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care erau supuși de nobilimea maghiară. Conducătorii răscoalei au fost prinși și condamnați la moarte. Crișan s-a spânzurat în temniță, iar Horia și Cloșca au fost ”trași pe roată”. A fost ultima execuție de acest gen din lume.

Răscoala a fost iniţiată de Crişan în 31 octombrie 1784, în biserica din Satul Mesteacăn. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari și preoți. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național.

Mișcarea începută în comitatul Zarandului s-a întins și în comitatul Hunedoarei. În ziua de 4 noiembrie 1784, cete de țărani ard castelul baronului Anton Iosika din Brănișca pe valea Mureșului, iar în zilele următoare țăranii distrug și ard toate curțile nobililor din zeci de comune și o mulțime de nobili și preoți unguri sunt executați.

Țăranii veniți din Zarand îi pun în mișcare și pe iobagii de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului, unde de asemenea mulțimea țăranilor răsculați devastează și dă foc edificiilor nobililor din aproape toate comunele până la granița cu Țara Românească.

La 5 noiembrie răscoala ajunse la marginea orașului Deva, dar eșuează în încercarea de a cuceri orașul. La 11 noiembrie, Horea adresează nobilimii refugiate în oraș un ultimatum, care rezuma ideile politice și sociale ale răscoalei: „Nobilul comitat, împreună cu toți stăpânii de moșii și cu toată seminția lor, să jure pe cruce: nobili să nu mai fie, ci fiecare dacă va putea găsi o slujbă să trăiască din aceea. Nobilii stăpâni pe moșii să părăsească odată pentru totdeauna moșiile nemeșești. Și ei să plătească dare ca poporul de rând. Dacă comitele și nobilii stăpâni de moșii se vor învoi la aceasta, țăranii le făgăduiesc pace, iar în semnul păcii să ridice pe cetate, pe la marginile orașului, pe prăjini cât mai înalte, steaguri albe”.

După cum se vede ideile sunt unele care țin mai mult de o revoluție burgheză, decât de o simplă răscoală.

Asta pentru că Horea, creierul răscoalei țărănești din Transilvania a făcut parte dintr-o lojă masonică secretă vieneză numită ”Frăția de cruce” (Kreuzbruderschaft). Iar masonii au fost promotorii iluminismului și reformelor antifeudale.

În timpul iernii 1783-1784, petrecută la Viena, Horea a avut contacte cu un fost ofițer din armata rusă, Mihail Popescu, agent secret al rușilor și la domnitorului Alexandru Constantin Mavrocordat, cel care a adus Masoneria în Țările Române.

Se pare însă că legăturile lui Horea cu masoneria erau mai vechi, pentru că el a mai fost de patru ori la Viena și de trei ori a fost primit de împărat, prin intermediul masonului ardelean Ignatius Born, geolog și mineralog la curtea imperială.

La 23 februarie 1783, pe când Horea se afla la Viena, în loja ”Frăția de Cruce” s-a rostit un discrus de omagiere al împăratului Iosif al II-lea în limba română de către Horea, un foarte bun orator.

Printre membrii lojei ”Frăția de Cruce” se număra și gravorul Jakob Adam, cel care ne-a lăsat imaginea celor trei conducători ai răscoalei.

După izbucnirea revoltei ziarul Maghyar Hirmondo din Bratislava scria: ”Horea are peceți cu simboluri masonice, iar țăranii, urmându-l, declară că nu mai recunosc alt împărat decât pe el…”

Iosif al II-lea nu ține însă partea răsculaților și ordonă reprimarea revoltei.

După ce sunt prinși, în 1785, Horea, Cloșca și Crișan sunt duși și anchetați la Alba Iulia. Crișan se sinucide în arest, spânzurându-se cu nojițele de la opinci.

Horea și Cloșca sunt condamnați la moarte și executați prin ”tragere pe roată” în data de 28 februarie 1785. Cloșca a murit după 20 de lovituri de ”roată”, iar Horea după 4 lovituri.

Împăratul Iosif al II-lea a decretat ulteior iertarea răsculaților și a desființat iobăgia. Trasul pe roată a fost și el desființat, Horea și Cloșca fiind ultimii condamnați supuși unui asemena supliciu îngrozitor.

Trasul pe roata era în Evul Mediu un tip de execuție aplicată pe scară largă în centrul și nordul Europei. Victima era, pentru început, fixată de sol cu membrele larg desfăcute și bine întinse. Apoi, sub fiecare încheietură a mâinilor sau picioarelor erau trecute bucăți solide de lemn. Călăul zdrobea încheieturile victimei presându-le cu o imensă roată de lemn, întărită cu piese din metal în partea care lovea osânditul. Procesul continua cu fracturarea oasele mâinilor și picioarelor celui condamnat. Odată membrele zdrobite, victima era legată pe roată și lăsată, de obicei, să moară din cauza durerilor sau a setei.

”Fiind în anul Centenarului, trebuie precizat că acțiunile pentru realizarea Marii Uniri de la 1918, au început cu mult înainte. De la Mihai Vitezul, apoi în timpul Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan, au continuat cu Răscoala lui Tudor Vladimirescu, apoi Revoluţia de la 1848, pregătită şi desfășurată sub conducerea intelectualilor patrioţi români, precum Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ionescu de la Brad, Cezar Boliac, Vasile Alecsandri, fraţii Golescu, Ion Ghica, Eftimie Murgu, T. Cipariu şi alții, aproape toţi francmasoni”, a spus Viorel Dănacu Mare Maestru al Marii Loji Naționale a României – Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice.

Evenimentul a fost marcat miercuri printr-o depunere de coroane la Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan, realizat de Masonerie în 2004 pe Dealul Furcilor, la Alba Iulia.

SURSĂ: Libertatea.

Edited March 2, 2023 by BIS aka OldNab

BIS aka OldNab · February 27, 2019