[7 iunie] 1896 - naşterea lui Imre Nagy

[BIS aka OldNab]

 

 

 

 

 

Unul dintre cei mai cunoscuți lideri politici maghiari din secolul al XX-lea, Imre Nagy s-a născut la 7 iunie 1896, în localitatea Kaposvar, într-o familie săracă de țărani. A abandonat școala, dar a obținut un certificat de ucenic de fierar. A lucrat atât într-un atelier, dar a muncit și pe câmp, potrivit www.nagyimreemlekhaz.hu/en/imre-nagy.html. Mai târziu, a lucrat în biroul unui avocat, în același timp încercând să învețe și urmând cursurile unei școli de comerț.

 

A fost mobilizat în armata austro-ungară în contextul izbucnirii Primului Război Mondial, luptând pe frontul din Italia, unde a fost rănit în 1915. În 1916, a fost trimis pe frontul de est, unde a fost rănit din nou și luat prizonier de ruși. Până în vara lui 1918, a stat în lagărul de prizonieri de la Berezovka, apoi în 1919 a fost trimis pentru un an într-un lagăr de lângă Lacul Baikal. Aici a muncit la construcția de nave, ca fierar și cherestegiu. În timpul războiului civil din Rusia, s-a înrolat ca voluntar în Armata Roșie.

 

În 1920 s-a înscris atât în Partidul Comunist rus, cât și în cel maghiar. În timpul captivității sale, a învățat limbile rusă, germană și franceză. A aderat la învățătura marxistă, devenind un om de stânga dedicat principiilor egalități și a unei societăți umane echitabile.

 

Imre Nagy s-a întors în Ungaria, în 1921. S-a angajat la o companie de asigurări și a început să activeze în organizația locală a Partidului Social-Democrat Maghiar și în sindicat. S-a căsătorit cu Maria Egeto, fiica unui membru al aceluiași partid. Au avut un copil.

 

După o serie de arestări, Imre Nagy a emigrat la Viena, iar între anii 1930-1944, s-a stabilit împreună cu familia sa la Moscova. A lucrat pentru Institutul Internațional de Agricultură (1930-1936) și la Biroul de Statistică (1937-1938), consemnează site-ul menționat mai sus. A scris numeroase articole, studii și volume pe teme agricole în maghiară, rusă și germană. Câteva dintre acestea sunt publicate în periodice ungurești. A devenit unul dintre redactorii programului în limba maghiară la radioul moscovit și redactor-șef al postului de radio ''Kossuth'' care emitea din Tbilisi, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

 

Reîntors în țară, în decembrie 1944 a devenit membru al guvernului provizoriu, ca ministru al agriculturii, și membru al Adunării Naționale din Debrecen. El a anunțat hotărârea guvernului cu privire la împroprietărire, la 15 martie 1945.

 

În vara lui 1945, Imre Nagy a devenit membru al Sfatului Popular, care exercita provizoriu prerogativele președinției, și membru al conducerii executive a Partidului Comunist Maghiar. În urma alegerilor pentru Adunarea Națională, din același an, a devenit ministru de interne în guvernul lui Zoltán Tildy, pentru câteva luni, iar în guvernele lui Ferenc Nagy și al lui István Dobi ministru al alimentației publice.

 

În august 1949 a fost exclus din rândul comuniștilor maghiari pentru ''opiniile lui oportuniste și ostile cooperativizării'' și a fost eliberat din toate funcțiile. În decembrie 1950 a fost numit din nou ministru al agriculturii și membru al conducerii executive a partidului. În noiembrie 1952 a devenit vice-prim-ministru, responsabil cu domeniul agricol.

 

A fost ales membru al Academiei Științifice Maghiare, în 1953, pentru studiile sale în domeniul agricol.

 

În același an, Imre Nagy a devenit prim-ministru al Ungariei comuniste, cu sprijinul unei grupări din partidul comunist ungar și a demarat un amplu program de reforme liberale, menit să diminueze influența sovietică în afacerile interne ale Ungariei. Acest grup încerca să profite de schimbările politice survenite în Uniunea Sovietică după decesul liderului Iosif V. Stalin.

 

Programul său de reforme a fost oprit în 1955, Imre Nagy fiind forțat de gruparea conservatoare din partid să demisioneze din funcția de prim-ministru. În 1956, grupul Nagy a fost exclus din partid, o măsură care a provocat o violentă reacție a populației maghiare.

 

Studenții și muncitorii din Budapesta au ieșit la 23 octombrie 1956, pe străzile orașului, într-o demonstrație fără precedent. În câteva zile, revolta anti-sovietică și anti-comunistă s-a extins la nivelul întregii țări, puterea comunistă fiind incapabilă să-și impună autoritatea. Nagy a fost reinstaurat premier al Ungariei.

 

La 4 noiembrie 1956, 200.000 de militari sovietici, sprijiniți de peste 2.500 de tancuri, au invadat Ungaria. Timp de mai multe zile, pe străzile din Budapesta s-au purtat lupte sângeroase între forțele sovietice și populația revoltată.

 

Imre Nagy s-a refugiat la ambasada iugoslavă, de unde a fost răpit de serviciile secrete sovietice. După o detenție de câteva luni în România, grupul Nagy a fost predat autorităților ungare, care i-a condamnat la moarte pentru trădare pe mai mulți membri ai grupului reformator. În noaptea de 16 spre 17 iunie o parte din aceștia, inclusiv Imre Nagy au fost executați.

 

Noul regim comunist ungar instalat de sovietici, condus de János Kádár, a eliminat toate reformele introduse de Imre Nagy.

 

La 16 iunie 1989, în prezența a numeroase personalități internaționale și a 300.000 de cetățeni maghiari, Imre Nagy a fost reînhumat cu onoruri naționale.

 

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited June 7, 2022 by BIS aka OldNab

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[so0unDy.]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.