[10 octombrie] 1970 - independenţa Fijiului

[BIS aka OldNab]

http://flagpedia.net/data/flags/ultra/fj.png

 

 

Republica Democratică Suverană Fiji sărbătoreşte Ziua naţională la 10 octombrie, marcând astfel aniversarea proclamării independenţei în cadrul Commonwealth-ului, în anul 1970.

Fiji este un stat insular situat în sud-vestul Oceanului Pacific, la circa 2.000 km nord de Noua Zeelandă şi 3.150 km nord-est de Australia. Este înconjurat de Oceanul Pacific, Marea Koro şi Marea Tasman, având o suprafaţă de 18.274 kmp şi o populaţie de 920.938 de locuitori (estimare iulie 2017), potrivit publicaţiei online The World Factbook (www.cia.gov). 

Are patru diviziuni administrative şi un teritoriu dependent: Insula Rotuma. Limbile oficiale sunt fijiana şi engleza. Culte: creştinism 64,4%, hinduism 27,9%, islamism 6,3% ş.a. Fijienii (melanezieni) reprezintă 56,8%, indienii - 37,5%, europenii - 1,9%. Mai sunt metişi, chinezi şi polinezieni.

Capitala se află la Suva, un oraş situat pe coasta de sud-est a Insulei Viti Levu, în zona de vărsare a râului Rewa. Potrivit ''Enciclopediei Statelor Lumii'' (ediţia a XIV-a, 2016), oraşul cu peste 200.000 de locuitori, a fost fondat în 1870, ca centru administrativ al Insulei Fiji (colonie britanică). Suva devine, în 1970, capitala noului stat independent. Oraşul concentrează aproape toată industria prelucrătoare a ţării (zahăr, uleiuri vegetale, ţigarete ş.a.), fiind principalul nod rutier al ţării şi unul dintre cele mai mari porturi din Pacificul de Sud. Este, în acelaşi timp, staţiune balneomaritimă, în care funcţionează două societăţi ştiinţifice, principalul campus al University of the South Pacific (fondată în 1968), alte două unităţi de învăţământ superior (Fiji Institute of Technology şi Fiji School of Medicine), precum şi un muzeu de arheologie şi etnografie (din 1904). Alte oraşe sunt Nasinu, Lautoka şi Nausori. 

Arhipelagul Fiji cuprinde circa 800 de insule vulcanice (majoritatea) şi coraligene, dintre care o sută sunt locuite. Cele mai mari insule - Viti Levu (10.429 kmp) şi Vanua Levu (5.556 kmp) - ocupă 87% din suprafaţa ţării, sunt de origine vulcanică şi prezintă altitudini ce depăşesc 1.000 m (altitudinea maximă - Tomanivi/Vârful Victoria, de pe Insula Viti Levu, 1.324 m). Acelaşi volum notează că o particularitate a acestor două insule este şi prezenţa unor câmpii aluviale relativ întinse. Alte insule vulcanice, mai mari, sunt Taveuni (470 kmp) şi Kandavu (411 kmp). 

Clima este tropical-umedă, cu temperaturi medii anuale ridicate (circa 27°C) şi precipitaţii bogate (în sud-vest depăşesc 3.000 mm/an). Ciclonii tropicali se abat periodic (Ami, 2003) cu efecte negative asupra economiei şi populaţiei. Râurile sunt scurte, cu un apreciabil potenţial energetic. Vegetaţia caracteristică o constituie pădurea tropicală densă, care acoperă circa jumătate din teritoriul ţării. În insulele coraligene specifici sunt cocotierii şi arborii pandanus, iar în zonele litorale joase ale insulelor mari, muntoase, tipice sunt mangrovele. Fauna este, în general, săracă în specii, mai numeroase fiind păsările (peste 100 specii). Dintre reptile se evidenţiază iguana cu creastă şi şarpele de vizuină. Există câteva parcuri şi rezervaţii naţionale (Kula Wildlife Park şi parcul marin Great Astrolabe Reef).

Arhipelagul Fiji a fost populat în mileniul I d.Hr. de triburi melaneziene provenite din Asia de Sud-Est. Navigatorul olandez Abel J. Tasman este primul european care descoperă Insulele Fiji, în 1643, dar ele vor fi explorate mult mai târziu de către James Cook (1774), W. Bligh (1789) şi Dumont d'Urville (1827). După 1800 îşi fac apariţia primii albi, negustori de lemn de santal, iar misionarii aparţinând bisericii metodiste debarcaţi în 1835 pun bazele celei mai importante comunităţi creştine din ţară. Conflictele interne şi presiunea Germaniei şi SUA îi determină pe conducătorii tribali să solicite protectoratul englez, astfel încât, la 10 octombrie 1874, Fiji devine colonie a Coroanei britanice. Autorităţile britanice au menţinut structurile social-politice tradiţionale, proprii lumii tribale săteşti melaneziene, dar au încurajat totodată imigrarea de muncitori originari din India pe plantaţiile de trestie de zahăr constituite în această ţară (1879-1916). Populaţia autohtonă a scăzut în această perioadă de la 200 000 locuitori în 1874, la 83.000 în 1919. Treptat, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, indienii, de religie hindusă, au ajuns să reprezinte aproape jumătate din populaţia insulelor. Gruparea etnică indiană, stabilită în zonele urbane, mai dinamică în viaţa economică şi mai influentă în cea socială datorită unei active mişcări sindicale, este discriminată prin limitarea accesului la proprietatea funciară. 

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Fiji devine o importantă bază aeronavală pe ruta ce lega SUA şi Hawaii de Noua Zeelandă şi Australia. Constituţia din 1966 stipulează autonomia internă, iar la 10 octombrie 1970, Fiji îşi proclamă independenţa în cadrul Commonwealth-ului. Relaţiile interetnice melaneziano-indiene ocupă din acel moment prim-planul vieţii politice. 

Fiji este o republică prezidenţială, conform Constituţiei din 2013, stat membru în Commonwealth. Parlamentul bicameral este format din Camera Reprezentanţilor (71 de membri, aleşi prin vot direct, pentru un mandat de 5 ani) şi Senat (32 de membri numiţi de Consiliul Şefilor, preşedinte, opoziţie). Şeful statului (obligatoriu de etnie fijiană) este preşedintele, ales de Marele Consiliu al Şefilor (conducătorii tradiţionali), pentru un mandat de cinci ani, şi asistat de un guvern condus de primul-ministru, numit de preşedinte şi validat de parlament. Lovitura de stat din 2006 a instalat un regim militar, conform ''Enciclopediei Statelor Lumii''.

Economia este axată pe agricultură (peste 2/3 din populaţia activă, cu ceva peste 1/10 din PIB) şi turism (aproape 1/5 din PIB, principala sursă de valută a ţării), în ultima vreme fiind în ascensiune industria prelucrătoare, îndeosebi cea a zahărului şi a confecţiilor, care asigură, împreună, peste 1/4 din valoarea exporturilor. Culturi de trestie de zahăr (1,62 milioane tone, 2012), de orez, palmieri de cocos, manioc, bananieri, taro şi legume. Creşterea bovinelor şi caprinelor este mai dezvoltată în Insula Viti Levu. Pescuitul (42.200 tone, 2011) joacă un rol însemnat, contribuind şi la export (circa 10%). Se extrage aur (1.653 kg, 2012, mina Vatukoula) şi argint şi există unele zăcăminte de bauxită, cupru şi fosfaţi. Industria prelucrătoare (13% din PIB) este relativ diversificată, predominante fiind industria alimentară (zahăr, băuturi alcoolice şi nealcoolice ş.a.); se mai produc ambarcaţiuni uşoare, ciment etc. Turismul joacă un rol tot mai important în economia ţării. Balanţa comercială rămâne deficitară, principalii parteneri fiind Singapore şi Australia.

În 2012, 661.000 turişti străini au vizitat Fiji, sosiţi în principal din Australia (25%), Noua Zeelandă, Marea Britanie, Japonia şi SUA, înregistrându-se 728 milioane dolari SUA încasări. Arhipelagul Fiji, situat la răscrucea principalelor trasee turistice (aeriene, maritime) din sudul Pacificului, reprezintă un adevărat "cocktail" cultural, rasial şi religios, deosebit de atractiv. Flora, fauna şi peisajele specifice mărilor sudului contribuie şi ele la oferta turistică a ţării. Sunt vizitate prioritar Insula Viti Levu (capitala Suva, plajele întinse şi vegetaţia luxuriantă de pe ţărmul sudic); insulele mai mici din apropiere - Mamnutha, Yasawa; Insula Vanua Levu şi Insula Taveuni.

"Una dintre cele mai prietenoase naţiuni, Fiji este binecuvântată cu păduri tropicale, plaje de nisip strălucitor, înconjurate de ape de culoarea smaraldului, între recife masive de corali cu o viaţă marină incredibilă, podişuri accidentate sau înţesate cu pajişti verzi, o mare diversitate de floră şi faună şi o climă blândă pe tot parcursul anului. Fiji este un amestec între uimitoarele peisaje naturale şi culturile indigene fascinante, încorporând o atmosferă pe care nu o mai puteţi găsi nicăieri în lume", se menţionează pe site-ul www.globi.ro.

În Patrimoniul Mondial UNESCO, în dreptul statului Fiji, este înscris oraşul-port istoric Levuka (2013).

 

SURSĂ: AGERPRES.

Edited October 31, 2022 by BIS aka OldNab

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.

[BIS aka OldNab]

Topic deschis pentru următoarele 72 de ore.