Despre depresie (la persoana intai) [#2 Depresia]

[Andrada]

 

 

Depression Illustration Jungle Animals

Series by Dawid Planeta

 

 

 

 

 

Bine v-am regasit, amici. Continuam seria ''Despre depresie'', inclusiv relatarea la persoana intai.

 

 

Asta era problema mea. Pentru ca stateam pe marginea patului, unde am stat de mai multe ori si aveam ganduri de sinucidere. Dar daca te uitai la acel copil, nu parea sa aiba acele tendinte. N-ai fi spus ca as fi deprimat. Ai fi spus ca nu sufar de depresie, ai fi spus ca n-am ganduri suicidale, dar te-ai fi inselat. Stateam asadar cu sticluta cu pastile langa mine, cu hartie si pix in mana, si ma gandeam sa-mi pun capat zilelor si am fost la un pas extrem de mic de a o face. Putin a lipsit. Asa ca, sunt printre norocosii, care stau pe muchie, privesc in jos, dar nu sar. Unul dintre norocosii supravietuitori. Am supravietuit si am ramas cu povestea care suna asa: Sunt doar 4 cuvinte, ''Eu sufar de depresie.'', si cred ca o perioada lunga, duceam doua vieti total diferite, in care o persoana se temea de cealalta. Imi era teama ca oamenii ma vor vedea asa cum sunt, ca nu eram baiatul / fata vestit(a) din liceu, perfect(a), ca sub zambet duceam o lupta, ca sub lumina era intuneric, ca sub personalitatea puternica se ascundea o durere si mai puternica. Unii / unele se tem ca fetele / baietii nu ii / le vor placea. Unii de rechini, altii de moarte. Eu, mare parte din viata, ma temusem de mine.

 

 

 

 

Se discuta ca in lume la ora actuala, nu chiar ora actuala, 3-4 ani in urma, ar fi existat 121 de milioane de depresivi in lume. Pentru Europa existand in jur de 50 de milioane de suferinzi de aceasta tulburare. Augmentarea procentuala a acestei tulburari va fi data nu pentru faptul ca ea nu exista si la ora actuala, ci pentru faptul ca oamenii vor deveni din ce in ce mai constienti de boala lor, vor deveni din ce in ce mai constienti de necesitatea apelabilitatii psihiatrice si vor deveni din ce in ce mai constienti ca aceasta tulburare, ca si orice alta boala, netratata si neasistata va duce implacabil spre profunzimi din ce in ce mai mari si mai maligne. Depresia cu siguranta a insotit omul inca din zorii civilizatiei. Sa nu uitam spre exemplu ca in anumite culturi, depresia nu este recunoscuta, este considerata mai mult ca o stare de spirit. Prin urmare, poate ca primitivii erau mai fericiti decat noi. In civilizatia actuala, prin faptul ca modelele pe care le urmam noi, oamenii, civilizatia de tip occidental nu intotdeauna sunt cele mai reusite. Romania ca si alte tari, in alte tari, sa nu uitam ca o mare parte din modelele clasice, cu care eram noi obisnuiti de mers al societatii, dinamica a societatii, s-au modificat uneori atat de mult, incat pur si simplu unii oameni nu-si mai gasesc locul in noul ''chip'' al societatii actuale.

 

 

Insa nu putem spune in acest topic tot. Prin urmare vine si partea a treia. Acest subiect a fost abordat de catre domnul doctor, Dan Rusu.

Pana data viitoare, #stayclose.

[Elena]

T/C.