Ghidul XXII. Împrumuturi

[uS DeviL]

Relația cu banca și IFN-urile în 2020: Ce trebuie să știe consumatorii când iau un împrumut

 

 

 

Atunci când intră în relație cu o bancă sau cu o instituție financiară nebancară (IFN), prin contractarea unui împrumut, de exemplu, consumatorii beneficiază de o serie de protecții concrete, având în vedere efectele (mai ales financiare) pe care o asemenea relație le poate avea asupra lor. De aceea, prezentăm, mai jos, lucrurile la care consumatorii au dreptul, atunci când intră într-o relație cu banca sau cu un IFN, însă și lucrurile la care nu au acces (de exemplu, un anumit preț maximal).

 

 

1. Ce trebuie să știe un consumator înainte să contracteze un împrumut? Două lucruri sunt importante de menționat, aici. Pe de o parte, consumatorul trebuie să primească informație relevantă și clară, din partea băncii sau a IFN-ului, care să îl ajute să își facă o idee cu privire la consecințele unui împrumut. În plus, acest lucru are și rolul de a îi permite consumatorului să compare posibilele oferte de pe piață, pentru a face cea mai bună decizie.

 

Printre informațiile importante care trebuie date se numără cele referitoare la dobânda anuală efectivă, la numărul și la frecvența plăților sau la garanțiile necesare. De asemenea, este foarte important ca potențialilor împrumutați să le fie aduse la cunoștință informații cu privire la riscurile creditelor în valută.

 

Pe de altă parte, este important să nu existe situații în care banca are foarte multe avantaje și împrumutații foarte puține. Cum voi detalia și mai jos, se urmărește evitarea unui dezechilibru între drepturile și obligațiile părților.

 

 

2. Un consumator a încheiat un contract de împrumut cu o bancă sau cu un IFN. Este acest contract titlu executoriu? Da. Astfel de contracte de credit sunt titluri executorii, ceea ce înseamnă că împrumutatul va putea fi executat silit ușor, dacă nu își plătește ratele. Și, recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că nici măcar încheierea online a contractelor de împrumut cu IFN-urile, fără a le semna, nu le ia caracterul de titlu executoriu. Deci, e vorba de o serie largă de astfel de contracte ce beneficiază de titlu executoriu.

 

Și, dacă tot e vorba de executare silită, este importantă reținerea a două aspecte: primul este că, odată începută procedura executării silite, ea nu trebuie lăsată în așteptare. Dacă banca, de exemplu, nu face acte de executare timp de minimum șase luni, ea nu va mai putea continua executarea silită. Pe de altă parte, nu totul este un avantaj pentru împrumutat, în timpul executării silite: de exemplu, din 2018, împrumutații nu mai pot să utilizeze contestația la executare, pentru a invoca și a scăpa de clauze abuzive (am vorbit despre ele mai jos).

 

 

3. De ce sunt protejați consumatorii, când vine vorba de relația cu banca sau IFN-urile? În esență, este asigurat dreptul la informație, pentru a înțelege efectele deciziei de a contracta un împrumut. Cu alte cuvinte, ceea ce trebuie să se întâmple, când un potențial împrumutat se uită peste un contract, înainte de a-l semna, este să aibă posibilitatea de a citi o serie de clauze clare, inteligibile și fără echivoc, pentru a putea înțelege exact efectul acestora. 

 

 

4. Când există clauze abuzive într-un contract de credit? Caracteristica de bază a unei clauze abuzive este că ea stabilește un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților din contractul de credit. Însă ea trebuie să fie și nenegociată. Pentru că vorbim de dreptul consumatorului, acesta protejează împotriva dezechilibrelor suferite de consumator, nu și de bancă (dacă ar fi fost cazul). Un exemplu de clauză abuzivă ar putea fi obligarea consumatorului la plata unei dobânzi pe care niciun alt comerciant nu o practică și care nu are nicio justificare obiectivă. Un alt exemplu ar fi dobânda penalizatoare, mai ales atunci când este radical diferită de dobânda legal aplicabilă.

 

 

Notă: redacția avocatnet.ro a scris, de-a lungul timpului, despre problema clauzelor abuzive. Puteți găsi toate aspectele relevante, aici.

5. Ce se întâmplă dacă există clauze abuzive într-un contract cu creditorul? Într-o astfel de situație, asemenea clauze nu vor mai produce efecte, însă contractul va continua, dacă este posibil. Pe lângă acest lucru, va putea fi obținută restituirea plăților făcute în temeiul unor clauze abuzive. Însă pentru a putea beneficia de astfel de efecte, trebuie să existe o constatare a clauzelor în cauză ca fiind abuzive, lucru care, de cele mai multe ori, se întâmplă în fața unei instanțe.

 

 

6. Ce se întâmplă dacă împrumutatul vrea să ramburseze un credit în avans? Rămâne cu ceva de plată, ulterior rambursării? Dacă doresc să ramburseze anticipat un credit, consumatorii au dreptul la reducerea tuturor costurilor contractuale. Deci, discutăm inclusiv de dobânzi și de alte costuri contractuale relevante. De asemenea, este important de reținut că băncile nu pot condiționa rambursarea anticipată de plata unei sume minime sau a unui număr minim de rate.

 

 

7. Sunt creditorii protejați de dreptul consumatorului și dacă au impresia că prețul este prea mare? Nu. Deși nivelul de protecție este foarte avansat, acesta nu se extinde și cu privire la prețul unui serviciu cum este cel bancar, de exemplu. Astfel, consumatorii nu vor fi protejați de o dobândă care li se pare prea mare, dacă singura problema identificată este caracterul adecvat al acesteia.

 

 

8. Nu există deloc protecție când vine vorba de preț? Ba da, dar numai dintr-un alt punct de vedere. Așa cum am menționat și mai sus, împrumutații au dreptul să fiți informați corespunzător. Astfel, chiar dacă nu au dreptul la un preț care să depășească un anumit cuantum, consumatorii au dreptul să li se aducă la cunoștință, în mod transparent, care este prețul. Un exemplu recent cu privire la această chestiune este o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, unde a fost reținut faptul că dobânda anuală efectivă trebuie să fie stabilită printr-un procent fix.

 

 

9. Există, însă, din 2019, anumite plafoane cu privire la ratele creditelor bancare. Dacă discutăm de contracte de credite ipotecare, de consum sau Prima Casă, există anumite plafoane care limitează suma pe care împrumutații vor trebui să o plătească, lunar, pentru rambursarea creditului. Practic, ei nu trebuie să plătească mai mult de 40% din veniturile nete lunare, pentru creditele în lei (și până în 45%, dacă e vorba de creditele Prima Casă). Pentru creditele în valută, plafonul este și mai mic: maximum 20% din veniturile nete lunare.

 

 

10. Există un litigiu cu banca. Este mersul în instanță singura soluție? Nu. Consumatorii pot recurge și la mecanismul concilierii, oferit de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. Acest mecanism implică o soluție propusă de o terță persoană, pentru soluționarea diferendului pe care împrumutatul îl are cu banca. Atâta tot că, spre deosebire de o hotărâre judecătorească, soluția propusă prin conciliere nu este obligatorie pentru părți. Există, așadar, mai multă flexibilitate.

 

 

Sursa: avocatnet.ro

Edited January 16, 2020 by uS DeviL