15 atracții turistice pe care trebuie să le vezi în viața asta

[uS DeviL]

15 atracții turistice pe care trebuie să le vezi în viața asta

 

 

 

Lumea asta în care am avut norocul să ne naștem este înțesată de locuri care ar putea bulbuca până și cei mai indiferenți ochi în răstimpul de care are nevoie o picătură de sudoare pentru a ajunge de pe frunte până pe vârful nasului. Și când te gândești că acuși vine weekendul și tu plănuiai ceva despre dormit până la 12 și urmărit seriale până când soarele își așază grijuliu masca de somn… ntz ntz.

 

Mai potrivit ar fi să scoți bagajul de la naftalină și să descoperi aceste 15 locuri uimitoare, fără să ții seama de mulțimile uriașe de oameni pe care le vei găsi acolo (oricând).

 

1. Chefchaouen sau Orașul Albastru, Maroc

 

Chefchaouen din Maroc pare a fi orașul de provincie în care s-a născut marea, dar în care aceasta nu a mai fost niciodată văzută după plecarea la facultate și părăsirea ținutului de baștină. Totuși, în ciuda totalei ei absențe, pare să-și fi impregnat personalitatea în fiecare centimetru de clădire de la poalele Munților Rif, lăsând ca amintire o culoare calmă de albastru etern.

 

Orașul a văzut lumina zilei undeva în 1471, iar anii de junețe și i-a petrecut în datoria de fortăreață maură pentru exilații spanioli. Trecând pragul primei tinereți, și-a deschis porțile deopotrivă pentru adepții iudaismului și ai creștinismului care au trăit cum se cuvine aici, laolaltă cu băștinașii de origine berberă.

 

În promenadele pe care le vei face străbătând această oază de albastru, vei cocheta negreșit cu gândul că oamenii de aici trebuie să aibă un simț artistic deosebit de acut. Un gând de foarte mare bun simț, de altfel, dar motivul albastrului își trage rădăcinile mai degrabă din cauze religioase.

 

Potrivit vechilor învățăminte evreiești care și-au croit drum până în zilele noastre, culoarea mării amintește de puterea lui Dumnezeu. Înțelepciunea populară mai spunea, de asemenea, că albastrul poate ține mosquitos (țânțarii) la distanță.

 

Singurele lucruri care întrerup pe alocuri cursivitatea albastrului sunt tonurile pământii ale păturilor țesute manual, covoarele sau abajururile dispuse în fața micilor magazine. Nu-ți rămâne decât să te pierzi pe tine și tot ce ține de existența-ți cotidiană, plimbându-te pe-aceste străzi labirintice pietruite.

 

2. Tărâmul liber din Christiania, Copenhaga, Danemarca

 

Copenhaga lui 1971: Revoluția hippie ajunge pe valu-i cel mai înalt, în vreme ce un grup de intruși ocupă incinta militară abandonată din zona portuară Christianshavn. Poliția eșuează în încercările de eliberare a zonei. În paralel, ia naștere o nouă comunitate bazată pe un stil de viață alternativ, pe toleranță și cu o guvernare proprie.

 

Deși acceptată inițial sub considerentele unui experiment social, pentru a supraviețui de-a lungul timpului, Christiania este nevoită să se schimbe și să se adapteze continuu. Copenhaga lui 2016: În Christiania trăiesc acum în jur de 1000 de oameni. În acest ținut al libertății se pot distinge astăzi dovezile creativității și culturii hipiote: clădiri ridicate sub pecetea DIY, grădini liniștite, localuri cu muzică și mici restaurante cu aer de familie.

 

Christiania a fost dintotdeauna o zonă controversată, iar comerțul cu hașiș, deși își are partea lui de răspundere, nu este deloc singurul culpabil. Cu toate că este o zonă la fel de sigură ca oricare alta, s-a considerat că regula de căpătâi trebuie să rămână de-a pururi însemnată pe zidul de la intrare: „filmarea este strict interzisă, în special pe „Pusher Street”, una dintre străduțele principale.

 

(N-am ști să spunem exact dacă pe alte străduțe sunt mai puțin interzise, dar o certitudine o avem: orice cameră video sau intenție neortodoxă trebuie să stea departe de „Pusher Street!!))

 

3. Terasele de orez din Sapa, Vietnam

 

Terasele nesfârșite de orez care alunecă la vale în pante văluroase, pădurile subțiri de bambus și munții cufundați în pătura de nori, toate fac din Sapa unul dintre orașele de poveste ale Vietnamului. Pe vremuri, această zonă nu era nimic mai mult decât o mare de pante abrupte cu un sol cât se poate de fertil.

 

Încet-încet, localnicii au adoptat o tehnică foarte populară în zonele montane, începând să transforme treptele teraselor în pante, cu intenția vădită de a cultiva orez. Această metodă eficientă de a împrieteni natura reduce eroziunea solului și înlesnește irigarea culturilor.

 

Dar agricultura mai scoate un as din mânecă și ne arată și obrazu-i estetic: privind acest peisaj, aproape vei uita complet că ai în față o cultură de orez, și nu un tărâm în care își fac veacul zâne, elfi și spiriduși.

 

Culorile se schimbă după mendrele mișcării de revoluție a Pământului, astfel încât, în perioada iunie-iulie vei găsi câmpurile de orez musterde. Iar dacă ajungi aici în septembrie-octombrie le vei găsi deja coapte – câmpuri aurii în plină maturitate, cochetând cu pădurea verde de alături.

 

4. Orașul – stat Vatican

 

Impunătorul Vatican și-a câștigat independența și statutul legal de oraș-stat în 1929, devenind, totodată, și cel mai mic stat din lume. Dar 1929 nu are legătură cu importanța turistică pe care a avut-o dintotdeauna, indiferent de religia celor care i-au călcat pragul.

 

Da, fără îndoială, la intrarea în cetate vei da peste numeroase manifestări ale clișeelor turistice, dar odată trecute standurile cu brelocuri inscripționate cu „Popemobile” (mai rar ceva atât de neinspirat), te așteaptă una dintre cele mai impresionante arhitecturi Baroc și Renascentiste.

 

Pe măsură ce ochii ți se vor căsca la vederea gărzilor elvețiene îmbrăcate colorat, a Muzeului Vaticanului și a Bazilicii Sfântului Petru, sufletul se va simți iremediabil transportat cu 500 de ani în timp. Și roagă pe cineva să-ți filmeze reacția când te vei trezi în fața Capelei Sixtine. Vestea cea mai bună: poți vizita totul într-o singură zi.

 

5. Cappadocia, Turcia

 

Cu siguranță ai văzut tot soiul de ilustrări ale Cappadociei, dar este imposibil ca o biată fotografie să îi poată face dreptate acestei regiuni; pur și simplu nu are resurse pentru a concura cu adevărul de la fața locului. La numai o oră de condus de la Kayseri, cel mai mare oraș din Anatolia, acest regat antic a existat, într-o formă sau alta, de mai bine de 3500 de ani. Astăzi, hotelurile-grotă care îl populează, împreună cu formațiunile facile de rocă vulcanică îi surprind chiar și pe cei mai sobri din milionul de călători ajunși aici în fiecare an.

 

Nu e cale mai bună de a trage la măseaua privirii aici decât să iei calea norilor. Poate că prețul de 200€ al unei călătorii cu balonul cu aer cald îți poate părea un șiretlic turistic mârșav, dar nu îl lăsa să te dea înapoi. Vei vedea că merită până la ultimul bănuț. Și nu ar fi de mirare ca, după ce te întorci pe pământ, să te simți mânat de imboldul de a mai și lăsa ceva peste.

 

6. Palatul Versailles, Franța

 

Deși Franța abundă de castele regale, toate pălesc în fața grandorii celui de la Versailles. Acest château enorm construit în stil baroc a fost numit „casă” de către familia regală din 1682 și până când Revoluția Franceză a văzut lumina soarelui în 1789.

 

Astăzi, castelul își ține porțile deschise pentru prinți și cerșetori deopotrivă (plus toate categoriile sociale aflate între) și numai o oră de mers cu trenul din Centrul Parisului îl desparte de orice ochi gurmand de frumos. Lasă ca o plimbare lejeră prin Grădinile Regale de la Versailles să se ocupe de debutul călătoriei tale înainte de a te ascunde la umbra Marelui Palat Trianon.

 

După ce abia ți-ai umezit buzele cu splendorile regale și te simți pregătit să înfrunți coada din fața palatului pentru a te ghiftui cum se cuvine, așază-te cuminte și pregătește-te pentru piesa de rezistență: Galeria Oglinzilor. Acest culoar lung de 73 de metri ține sub acoperișu-i 17 oglinzi uriașe dispuse de o parte și de alta, 17 ferestre la fel de grandiose care dau spre grădina de afară și o frescă din calea-afară de opulentă ce se îndeletnicește cu povestitul grozăviilor săvârșite de conducătorii francezi.

 

7. Mănăstirile de la Meteora, Grecia

 

Vechile mănăstiri ortodoxe de la Meteora sunt exact locul unde natura și arhitectura și-au dat mâna și au lucrat împreună la moștenirea umanității. Aceste formațiuni de rocă pot privi ca de la egal la egal o clădire cu 120 de etaje și adăpostesc 6 mănăstiri ce au copilărit în secolul XIV.

 

Legendele spun că primii oameni care au populat zona, au ajuns aici în secolul IX și au luat drumul sihăstriei, locuind în micile peșteri ale locului și transportând lucruri înăuntru și în afara grotelor folosindu-se coșuri și plase legate cu sfori.

 

Cu trecerea anilor, s-a format o mică comunitate care a învățat să se apere împotriva invadatorilor, începând să construiască mănăstiri. Deși, în prezent, treptele săpate în rocă reprezintă metode mai îngăduitoare de a pătrunde în mănăstiri, încă este nevoie de ceva ambiție pentru a urca până în vârf. Dar odată ajuns, vei înțelege prea bine de ce călugării încă vor să trăiască acolo.

 

8. Laguna Albastră + luminile nordice, Islanda

 

Când urechile aud cuvântul „Islanda”, ochii minții nu pot să înfățișeze altceva decât Laguna Albastră. Acest spa geotermal a devenit sinonim de sens pentru regiunea nordică, iar popularitatea tot mai crescândă din ultimii ani l-a transformat într-un loc deosebit de vizitat.

 

Credem cu toată tăria că cei 50 de kilometri care despart laguna de orașul Reykjavik, precum și cei 45€ plătiți la intrare sunt eforturi prea puțin însemnate pentru răsfățul care te așteaptă. Proximitatea față de zona cu lavă și condițiile geologice din împrejurimi ridică temperatura apei la 39 °C și o alimentează cu minerale precum sulful și siliciul, așa încât cei ce ajung aici pentru o baie fierbinte, mai beneficiază și de tratament natural pentru reîntinerire.

 

Iar dacă norocul face să călătorești în timpul toamnei sau al iernii islandeze, nu trebuie sub nicio formă să-ți scape dansul de lumini al Aurorei Boreale, una dintre altele minuni date ochiului de pământean.

 

 

9. Orașul Petra din Iordania

 

 

În Orientul Mijlociu, Petra este cunoscută ca o oază de pace, dar audiența ceva mai vestică o asociază mai degrabă cu o cultură pop; această ultimă tendință nu este străină de producții cinematografice precum Indiana Jones și ultima Cruciadă sau de Transformers 2.

 

Deși intenția oamenilor de a trece acest monument al Patrimoniului UNESCO pe lista personală de lucruri văzute este strunită de filmele mai sus numite, ceea ce rămâne impregnat în memorie și în suflet după întoarcerea acasă este, fără îndoială, frumusețea tulburătoare și autenticitatea orașului Petra.

 

Construit de către nabateeni în anul 300 î.Hr cu migală absolută și atenție copleșitoare pentru detalii, acest sit arheologic încorporează morminte, grajduri și chiar un amfiteatru antic, toate sculptate în piatra de nisip a falezei. Lasă lipsa de cuvinte resimțită aici pe seama uimirii pe măsură ce explorezi orașul, iar când simți că puterile încep să-și cam ia tălpășița din trupu-ți și la fel și soarele de pe întinsul cer, întoarce-te la templul Al Khazneh.

 

Petrece acolo câteva momente de contemplare la lumina roșie a unei lumânări și vei înțelege prea bine de ce locul mai este cunoscut drept „Comoara”.

 

10. Machu Picchu, Peru

 

Nu mulți se lansează în dispute atunci când se afirmă că Machu Picchu este cea mai mare atracție din America de Sud. Cel puțin nu cei ce cunosc câte ceva despre farmecul puțin pământean al acestui loc situat la 2431 de metri față de nivelul mării.

 

Construit undeva pe la mijlocul secolului XV, Machu Picchu rămâne cea mai mare realizare a Imperiului Incaș. Și deși timpul a ținut cu tot dinadinsul să-și facă simțită prezența asupra acestor ruine, nu a reușit să erodeze chintesența construcțiilor incașe.

 

Scările, templele, apeductele și punctele de observație se găsesc împrăștiate într-un labirint de peisaje montane întins pe 12 acri (presque 50.000 de m²). De la o așezare situată puțin deasupra nivelului norilor te-ai aștepta să nu se ajungă prea lesne, dar Machu Picchu surprinde și aici.

 

Văzându-te ajuns în orașul Cuzco (după un zbor de numai 90 de minute din aeroportul Lima) poți lua, fie trenul, fie autobuzul, fie, dacă te simți cu toate puterile la ele acasă, te poți alătura unui grup de drumeți, pornind-o la pas în susul dealului.

 

11. Tramvaiul Peak Tram, Hong Kong

 

Văzând pentru prima data lumina soarelui în 1888 cu onoarea de a-l conduce pe guvernatorul britanic, Sir George William Des Voeux, pe demnitarii săi și pe rezidenții Muntelui Victoria, tramvaiul Peak Tram duce astăzi la bord, anual, peste 4 milioane de turiști. Poate că o călătorie nu durează mai mult de 7 minute, dar priveliștile pe care le oferă vârful muntelui sunt de neegalat și de neratat dacă ajungi în Perla Orientului.

 

12. Catedrala Sfântul Vasile din Moscova, Rusia

 

Ce să fie, ce să fie? Poate un fragment dintr-un set muzical sau poate o casă croită din turtă dulce în mărime naturală? Ei bine, nu. Este Catedrala Sfântului Vasile, una din clădirile care fac cinste Rusiei tronând ca un palat de poveste chiar în inima Pieței Roșii.

 

Numită inițial Catedrala Mijlocirii Maicii Domnului (dar știm că rușii nu se zgârcesc cu cuvintele nici pe departe la fel cum o fac cu gazele naturale), este mai degrabă cunoscută după Sfântul căruia i-a împrumutat numele.

 

Construcția a fost desăvâșită la ordinele lui Ivan cel Groaznic, primul țar al Rusiei, și ridicată în 1554 în onoarea unei victorii militare. Deși, pentru a se asorta cu restul clădirilor și turnurilor din Kremlin, catedrala a fost îmbrăcată într-un alb mai alb decât brânza feta și acoperită cu cupole aurii, în secolul XVII a fost îmbrățișată de culori care mai de care mai năstrușnice. Pare-se că descrierile biblice ale Raiului nu au fost tocmai lipsite de legătură.

 

Arhitectura catedralei însumează opt capele ce încadrează, în mijloc, pe o a noua, dar cele câteva teorii înaintate pentru a explica originile acestui plan general nu au fost încă demonstrate. Una din ele, de exemplu, vorbește despre simbolul medieval al stelei cu 8 colțuri. În orice caz, funcția inițială de biserică a fost luată în prezent de cea a unui muzeu obligatoriu de vizitat de orice picior atinge pământ de Moscovă.

 

Pentru mai multe sfaturi despre ce poți vizita în capitala rusă, descarcă aplicația gratuită momondo places, ghidul orașului Moscova (valabil doar pentru iPhone).

 

13. Deșertul de sare din Uyuni, Bolivia

 

Imaginează-ți o întindere nesfârșită de sare care, acoperită de apă, se preface în cea mai mare oglindă a lumii și află că așa ceva într-adevăr există! Salar de Uyuni își întinde măreția pe o suprafață egală cu cea a Insulei Bahamas și își are obârșia din lacul preistoric Minchín care, odată secat, lasă în urma lui depresiuni nefârșite de sare.

 

Munții dimprejur decid să fie solidari lacului și, văzând că nicio mare deschisă nu amenință să le zădărnicească planurile, coboară și ei depozite suplimentare de sare pe care le-aveau în posesie.

 

Dar destul cu poveștile preistorice pentru că prezentul din Salar de Uyuni reprezintă o experiență de neuitat, pe bună dreptate descris drept regatul rămășițelor strălucitoare de sare uscată, străpunse ici și colo de câteva insulițe subtile.

 

Dacă norocul face un pustiu de bine asupra ta și te aduce aici în sezonul ploios (decembrie – aprilie), vei asista la tabloul creat de un strat subțire de apă ce transformă întreaga întindere de sare într-un lac sau mai bine zis, în oglinda în care cerul se admiră cât e ziua de lungă. Iar tu, în zadar vei cere ochilor neputincioși să distingă linia ce desparte Raiul de Pământ. Îți vor spune că aici nu mai există.

 

14. Cei 12 Apostoli, Australia

 

Dacă o iei binișor pe celebrul drum Great Ocean Road, la vest de Melbourne, fă bine și aprovizionează-te cu muzică bună, ceva audiobook-uri sau cu tot cheful din lume pentru admirat peisaje. Pentru că dacă ai o răbdare de 4 ore, vei fi răsplătit cu vârf și îndesat când privirea-ți va întâlni prea-cunoscutele formațiuni impunătoare de rocă ce se înălță din Oceanul Sudic: cei 12 Apostoli.

 

Dacă apostolii au luat naștere, asta se datorează numai și numai răbdării unor stânci de calcar care s-au lăsat erodate, într-un proces lung și constant. Lasă vânturile puternice să intre în cârdășie cu oceanul și pune-le pe tavă un munte de calcar moale și nevinovat.

 

Vei vedea cum, în numai câteva zeci de mii de ani încep să apară tot soiul de depresiuni în bietul calcar și, în alte câteva zeci de mii, din falnicele stânci de altădat’ nu vor mai rămâne altceva în afară decât niște formațiuni sub formă de arcuri. Și mult nu va mai dura până la prăbușirea lor.

 

Cu cei 12 Apostoli s-a petrecut întocmai, doar că aceste frumoase depozite de rocă s-au întălțat semețe din arcurile rămase, la 45 de metri mai sus de nivelul mării. Numele induce puțin în eroare pentru că, un număr de 12 stânci nu a existat niciodată, ci doar de 9.

 

O explicație veridică nu s-a găsit încă, dar noutatea face că, în 2015 una dintre ele a părăsit grupul, rămânând numai 8. Pesemne că oceanul și vântul încă se mai distrează copios îndeletnicindu-se cu ale erodatului de calcar fără de-apărare. Fă tot posibilul să ajungi aici, fie la răsărit, fie la apus pentru că apostolilor le plac spectacolele de culori; îi vei vedea cum se preschimbă, din negru și umbre în culorile strălucitoare ale nisipului.

 

15. Las Vegas Strip, SUA

 

Vei avea mai mult succes încercând să-ți numeri firele de păr din cap decât încercând să îi explici unui necunoscător cât de extravagant poate fi Las Vegas-ul. O oază de culori urbane din mijlocul deșertului care nu doarme niciodată este în definitiv locul unde lucrurile se pot (și de cele mai multe ori SE) întâmpla (/ă).

 

Bulevardul The Strip, artera principală a orașului, este cunoscută pentru densitatea halucinantă de baruri, resorturi extravagante și cazinouri deschise 24/7. Dacă vrei să simți gustul Las Vegas-ului cu toate papilele minții, ia o cină luxoasă la restaurantul Eiffel Tower sau arată-te la The Venetian, resortul (și, desigur, cazinoul, totodată) de 5 stele impecabil lustruite.

 

Nu mai puțin de 30.500.000 de oameni vizitează anual acest bulevard de decență îndoielnică, iar tu nu ai de ce să te lași mai prejos. Plănuiește-ți următoarea călătorie în acest tărâm al păcatelor și pregătește-te de o vacanță total neortodoxă. Pentru că deja e literă de lege că ce se petrece în Vegas nu-i părăsește granițele.

 

 

Sursa: momondo.ro

Edited February 14, 2020 by uS DeviL

[uS DeviL]

Topic Closed.