Noi clarificări privind zilele libere plătite acordate salariaților care aparțin unui cult religios legal creștin

[uS DeviL]

Noi clarificări privind zilele libere plătite acordate salariaților care aparțin unui cult religios legal creștin

 

 

 

Noi modificări aduse art. 139 din Codul muncii

 

În Monitorul Oficial al României nr. 280/03.04.2020 a fost publicată Legea nr. 37/2020 pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53 – Codul muncii și a art. 94 din Legea educației naționale nr. 1/2011, în vigoare începând cu data de 06.04.2020 („Legea 37/2020”).

 

Astfel, se stabilește că, pentru salariații care aparțin unui cult religios legal creștin (ortodocși, romano-catolici, protestanți), zilele libere pentru Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii se acordă în funcție de data la care sunt celebrate de acel cult (alin. 21 al art. 139 din Codul muncii).

 

De asemenea, salariații care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal creștin de care aparțin, cât și pentru alt cult creștin, vor recupera zilele suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator (alin. 31 al art. 139 din Codul muncii).

 

 

Motivele care au condus la completarea art. 139 din Codul muncii

 

Art. 139 din Codul muncii cuprinde, printre zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează și trei sărbători religioase creștine (Paștele, Rusaliile și Craciunul). În ceea ce privește Crăciunul, acesta este sărbătorit la aceeași dată calendaristică, în schimb Paștele, și implicit, Rusaliile nu se sărbătoresc la o dată fixă.

 

Din acest motiv, legiuitorul român a considerat oportună modificarea Codului muncii în sensul celor de mai sus, astfel încât salariații să poată beneficia de zilele libere potrivit cultului legal creștin de care aparțin, fără ca activitatea angajatorului să fie afectată.

 

De altfel, de-a lungul timpului, în doctrina de specialitate s-a exprimat ideea conform căreia, pentru a nu încălca drepturile recunoscute de lege salariaților, angajatorul ar trebui fie să le ofere acestora posibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu în zilele ce nu constituie sărbătoare legală potrivit calendarului liturgic al cultului creștin căruia aparțin respectivii salariați, fie să le acorde zile libere și cu ocazia sărbătorilor prevăzute de calendarul liturgic al cultului dominant.

 

Potrivit noilor dispozițiile legale, în eventualitatea în care angajatorul acordă, de exemplu, zile libere atât pentru Paștele ortodox, cât și pentru Paștele catolic, salariații care au beneficiat de astfel de zile libere “dublate” (pentru ambele sărbători aparținând unor culte religioase creștine diferite) vor trebui să recupereze zilele suplimentare astfel acordate, în conformitate cu programul stabilit de angajator în acest sens.

 

 

Acordarea zilelor libere salariaților care aparțin unui alt cult religios decât cel creștin

 

În ceea ce privește salariații care aparțin altor culte religioase legale decât cele creștine (iudaic, musulman, budist), aceștia beneficiază de 2 zile libere pentru fiecare din cele 3 sărbători religioase anuale declarate (6 zile pe an).

 

Potrivit alin. (3) al art. 139 din Codul muncii, zilele libere stabilite potrivit alin. (1) pentru persoanele aparţinând cultelor religioase legale, altele decât cele creştine, se acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual.

 

Prin urmare, din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că cele 6 zile libere de care beneficiază salariații care aparțin altor culte religioase legale decât cele creștine se acordă în plus față de zilele libere nelucrătoare stabilite de alin. (1) al art. 139 din Codul muncii.

 

 

Care sunt cultele religioase legale recunoscute în România?

 

La nivel național există 18 culte religioase recunoscute, prevăzute în anexa Legii nr. 486/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, și anume: Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A.

 

din România, Biserica Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Cultul Creștin Baptist-Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica Creștină După Evanghelie din România, Biserica Evanghelică Română, Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, Cultul Musulman, Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”.

 

 

Sursa: juridice.ro

Edited April 7, 2020 by uS DeviL