O activitate numai bună, în condiții de distanțare socială, pentru a întări gândirea critică a copiilor: filosofia.

[Madalin]

 

Condițiile de distanțare socială și școala online provoacă mari probleme pentru educația copiilor, dar oferă și o oportunitate – întărirea gândirii lor critice, consideră Yana Manyukhina, cercetător în cadrul Institutului pentru Educație al University College London. Într-un comentariu pe platforma online al acestui for, ea afirmă că filosofia – în sensul de gândire și discutare a lumii înconjurătoare, fără pretenția unui dialog savant – este o activitate “perfectă” pentru învățare, în condițiile actuale. De ce?

 

Gândirea critică este considerată drept o calitate care trebuie asimilată în procesul de învățare într-o vreme în care mediul de viață actual (de ex., informația vehiculată prin rețelele de socializare) ridică numeroase probleme, iar tehnologiile câștigă tot mai mult teren și înlocuiesc omul în mai multe slujbe ce presupun activități automate. Autoarea citată arată că și OECD, și UNESCO pun accentul pe gândirea critică în ipostaza de abilitate esențială în secolul 21.

 

Dar, arată ea, în timp ce multe sisteme au introdus obiective legate de acest domeniu în curriculumul lor, lucrurile nu sunt așa simple:

 

“Să gândești critic înseamnă să gândești pentru a forma opinii și emite judecăți. Pentru curriculumul școlar, creșterea educației concentrate pe gândirea ritică implică o reorientare, de la achiziția de cunoștințe la înțelegerea profundă a conceptelor, de la memorizarea faptelor la evaluarea reflexivă, la întrebări, la regândirea lucrurilor care-s adesea luate drept certe”, scrie Manyukhina.

 

Această schimbare este adesea dificil de aplicat în practică, la nivelul școlilor, din cauza restricțiilor din curriculum sau a supraîncărcării cu obiective de învățare, care lasă profesorilor puțin spațiu de manevră pentru a explora noi activități.

 

Dar, scrie autoarea, dacă în școli situația e dificilă, în condițiile de distanțare socială și de școală la distanță o mare parte din povara educației cade pe umerii părinților și îngrijitorilor. Iar aceștia ar putea foarte bine să se implice în discuții filosofice cu cei mici.

 

Potrivit cercetărilor citate de Manyukhina, copiii se bucură cel mai mult, conform cercetărilor, atunci când se implică în activități care au o oarecare structură, dar le oferă libertate în decizii și acțiuni. “Discuțiile pe teme filosofice reprezintă o combinație ideală de structură și libertate – întrebarea dă o direcție inițială, fără să impună limite de gândire. Călătoriile filosofice nu au o destinație anume, iar aceeași întrebare poate duce în alt punct de fiecare dată când e pusă.”

 

Potrivit autoarei, astfel de discuții nu pretind cunoștințe specifice, abilități sau expertiză de predare. E nevoie doar de minte dechisă și de dorința de a asculta. Și nu e nevoie să se aloce un interval de timp pentru așa ceva – tot felul de activități în familie, precum masa sau treburile casei, oferă ocazia unor astfel de discuții, de la natura umană la dreptate și până la roboți și inteligență artificială, arată Manyukhina.

 

Sursa