Jump to content

Madalin

WIKI-Team
  • Content Count

    5260
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    30

Madalin last won the day on November 22 2019

Madalin had the most liked content!

Community Reputation

2146 Legendary

About Madalin

  • Rank
    Mastermind
  • Birthday 06/23/2002

Contact Methods

  • Website URL
    https://www.youtube.com/channel/UCL3MOHwWsMomFWBwotvPxPw
  • Skype
    madalinfaraon
  • Steam ID
    Madalin
  • Discord
    Madalin#5335

Profile Information

  • Gender
    Male
  • Location
    Bacău

Previous Fields

  • Real name
    Madalin
  • RPG1 Nickname
    MadaIin
  • RPG2 Nickname
    Madalin
  • MIX Nickname
    Madalin
  • CS 1.6 Nickname
    Madalin

Recent Profile Visitors

11526 profile views
  1. Încă o mașină la mâna a doua care pare să fi sfidat trecerea timpului și care, cu siguranță, va incendia apetitul colecționarilor bogați. Este vorba despre un Lamborghini Miura SV fabricat în 1972 care a aparținut o bună bucată de vreme familiei regale din Arabia Saudită. Aripioarele aerodinamice cu rol de spoiler vizibile în fața roților anterioare au fost montate la numai două Miura – unul fiind cel din articolul de față. Automobilul a fost vândut în 2005 și a ajuns în SUA. Cumpărătorul a început o restaurare amănunțită care a durat doi ani. Vopseaua pe care a primit-o în respectiva fază de restaurare face, bineînțeles, parte din paletarul mărcii Lamborghini și se numește Grigio Fantastico Metallizzato. În 2011, coupe-ul italian a fost achiziționat de Joe Macari Classics, dealer care acum îl pregătește de vânzare. La bord este afișat un rulaj de numai 5759 km, ceea ce înseamnă că, foarte probabil, acesta este astăzi cel mai puțin uzat Lamborghini Miura SV din lume. Prețul anunțat pentru această capodoperă cu design semnat de studioul Bertone și motor V12 amplasat transversal-central este de 2,594,950 de lire sterline. Sursa
  2. Exclusivism: termenul are semnificație absolută, dar aplicabilitate relativă. Ca european, vrei o mașină diferită de ce se vede pe stradă? Răspuns standard: ia-ți Ferrari, McLaren, Rolls-Royce sau… Lada! Nu se aplică dacă ești rus – acolo este plin de ele. Dar în Europa, sunt aduse cu lingurița. Cât despre versiunea SW Cross, avem aici o surpriză plăcută. Cine a crescut în timpul așa-numitului Război Rece încă își mai aduce aminte despre senzația stranie pe care ți-o dădea întâlnirea cu o mașină rusească pe străzile Europei Occidentale. Nu se vindeau multe, dar era disponibilă o ofertă tovărășească destul de cuprinzătoare: Samara, Nova, Forma, Niva. Le vedeai și, inevitabil, îți fugea gândul la filmele de spionaj. Dacă mașinile astea aveau niște instrumente dubioase – să zicem, pentru ascultare și filmare, sau puteau fi cumva detonate de la distanță în caz de deconspirare? În felul lor, erau niște arme cu rază scurtă de acțiune, pentru că nu mergeau mult fără să se defecteze ceva. La fel de adevărat, simplitatea lor constructivă însemna că reparațiile erau ușor de rezolvat. Multe s-au schimbat de-atunci. Automobilele rusești care se exportă în prezent lasă o impresie mult mai prietenoasă. Chiar dacă te apropii de ea cu scepticism, Lada Vesta SW Cross ar putea ajunge să-ți placă. Sunt destule șanse, mai ales dacă dai la o parte toate prejudecățile. Dacă, întâmplător, ți-ai dorit vreodată să-ți cumperi mașini de la vreuna dintre mărcile văzute în filmele seriei James Bond, ei bine, Lada este cea mai la îndemână. Nu excludem tenta ironică a abordării, ba chiar o considerăm binevenită. După înfățișare, această Lada Vesta insistă să ne transmită că știe să se descurce și în offroad. Vom lua asta ca pe o tușă „fashion', deoarece mașina nu dispune de tracțiune integrală. Altfel, trebuie să recunoaștem, această Lada este drăguță. Iar faptul nu este întâmplător: departamentul de design al mărcii a fost infiltrat de către un profesionist pe nume Mattin, Steve Mattin. Britanicul în vârstă de 55 de ani a mai lucrat pentru Daimler-Benz, la Sindelfingen, și pentru Volvo, la Göteborg. În 2011, el s-a dus să deseneze pentru Lada. El este autorul temei unui X stilizat, ambutisat pe flancul mașinii. Printre altele, el s-a ocupat și de conturarea unei noi imagini a sedanurilor Volga. Unora nu le place acest X, dar, dincolo de toate, cu certitudine este o opțiune stilistică interesantă. Originalitatea sa atrage privirea, de unde și un avantaj de vizibilitate pentru sesizarea mașinii în trafic. În plus, este de departe cel mai proeminent element de identitate inventat în designul auto în ultimul timp. Dacă și motorizarea de care dispune Vesta ar fi la fel de demnă de reținut, ar fi ceva, numai că nu e cazul: propulsorul său aspirat nu se obosește să scoată mai mult de 102 CP și 148 Nm. Cifre întru totul ordinare. În Europa centrală și de est marca Lada are acum o prezență de nișă, contrastând cu caracterul dominant pe care l-a avut înainte de 1990. În Rusia, lucrurile stau altfel – adică nu s-au schimbat de zeci de ani încoace. La fiecare cinci mașini vândute pe piața națională, una este purtătoarea siglei Lada. Iar pe locul doi ca model la înmatriculări, care să fie? Ați ghicit: Vesta! Putem spune că avem aici un fel de VW Tiguan de-al rușilor. În Rusia, prețurile ofertei încep de la 8500 de euro, însă în Germania se cer începând de la 13.490 de euro pentru un exemplar. Neamțul care dorește o Vesta SW cu aere de crossover și cele mai bune dotări posibile va trebui săachite 17.990 de euro. Într-o astfel de configurație, mașina dispune de senzori de lumină și de ploaie, cameră pentru manevre în marșarier, senzori de parcare, volan multifuncțional, lumină ambientală și scaune încălzite atât în față, cât și în spate. Să nu uităm sistemul de navigație rusesc! Vocea care îți aduce la cunoștință indicațiile de orientare are o severitare de anchetatoare KGB. Printre altele, îți va spune și că: „Ați depășit viteza maximă permisă legal în această zonă!'. Destul de insistent. Aproape că nu te-ar surprinde dacă din bord ar zbura spre pieptul tău o săgeată cu tranchilizant, după care mașina ar trage automat pe dreapta. De fapt, Lada este pașnică, de felul ei. Răspunsul indulgent al suspensiei și garda la sol considerabilă îți permit să rulezi fără emoții pe cele mai proaste drumuri sau pe unde nu există drum. Mașina noastră avea și rezervor de GPL. De dragul înfrățirii între popoare, dotarea respectivă va fi propusă gratis începând cu primăvara anului curent (altfel costa 2.900 de euro). Consumul mediu se apropie de 9,0 l/100 km. Iată un bun motiv să iei în serios ideea cu GPL-ul. Calitatea de finsare se prezintă mai mult decât convenabil, fără false pretenții. Materialele arată ieftin, însă asamblarea e solidă. Există imitație de fibre de carbon pe portiere și imitație de piele pe volan. Asta ca să simți că te afli la volanul unei mașini persoalizate. Ceva mult mai plăcut decât un Maserati Levante de bază, spre exemplu! Atât Lada, cât și Dacia aparțin în zilele noastre grupului Renault. De altfel, cel care a împrumutat mașina redacției germane AUTO BILD este și dealer Dacia. În alte țări, nu merge așa. Începând din 2017, Lada și-a triplat exporturile, mai ales pe cele din zona de Orient Mijlociu a Federației Ruse. După câteva zile de conviețuire, Vesta SW Cross îți câștigă simpatia. Nu e perfectă. Motorul preferă mai degrabă să decelereze decât să accelereze, butoanele geamurilor au forme un pic ciudate, afișajul cetral are o grafică destul de austeră. Chestii din astea. Iar soția o să râdă de tine dacă îi spui: „Ai văzut ce mașină de tip rău mi-am tras?' Sursa
  3. Industria auto din România vrea să ajute economia românească şi să contribuie la producţia de echipamente şi produse medicale, precum măşti, combinezoane şi biocide, şi va participa la proiectul de realizare a unui ventilator de respiraţie destinat bolnavilor de coronavirus, a anunţat, joi, ministrul Economiei, Virgil Popescu. “Industria auto are problemele ei specifice. Este o industrie care contribuie mult la PIB-ul României, dar este o industrie dependentă de industriile din ţările europene, Germania, Franţa, Italia. Dacă acolo lucrurile sunt oprite, înseamnă automat că şi în România lucrurile sunt oprite. Cel mai important lucru care a ieşit ieri (miercuri, 1 aprilie 2020, n.r.) din discuţia cu reprezentanţii industriei auto este că aceştia, în această perioadă, doresc să contribuie, să ajute economia românească, să ajute românii. Doresc să contribuie să producă materiale esenţiale, doresc să producă măşti şi au capacitate foarte mare de a produce aceste echipamente, biocide, pentru că au şi o industrie chimică pe orizontală foarte dezvoltată, prin parteneri care sunt furnizori tradiţionali ai industriei auto. Deci, practic tot ceea ce este nevoie în acest moment – măşti, biocide, combinezoane (…)”, a declarat Popescu. Sursa
  4. Starea de urgență cauzată de răspândirea virusului COVID-19, instituită în România prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 („Decretul”), a impus luarea unor măsuri restrictive inclusiv în ceea ce privește desfășurarea activităților de către operatorii economici. În acest context, nu s-a putut ignora faptul că actuala epidemie ar putea avea consecințe negative grave pe termen lung asupra mediului economic și social, în lipsa unei inițiative și a unor măsuri de sprijinire a angajatorilor de către autorități. Guvernul României a adoptat în acest scop Ordonanța de Urgență nr. 30/18 martie 2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 („OUG nr. 30/2020”). OUG nr. 30/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din data de 21 martie 2020 și modificată ulterior prin Ordonanța de Urgență nr. 32/26 martie 2020, la rândul ei publicată în Monitorul Oficial nr. 260 in data de 30 martie 2020. De asemenea, prin Ordinele nr. 740-743 ale Ministrului Muncii și Protecției Sociale, publicate în Monitorul Oficial nr. 269 din 31 martie 2020, au fost aprobate modelele de formulare ce urmează a se aplica pentru implementarea unor prevederi ale OUG nr. 30/2020. 1. Indemnizația pentru șomaj tehnic în contextul situației de urgență generate de COVID-19 Conform Codului muncii, pe perioada suspendării raporturilor de muncă la inițiativa angajatorului, ca urmare a întreruperii sau reducerii temporare a activității („șomajul tehnic”), salariații afectați au dreptul la o indemnizație de minimum 75% din salariul de bază, suportată exclusiv din fondul de salarii al angajatorului. Prin derogare de la prevederile de mai sus, OUG nr. 30/2020 stabilește că, pe durata stării de urgență, astfel cum a fost instituită prin Decret, indemnizațiile de care beneficiază salariații ale căror contracte de muncă au fost suspendate ca urmare a efectelor produse de COVID-19 vor fi suportate, cel puțin parțial, de la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Indemnizația suportată de la bugetul asigurărilor pentru șomaj este în cuantum de 75% din salariul de bază, fără a depăși însă 75% din câștigul salarial mediu brut stabilit pentru anul 2020 (i.e. indemnizația suportată astfel va fi de maximum 4.071,75 RON). Potrivit formei modificate a OUG nr. 30/2020, se pare că angajatorii ar avea posibilitatea, iar nu obligația, de a suplimenta indemnizația plafonată conform celor arătate mai sus, pentru a acoperi eventuala diferență de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în măsura în care bugetul le-o permite. Este discutabil, totuși, în ce măsură angajatorii al căror buget ar permite suplimentarea indemnizației de șomaj ar putea decide să nu o facă, având în vedere prevederile art. 53 din Codul muncii care stabilesc că angajații ale căror contracte de muncă au fost suspendate pe perioada reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității au dreptul la o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. 2. Condițiile în care angajatorii pot beneficia de sprijinul statului la plata indemnizației pentru șomaj tehnic Angajatorii beneficiază de sprijinul statului la plata indemnizației în limitele prevăzute mai sus dacă își întrerup total sau parțial activitatea sau reduc activitatea ca urmare a epidemiei COVID-19, pe perioada stării de urgență decretate, în baza unei declarații pe proprie răspundere. 3. Regimul fiscal al indemnizației pentru șomaj tehnic în condițiile OUG nr. 30/2020 Indemnizația pentru șomaj tehnic suportată de la bugetul asigurărilor pentru șomaj este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale conform prevederilor Codului fiscal. Prin urmare, angajatorii au obligația de a calcula, reține și vira impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale de stat și contribuția de asigurări sociale de sănătate din această indemnizație. În schimb, pentru această indemnizație nu se datorează contribuția asiguratorie pentru muncă. 4. Condiții pentru salariați Nu pot beneficia de indemnizația plătită de la bugetul asigurărilor pentru șomaj salariații care au mai multe contracte individuale de muncă, dacă cel puțin unul dintre aceste contracte este cu normă întreagă și este activ pe perioada stării de urgență. În schimb, salariații care au mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate ca urmare a instituirii stării de urgență beneficiază de indemnizația corespunzătoare contractului cu cele mai avantajoase drepturi salariale. 5. Procedura de urmat de către angajatori Pentru a li se acorda indemnizațiile pentru salariații suspendați în condițiile OUG nr. 30/2020, angajatorii vor depune prin e-mail, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București în raza cărora au sediul social, următoarele documente, pe baza modelelor adoptate prin Ordinul nr. 741/2020 al Ministrului Muncii și Protecției Sociale: a. cerere semnată și datată de reprezentantul legal; b. declarație pe proprie răspundere; și c. lista persoanelor ce urmează să beneficieze de indemnizație, asumată de reprezentantul legal. Documentele se depun în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară, plata urmând a fi făcută în maximum 15 zile. În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea indemnizației, angajatorii au obligația de a face plata acestora către salariații suspendați. 6. Alte categorii de beneficiari OUG nr. 30/2020 stabilește că profesioniștii în sensul Codului Civil (de exemplu, persoane fizice autorizate – PFA, liber profesioniști), persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe și cei care au încheiat convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005, care își întrerup activitatea ca efect ale COVID-19 pe perioada stării de urgență instituite prin Decret, beneficiază de o indemnizație egală cu 75% din salariul mediu brut stabilit pentru anul 2020, respectiv 4.071,75 RON. De asemenea, sportivii, antrenorii, medicii, asistenții medicali, maseurii, kinetoterapeuții și cercetătorii ale căror contracte de activitate sportivă au fost suspendate pe perioada stării de urgență instituite prin Decret, la inițiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor epidemiei, vor beneficia de o indemnizație de 75% din drepturile în bani aferente activității sportive, aplicându-se același plafon ca în cazul salariaților (i.e. maximum 4.071,75 RON). Aceste categorii vor putea negocia cu structura sportivă și plata unor alte indemnizații compensatorii pentru a li se acoperi eventualele pierderi financiare. În aceste cazuri, indemnizațiile se vor suporta din bugetul de stat și pentru acestea se vor plăti contribuții de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor Codului fiscal. Sursa
  5. Miercuri, 1 aprilie 2020, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a avut teleconferințe cu președinți ai Curților de Apel, Președintele CSM și Procurorul General al României, potrivit unui comunicat. În cadrul întâlnirilor, a fost evaluată situația instanțelor și parchetelor în contextul aplicării Decretului privind declararea stării de urgență. De asemenea, au fost abordate și alte probleme specifice legate de activitatea curentă a sistemului de justiție și au fost identificate soluții pentru buna funcționare a acestor instituții. Ministrul Justiției a informat interlocutorii despre expedierea unei prime tranșe din materialele necesare protecției magistraților, grefierilor și avocaților care intră în sălile de ședințe: măști, mănuși, combinezoane, botoși. În total, au fost expediate 3.000 de combinezoane, 3.000 de măști de protecție, 6.600 de perechi de mănuși și 6.600 de botoși. Separat de aceste materiale, asigurate din bugetul Ministerului Justiției, au fost făcute și alocări bugetare către Curțile de Apel pentru achiziții directe de către acestea a materialelor de protecție și igienă în raport de necesitățile fiecărei instanțe. Reamintim că, în cursul lunii martie, Ministerul Justiției a centralizat și solicitările de fonduri ale Curților de Apel, Tribunalelor și Judecătoriilor pentru cumpărarea materialelor necesare în vederea dezinfecției sediilor. Au fost asigurate și virate sumele necesare, conform solicitărilor, o primă tranșă în valoare de peste 480 mii lei și a fost alocată o a doua tranșă în valoare de 3,5 milioane de lei. În contextul discuțiilor, ministrul Justiției a precizat că Ministerul de resort își va menține poziția argumentată constituțional și prin convențiile internaționale la care România este parte de a aviza negativ orice inițiativă legislativă care aduce atingere statutului magistratului și independenței Justiției. Sursa
  6. Potrivit unui proiect al Comisiei Europene, cei mai mari operatori telecom ar trebui să transmită autorităților UE datele de localizare înregistrate de telefoanele clienților în scopul monitorizării răspândirii COVID-19. Deși scopul urmărit este legitim, o astfel de activitate vine în contextul unei legislații mai puțin permisive, urmare a aplicării Regulamentului General privind Protecția Datelor. Astfel, deși inițiativa monitorizării aparține chiar Comisiei Europene, legalitatea demersului din perspectiva protecției datelor cu caracter personal ridică multe semne de întrebare. Pentru a adresa aceste îngrijorări, Comisia Europeană a precizat că, prin colectarea acestor informații ar urma să acționeze în calitate de operator, iar scopul urmărit este reprezentat de nevoia de a anticipa evoluția virusului la nivelul fiecărui stat membru și de a planifica eficient necesarul de echipamente medicale. Totodată, a evidențiat faptul că datele astfel colectate vor fi anonimizate și agregate, fiind imposibilă localizarea individuală a utilizatorilor de servicii de telecomunicații. În plus, Comisia a subliniat că utilizarea datelor se va face doar în scopurile inițiale, urmând să fie distruse imediat ce starea de pericol cauzată de COVID-19 este depășită. De altfel, pentru a se asigura că prelucrarea respectă legislația europeană, Comisia a solicitat Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) un punct de vedere referitor la implicațiile acestui tip de monitorizare asupra dreptului la viață privată. AEPD a răspuns că, în situația în care datele transmise de către operatorii telecom sunt anonimizate (prin eliminarea identificatorilor, respectiv a numărului de telefon și a numărului IMEI) și agregate, această prelucrare nu intră în sfera de aplicare a regulilor din materia protecției datelor, iar Comisia nu va avea obligațiile impuse de Regulamentul General privind Protecția Datelor în sarcina operatorilor de date cu caracter personal. Chiar și în această situație, AEPD a subliniat că, pentru respectarea drepturilor utilizatorilor de servicii mobile, Comisia va trebui să comunice obiectivele urmărite și, mai ales, datele utilizate pentru efectuarea analizelor și studiilor. Același punct de vedere a fost exprimat și de Comitetul European pentru Protecția Datelor, care a adăugat că, în situația în care autoritățile ajung la concluzia ca datele anonimizate nu sunt suficiente pentru atingerea scopurilor urmărite și va fi nevoie de date suplimentare, prelucrarea va trebui însoțită de garanții suplimentare corespunzătoare. Ce măsuri au luat statele membre? În susținerea eforturilor de limitare a răspândirii COVID-19, în Franța și Germania, două dintre cele mai afectate state din Europa, operatorii telecom transmit deja date de geo-localizare autorităților competente. În Franța, cel mai mare operator telecom lucrează cu Institutul Național de Cercetare Medicală (Inserm), căruia îi transmite date pentru a ajuta la identificarea regiunilor cu risc și a acelor zone către care s-a observat o migrație a populației după instaurarea carantinei. Ce măsuri a luat România? Din informațiile disponibile, în România nu există la acest moment asemenea parteneriate între operatorii telecom și autoritățile publice. Pe de altă parte, însă, Guvernul României a anunțat că dorește să implementeze, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, o aplicație prin care să fie monitorizate persoanele aflate în izolare sau carantină. Așadar, intenția autorităților române urmărește mult mai mult decât monitorizarea evoluției geografice a virusului, având în vedere persoanele individuale despre care se știe că sunt în izolare sau carantină. Prin urmare, în acest caz datele anonimizate nu sunt suficiente, astfel încât ar trebui avute în vedere garanții suplimentare, conform celor indicate de Comitetul European pentru Protecția Datelor. Trebuie precizat însă că, funcționalitățile aplicației ce urmează a fi folosită vor determina cadrul legal aplicabil. Prelucrarea unor date agregate și anonimizate privind geo-locația conduce la aplicarea dispozițiilor legislației aplicabile în sectorul comunicațiilor electronice, dar nu atrage aplicabilitatea legislației specifice în materia datelor cu caracter personal. Situația se schimbă cu totul, în schimb, în cazul în care scopul stabilit de autorități va fi acela de combatere a infracțiunilor, menținere a ordinii publice sau alte scopuri în domeniul dreptului penal. Astfel, dacă aplicația ar urma, de exemplu, să îi monitorizeze pe cei care au obligația legală de a sta în carantină și să identifice acele persoane care săvârșesc infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, atunci funcționarea aplicației și prelucrarea prin intermediul său a datelor cu caracter personal ar intra sub incidența dispozițiilor legale aplicabile în materia datelor cu caracter personal, fapt ce impune îndeplinirea unor obligații specifice. În lipsa unor informații suplimentare cu privire la scopul și activitățile de prelucrare ce ar urma să fie efectiv realizate prin aplicația avută în vedere de Guvern, arătăm că o soluție practică la îndemâna autorităților ar putea fi aplicarea restricțiilor prevăzute în mod expres de Regulamentul General privind Protecția Datelor care oferă statelor membre dreptul de a limita aplicarea prevederilor specifice domeniului protecției datelor atunci când o astfel de măsură este necesară și proporțională pentru a asigura obiective de interes public general în domeniul sănătății publice și a securității sociale. Deși o astfel de posibilitate a fost invocată chiar de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal într-un comunicat de presă, trebuie precizat că limitarea trebuie să respecte esența drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Prin urmare, chiar și în cazul aplicării limitărilor indicate anterior, monitorizarea celor aflați în izolare sau carantină prin aplicația anunțată de Guvernul României ar trebuie să se facă exclusiv cu respectarea obligațiilor specifice impuse operatorilor de legislația incidentă prelucrărilor de date cu caracter personal. Așadar, chiar dacă aplicația de monitorizare ar putea juca un rol important în prevenirea răspândirii Covid 19, utilizarea ei ar putea ridica o serie de probleme suplimentare pentru cei implicați în această activitate de prelucrare, motiv pentru care implementarea ar trebui să se facă cu prudență. Sursa
  7. Apple a luat recent o decizie destul de neașteptată, a lansat o variantă pentru Windows a codec-ului său video ProRes RAW. Acest codec este găsit ocazional în camere video performante, precum cele produse de Blackmagic spre exemplu, și permite păstrarea unui nivel destul de mare al detaliului după prelucrare. În mod normal, acest codec era limitat doar la MacOS, cel mai nou Mac Pro având până și o placă dedicată de accelerare a decodării acestui codec. Dar, de săptămâna aceasta, oricine vrea să încerce acest codec o poate face și de pe Windows 10, tot ce trebuie să faceți este să descărcați codec-ul de pe pagina oficială. De asemenea, va trebui să aveți și o aplicație compatibilă, ce deocamdată înseamnă doar suita de prelucrare video Adobe. Nu știu să vă spun dacă va primi și DaVinci Resolve suport pentru acest codec, sau alte aplicații de editare video pentru Windows. Nu ar fi exclus, pasul cel mai mare fiind făcut deja. Sursa
  8. XMG este un producator german de notebook-uri care a reusit sa creeze un monstru portabil: XMG APEX 15. Un laptop cu un procesor AMD Ryzen 9 3950X cu 16 nuclee si o placa video RTX 2070 de 8GB. Cum au reusit asta? Inginerie nemteasca ar zice unii. AMD Ryzen 9 3950X intr-un notebook?! Acest procesor este apexul seriei Ryzen si este cea mai high-end solutie pe care o poti cumpara din magazin. Numai faptul de a-l numi mainstream este putin ciudat, intrucat intrece in performanta si unele procesoare Intel HEDT. Si totusi, cum a ajuns un astfel de monstru intr-un laptop de 2.6kg? Ei bine, noul XMG APEX 15 include AMD Ryzen 9 3950X de pe desktop, insa acesta a fost configurat pentru a rula la un TDP mai mic de doar 65W, iar frecventele sunt si ele mai scazute. In continuare ramane un procesor cu 16 nuclee si 32 de fire de executie, cu o cantitate uriasa de 72MB cache. Cei de la XMG ruleaza procesorul in modul ECO, iar frecventa de baza este de 2.6Ghz, in boost atingand 4.2GHz. In comparatie, la setari stock frecventele sunt de 3.5Ghz / 4.7Ghz, insa TDP-ul este si el de 105W. Ok, am inteles cu procesorul, dar hai sa vedem si cum au reusit fizic sa-l bage in laptop. Ei bine, XMG APEX 15 nu e un laptop subtire sau usor. Pentru a avea un astfel de procesor, producatorul a folosit o placa de baza cu chipset B450 si socket AM4. Asta inseamna ca seria aceasta poate veni in tot felul de configuratii, intrucat placa de baza suporta orice procesor AMD Ryzen 3000, de la 3600 pana la 3950X-ul despre care vorbim. Pe partea de grafica, laptop-ul integreaza o placa NVIDIA GeForce RTX 2070 de 8GB GDDR6, chiar daca RTX 2080 SUPER Max-Q ar fi avut mai mult sens. De asemenea, XMG APEX 15 poate fi configurat cu pana la 64GB de memorie RAM, dispune de doua porturi M.2 (1x Gen 3.0, 1x Gen 2.0) si un bay de 2.5″ pentru un SSD sau HDD. Display-ul de 15.6″ are un panou IPS FullHD la 144Hz. Pe partea de baterie, XMG a inclus un model de 62Wh Li-Ion care poate fi schimbata si un alimentator de 230W. XMG APEX 15 vine in mai multe variatii Modelul de top despre care am vorbit pana acum costa 2.631 de euro. O suma mare pentru un laptop care este cel putin future-proof. Daca vrei insa un astfel de model la un pret mai uman, la 1.337 euro poti cumpara varianta cu Ryzen 5 3600, RTX 2060 6GB, 8GB RAM si un SSD de 250GB M.2. De aici pot aparea diverse variante. Ba procesor mai puternic si grafica mai slaba, ori Ryzen 5 cu RTX 2070. Preturile nu sunt rele, insa ramane sa vedem daca aceste modele vor fi disponibile global si mai important, daca vor atrage clientii care se uita mai repede spre brand-uri cunoscute gen ROG. Sursa
  9. La inceputul acestui an vorbeam despre noua serie de laptop-uri de gaming de la ASUS ce urmeaza sa fie lansata. Ei bine, acum modelele ASUS TUF Gaming A15 sunt disponibile pe teritoriul Romaniei. Prezentate pentru prima data in cadrul CES 2020, noile portabile vin echipate cu noile procesoare AMD Ryzen 4000. ASUS TUF Gaming A15 FA506 este bazat pe o arhitectura hardware avansata ce integreaza procesoarele mobile AMD Ryzen 4000. Versiunile de top din aceasta serie includ cele mai recente procesoare Ryzen 7 4800H cu 8 nuclee si 16 fire de executie. Alaturi de aceste procesoare, capacitatea de memorie RAM poate ajunge pana la 32GB, iar de accelerarea grafica se va ocupa un chip GeForce RTX 2060 de 6GB. Procesoarele Ryzen 7 4800H ating o frecventa de varf de pana la 4.2Ghz cu un TDP de numai 45W, avand la baza arhitectura TSMC 7nm FinFET. Combinatia de imbunatatiri arhitecturale si procesul de fabricatie de numai 7nm aduc o eficienta energetica exceptionala. Nici placa video nu este de trecut cu vederea. Procesoarele grafice GeForce RTX 2060 folosesc o combinatie de nuclee CUDA, RT si Tensor pentru trasarea ray tracing. De asemenea, cei 6GB de memorie GDDR6 vor sustine fara probleme si cele mai pretentioase jocuri. Ecranele NanoEdge de 15.6″ disponibile pe ASUS TUF Gaming A15 au rezolutie FullHD si rata de refresh de pana la 144Hz. Sincronizarea adaptiva afiseaza imaginile cadru cu cadru, fara ruperi sau pierderi. Fiecare laptop include si o camera web pentru streaming sau conferinte video, pozitionata pe marginea de sus. Notebook-urile de gaming de la ASUS integreaza un sistem avansat de racire, cu un flux ridicat de aer rece pentru a mentine temperaturile sub control. Modelul de tip fagure de pe spatele laptopului functioneaza si pe post de retea extinsa de admisie a aerului. Sistemul de auto-curatare a ventilatoarelor si radiatoarelor directioneaza impuritatile in tunele anti-praf inainte ca acestea sa se poata depune. Laptopurile TUF Gaming Pot fi actualizate in functie de cerintele utilizatorilor, capacul fiind fixat cu suruburi Philips standard, fara a fi nevoie sa folosesti instrumente speciale. ASUS TUF Gaming A15 este supus unor teste de rezistenta complexe, astfel se incadreaza in standardul militar MIL-STD-810H. Dispozitivele sunt testate pentru a rezista cu succes daunelor cauzate de caderi neasteptate, lovituri si socuri in timpul procesului de livrare sau in timpul utilizarii zilnice. Prin urmare ASUS TUF Gaming FA506 poate fi transportat cu usurinta intr-o geanta sau rucsac, oriunde ai merge. Preturi si disponibilitate Mai multe configuratii ASUS TUF Gaming A15 vor fi disponibile in Romania in cel de-al doilea trimestru, la preturi ce pornesc de la aproximativ 3699 de lei (TVA inclus). Primul model ajuns in oferta magazinelor locale, FA506IU-AL048 are o configuratie decenta si un pret de 4999 de lei: AMD Ryzen 7 4800H GeForce GTX 1660 Ti 6GB GDDR6 8GB memorie RAM SSD 512GB M.2 NVMe Ecran FullHD la 144Hz Baterie de 48WH Sursa
  10. Deşi nu este un vârf de gamă, iPhone 9 este unul dintre cele mai aşteptate telefoane Apple din acest an, doritorii fiind atraşi ai ales de costurile ceva mai reduse şi perspectiva obţinerii acestui model la pachet cu abonament la una dintre companiile de telefonie mobilă, suportând puţin sau deloc din costul iniţial de achiziţie. Referit în unele zvonuri şi cu denumirea SE 2, iPhone 9 nu va fi nici pe departe un produs inovator, designul de carcasă părând reciclat de la modele iPhone lansate acum câţiva ani. Din fericire, partea de hardware este mult mai competitivă, lista neoficială cu specificaţii menţionând un CPU octa-core ajutat cu 4GB memorie RAM, ecran de 5.2” cu rezoluţie 750 x 1334 pixeli şi cameră foto duală (12MP+12MP) la partea din spate şi cameră de 7MP deasupra ecranului. Fiind vorba de un produs nou lansat, iPhone 9 va veni direct cu versiunea iOS 13 şi perspectiva unei perioade îndelungate de suport tehnic. Potrivit ultimelor informaţii apărute, Apple va prezenta oficial noul iPhone 9 pe 15 aprilie, urmând ca precomenzile primite să fie livrate începând cu data de 22 aprilie. În mod amuzant, dar potrivit contextului actualei pandemii globale, surse apropiate companiei dezvăluie că Apple a trimis deja noi sisteme iMac angajaţilor aflaţi în poziţii cheie, în idea de a înlesni lucratul mai eficient de acasă. Sursa
  11. Huawei a anunţat alături de noua serie Huawei P40 şi noua versiune de software EMUI 10.1, care vine cu o serie de noutăţi şi îmbunătăţiri. Se pare însă că noile telefoane nu vor rămâne pentru mult timp singurele modele care au acces la această nouă versiune software, compania confirmând deja primele dispozitive care stau la rând pentru update. Cum era de aşteptat, acestea sunt printre cele mai recente disponibile. Cel mai recent anunţ legat de EMUI 10.1 spune că noul sistem de operare bazat pe Android 10 va fi lansat pe cel puţin 30 de modele de smartphone-uri Huawei (şi probabil şi Honor). Uitându-ne la acest număr, pare să fie similar cu numărul de dispozitive care au primit anul trecut şi în primele câteva luni din 2020 actualizarea oficială la EMUI 10, deci putem presupune că majoritatea telefoanelor din ultimii doi ani vor face trecerea la noua versiune, fie că este vorba despre dispozitive high-end sau din gama ieftină. Primele modele care fac trecerea sunt însă cele mai recent lansate. P40 şi P40 Pro vin cu EMUI 10.1 preinstalat, deci următoarele la rând vor fi Huawei Mate 30, Mate 30 Pro, P30, P30 Pro şi modelul pliabil Huawei Mate X, lansat în toamna anului trecut, exclusiv în China. Putem presupune că versiunea finală a lui Huawei Mate Xs vine cu EMUI 10.1, sau probabil că va primi update la scurt timp după lansarea oficială din Europa. Printre noutăţile pe care EMUI 10.1 le oferă, Huawei a amintit Multi-Window, o funcţie similară cu ceea ce oferă şi Samsung de multă vreme pe TouchWiz/Samsung Experience/One UI, care face interfaţa să pară mai apropiată de cea a unui computer, Multi-Device Control Panel, care poate controla mai multe dispozitive Huawei din casă dintr-un meniu rapid, serviciul de chat video MeeTime şi nu în ultimul rând, noul asistent cu AI „Celia”. Celia nu va fi însă disponibil în toate regiunile. Primele ţări care primesc acces la asistentul virtual vor fi Anglia, Franţa, Spania, Mexic, Chile şi Columbia, urmând ca în viitor să se dezvolte şi în restul ţărilor unde telefoanele Huawei sunt vândute în mod oficial. Sursa
  12. În ciuda dificultăţilor logistice prezentate de carantina impusă pentru epidemia COVID-19, OnePlus va prezenta noul model OnePlus 8 cu două luni mai devreme decât flagship-ul lansat anul trecut, oficialii companiei confirmând deja data lansării şi principalele specificaţii. După ce zvonuri anterioare au dat ca sigură ziua de 3 aprilie, noi informaţii venite direct de la sursă confirmă prezentarea oficială pentru data de 14 aprilie, livrarea pre-comenzilor urmând să înceapă chiar din ziua următoare. La fel ca majoritatea flagship-urilor de anul acesta, OnePlus 8 vine motorizat de chipsetul Snapdragon 865, promiţând cu aproximativ 25% mai multă performanţă pe partea de CPU şi GPU decât modelul de anul trecut, simultan oferind o mai bună autonomie, obţinută prin folosirea mai eficientă a bateriei. Performanţele la nivel de top sunt obţinute şi folosind o nouă generaţie de chip-uri LPDDR5 pentru memorie RAM, capabile să ofere viteze de până la 6400MB/s (comparat cu 4266MB/s cu chip-uri LPDDR4) în condiţiile unui consum de energie cu 45% mai mic. Partea de stocare este asigurată cu o soluţie NAND Flash compatibilă UFS 3.0, atingând viteze de 1700 MB/s la operaţiile de scriere şi citire a datelor. Accesarea memoriei interne este optimizată suplimentar folosind o tehnologie numită Turbo Write, care presupune folosirea unei porţiuni mai rapidă chip-ului flash cu rol de memorie buffer. Desigur, OnePlus 8 vine cu acces la reşele 5G şi un ecran cu rată de refresh la 120 Hz (doar pe modelul Pro). Capacitatea bateriei va fi de 4300 mAh (4500 pentru modelul Pro) şi, similar cu alte modele de top de pe piaţă. Sursa
  13. Platforma Android a debutat în anul 2008 cu telefonul Google G1, cunoscut şi sub numele de HTC Dream, un dispozitiv de tip slider cu tastatură fizică QWERTY. Totuşi, platforma Android nu a fost dezvoltată şi gândită iniţial pentru touchscreen-uri, această decizie fiind luată abia în ultimul an de dezvoltare, după ce Google a văzut iPhone-ul celor de la Apple. Iată cum arăta prima versiune de Android şi primul telefon din lume care a rulat acest software: modelul HTC Sooner. Pentru că platforma Android a început dezvoltarea la milocul anilor 2000, Andy Rubin şi echipa sa au încercat să creeze o alternativă la cele mai populare smartphone-uri ale momentului respectiv: BlackBerry. Astfel, platforma Android a fost iniţial gândită drept o platformă de productivitate, care să ruleze pe dispozitive echipate cu o tastatură QWERTY, poziţionată sub un display mic. Dacă ai vedea modelul HTC Sooner de la distanţă, ai putea să juri că face parte dintr-o familie de dispozitive BlackBerry mai ieftine, sau este un Nokia cu Symbian. Primul „Android” nu avea touchscreen, deci navigaţia prin meniuri era realizată cu un buton direcţional, poziţionat central. Acesta avea butoanele Home, Back şi Menu, cât şi un buton pentru favorite, pe lângă clasicele butoane pentru preluat şi închis apeluri. Încărcarea se făcea printr-un port mini USB, iar pe partea din spate exista o singură cameră foto. Iată şi specificaţiile hardware, modeste pentru vremurile noastre, însă destul de puternice în 2006-2007, când acest telefon era în teste. HTC Sooner Procesor: Texas Instruments OMAP850, 200 MHz single-core Display: 2,43” 320 x 240 RAM: 64 MB Stocare: 64 MB Card: da, microSD Baterie: 960 mAh Cameră: 1,3 megapixeli Port de încărcare: mini USB Conectivitate: Bluetooth, GPRS/EDGE HTC a confirmat între timp că telefonul Sooner, prototipul cu Android, era bazat pe configuraţia hardware a modelului HTC Excalibur, un model livrat cu Windows Mobile la momentul respectiv. Este impresionant însă cât de mult s-a schimbat sistemul de operare Android între versiunea de pe HTC Sooner şi cea care a fost livrată cu HTC Dream în 2008. De la o interfaţă „landscape” fără touchscreen, echipa Google a reuşit să transforme sistemul de operare complet, cu o interfaţă touch verticală, mult mai apropiată de ceea ce reprezintă acum un smartphone. În prezent, HTC Sooner nu mai poate fi folosit ca un dispozitiv pe care să te bazezi. În primul rând, faptul că poate să se conecteze doar la antene 2G înseamnă că pe anumite reţele şi în anumite zone, acesta nu va avea semnal. Apoi, faptul că rulează o versiune atât de veche de Android înseamnă că multe dintre API-urile pe care le foloseşte nu mai funcţionează. Cei de la Android Police, care au testat recent telefonul spun că nici măcar autentificarea cu un cont Google nu mai este activă pe acest dispozitiv. Desigur, telefonul nu a fost niciodată disponibil la raft, aşa că nici software-ul său nu a fost niciodată într-o versiune finisată. Privind în urmă, Google a luat decizia corectă să modifice sistemul de operare Android atât de drastic înainte de lansarea oficială. Între timp, aceasta a devenit cea mai populară platformă software din lume, fiind folosită de majoritatea producătorilor de smartphone-uri şi tablete din lume (în afară de Apple). Sursa
  14. Madalin

    Bine ai venit !
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.