Opinie cu privire la organizarea dosarului penal

[Madalin]

De ce în insolvenţă se deschid dosare separate pentru diverse cereri preliminare, inclusiv pe contencios fiscal, apoi după soluţionarea tuturor cererilor se judecă cererea de reorganizare/faliment, inclusiv răspunderea administratorului, dar în penal nu se aplică această formulă, inclusiv pe contencios fiscal, ca să nu se încalce principiul securităţii juridice sau principiul ne bis in idem?

 

Contenciosul fiscal judecă actele administrativ fiscale. Ne minţim, efectuăm proceduri nelegale pentru că ştim să aplicăm normele pe care le avem. Rechizitoriul, raportul de constatare sau expertiza nu sunt acte administrative. Art. 19 alin (4) Cod procedură penală este clar cu privire la acest aspect: acţiunea civilă se soluţionează în cadrul procesului penal.  La fel de clar este şi art. 1, alin. 8 din Legea 554/2004:  În condițiile prezentei legi, acțiunile în contencios administrativ pot fi introduse de … orice persoană de drept public … când s-a vătămat un interes legitim. Este normal şi firesc ca în cadrul atacării Deciziei de Soluţionate a Contestaţiei la Instanţa de Contencios Administrativ, ca Ministerul Public să fie parte şi să solicite modificarea bazei de impunere cu privire la infracţiunile constatate pentru care Autoritatea fiscală vrea să se constituie ca parte civilă la procesul penal, în limitele art. 28 Cod procedură penală.

 

Prin decizia CCR nr. 258/2016 (25-27) s-a recunoscut existența unor interpretări diferite cu privire la obligațiile fiscale ce intră în sfera noțiunii de prejudiciu, cu menţiunea că prejudiciul ce interesează în soluționarea procesului penal se face în condițiile Codului de procedură fiscală (RIL 17 din 5 octombrie 2015) în sensul în care nu ne aflăm în faţa unei excepţii de neconstituţionalitate, ci eventuala aplicare neunitară a legii, în ceea ce privește stabilirea prejudiciului în soluționarea laturii penale în cazul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, poate face obiectul unui recurs în interesul legii la Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

Cod procedură fiscală stabileşte procedura ce rezultă din inspecţie fiscală, urmată de suspendare dacă există indicii de infracţiuni, dar pentru care se efctuează reluarea inspecţiei fiscale cu emitere act, urmată de obligativitatea constituirii ca parte civilă în procesul penal, în baza actului administrativ, conform art. 277 Cod procedură fiscală. Dreptul de a ataca decizia de impunere, în condiţiile art 281 alin 2, se face la instanța de contencios administrativ competentă. Se judecă, nu de către judecătorul de penal, ci de cel care este specialist în contencios.

 

Organul fiscal investighează evaziunea fiscală, Ministerul Public investighează infracţiunea. În România NU există noţiunea de procuror fiscalist!

 

Sursa