ÎCCJ. Executarea silită a instituțiilor publice. Calificarea juridică a Anexei 2 la OMFP nr. 2336/2011

[Madalin]

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Brașov și Judecătoria Brașov, privind instanța competentă să se pronunțe asupra anulării Anexei 2 la OMFP nr. 2336/2011, emisă în cadrul executării silite a unei instituții publice, Înalte Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia civilă nr. 3969/13.09.2019 că „acest act nu se circumscrie noţiunii de act administrativ unilateral cu caracter normativ sau individual, astfel cum este definit prin art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, nefiind de interes public, nu prestează un serviciu în regim de putere publică, pentru ca să fie atrasă competenţa instanţei de contencios administrativ şi, deşi este emis de o autoritate publică în sensul definit de lege prin lit. b), instituţia emitentă nu acţionează în regim de putere publică, scopul emiterii nu îl constituie producerea de efecte juridice de sine-stătătoare, specifice dreptului administrativ, ci – în speţă, este o situaţie privind sumele care se indisponibilizează. Pentru considerentele arătate, adresa nr. 773/01.02.2018 emisă de U.A.T. Comuna Cristian şi înregistrată sub nr. 762/01.02.2018 la Serviciul Trezorerie Râşnov nu întruneşte elementele unui act administrativ, fiind unul de natură civilă, care ţine de efectuarea executării silite, sens în care, competenţa în soluţionarea cererii accesorii aparţine instanţei de executare de drept comun în materie civilă, cu plenitudine de competenţă, potrivit art. 651 alin. 1 C. proc. civ., şi anume Judecătoriei Braşov”.

 

Soluția prezintă interes pentru practicieni întrucât reține, în esență, competența instanței de executare de verificare a legalității și temeiniciei acestui act de executare silită emis de debitorul instituție publică.

 

Sursa