Marine Le Pen vrea să scoată Franţa din NATO şi să o apropie de Rusia

[BIS aka OldNab]

 

Marine Le Pen, candidata de extremă dreaptă care se va confrunta cu președintele Emmanuel Macron în turul al doilea al alegerilor prezidențiale franceze din 24 aprilie intenționează să scoată Franța din NATO, să revizuiască relațiile Parisului cu SUA, să oprească cooperarea militară și industrială cu Germania și să se apropie de Rusia lui Vladimir Putin, după cum reiese din programul politic al acesteia, consultat de publicația franceză Les Echos.

 

Programul politic privind afacerile externe al lui Marine Le Pen, candidata formațiunii politice Rassemblement National (RN - Reuniunea Națională), reprezintă o adevărată schimbare în timpul războiului din Ucraina, dacă aceasta va câștiga algerile. 

 

Potrivit jurnaliștilor francezi de la Les Echos, Marine Le Pen dorește cel mai mult să răstoarne masa jocului dacă va ajunge la Palatul Elysée după scrutinul decisiv din 24 aprilie. Candidata aflată la a treia încercare de a deveni președinte are un singur obiectiv: să recâștige măreția trecută a Franței, pe care guvernele anterioare i-au permis să se prăbușească, potrivit acesteia, și să-și reconstruiască independența. 

 

Politica lui Le Pen referitoare la NATO lasă impresia de o reconectare cu tradiția gaulistă, arată Les Echos. Candidata de extremă dreaptă intenționează astfel să retragă Franța din comandamentele militare ale Alianței, așa cum a făcut generalul de Gaulle în 1966, prin memorandumul din 9 martie, care prevedea intenţia guvernului francez de a se retrage din structurile de comandă ale NATO și solicita Cartierului General al Alianței Nord-Atlantice ca unităţile aliate să părăsească teritoriul Franţei, iar sediul Centralei NATO din Europa ce se afla la Paris, să fie relocat într-o altă țară.

 

În anul 2009, președintele francez de la acea vreme, Nicolas Sarkozy, a aprobat decizia de reintegrare a Franței în structurile de comanda a NATO.

 

Marine Le Pene crede că cu Statele Unite, „relația fundamentală nu funcționează în interesul Franței”. Pentru ea, „Statele Unite nu se comportă întotdeauna ca un aliat al Franței”. Prin urmare, oponenta politică a lui Emmanuel Macron crede că este necesar să se „revizuiească” cooperarea cu Casa Albă, în special în ceea ce privește zona cooperării în domeniul informațional.

 

Marine Le Pen contestă, de asemenea, interesul cuplului franco-german și dorește „să pună capăt cooperării industriale întreprinse cu Germania în domeniul armamentului, desfășurată în detrimentul suveranității tehnologice și al interesului industrial, potrivit candidatei de extremă dreaptă.

 

Marine Le Pen ar vrea să consolideze relația bilaterală cu Regatul Unit, care s-a desprins de blocul comunitar al UE. „A dori să te apropii de țara cea mai apropiată de Statele Unite și cea mai atașată de NATO este în cel mai bun caz o abordare incoerentă”, a declarat Nicolas Tenzer, președintele Centrului de Studiu și Reflecție pentru Acțiune Politică (CERAP) din Paris.

 

Marine Le Pen, în scenariul în care va deveni președintă a Franței, va căuta și „o alianță cu Rusia” pe anumite subiecte precum „securitatea europeană” și „lupta împotriva terorismului pe care a asigurat-o cu mai multă consecvență decât orice altă putere”, după cum se precizează programul său politic scris înainte ca Vladimir Putin să înceapă războiul din Ucraina.

 

Relațiile dintre RN și liderul de la Kremlin au fost întotdeauna bune. Marine Le Pen s-a întâlnit cu președintele rus în 2017, la trei ani după anexarea Crimeei și declanșarea ostilităților în Donbas, iar campania ei electorală a fost finanțată de o bancă rusă. Există o oarecare incongruență în a-l vedea pe Vladimir Putin persistând în a dori să „denazifice” Ucraina în timp ce finanțează mișcările de extremă dreaptă în Europa, notează jurnaliștii de la Les Echos. 

 

Nici ideea lui Marine Le Pen de a crea „o Alianță europeană a națiunilor”, care are scopul de a înlocui treptat Uniunea Europeană, nu i-ar displace lui Vladimir Putin, observă Nicolas Tenzer. 

 

Un alt punct din programul politic al lui Marine Le Pen se referă la libertatea de circulație a mărfurilor.  „RN intenționează să impună din nou „controlul la frontiera națională” a mărfurilor pentru a evita frauda și să „revizuiască acordurile de liber schimb care nu respectă interesele Franței”.

 

Pentru Nicolas Tenzer, dacă Marine Le Pen ar câștiga alegerile, „Franța ar deveni un paria pe scena internațională. Ar fi izolată de aliații săi europeni și cuvântul său ar fi pus la îndoială”. 

 

Sosirea lui Donald Trump la putere în 2016 poate să nu fi destabilizat complet Statele Unite. Dar „Constituția americană prevede controale și echilibrări reale, în timp ce în Franța, controalele și echilibrele sunt mult mai slabe”, se îngrijorează politologul francez.

 

Agenția de presă spaniolă EFE a notat luni că intrarea candidatei extremei drepte franceze Marine Le Pen în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa şi posibilităţile reale ca ea să câştige scrutinul în faţa lui Emmanuel Macron generează nelinişti pe pieţele financiare şi în rândul principalilor parteneri ai Franţei.

 

Conform programului politic al lui Marine Le Pen, „preferinţa naţională'' susţinută de candidata extremie drepte franceze are în vedere ca, în condiţii egale, francezii să aibă prioritate în faţa străinilor (inclusiv în faţa celor din alte state ale UE) în obţinerea oricărui loc de muncă în sectorul public sau privat, dar şi în atribuirea locuinţelor sociale ori a altor prestaţii.

 

Străinii vor avea dreptul la asistenţă socială numai după şase ani de muncă în Franţa. Aceste dispoziţii discriminatorii contravin regulilor de bază ale UE şi Constituţiei franceze.

 

Le Pen doreşte să impună administraţiilor publice franceze să-şi încheie contractele cu companii franceze şi să naţionalizeze autostrăzile, transmite Agerpres.

 

În politica energetică susţine naţionalizarea pieţei astfel încât francezii şi nu statele vecine să beneficieze de preţurile mai mici ale energiei nucleare. Marine Le Pen vrea să prelungească durata de exploatare a reactoarelor nucleare aflate în serviciu şi să lanseze construcţia altora noi, în timp ce promite să oprească construcţia parcurilor eoliene şi să le dezafecteze pe cele existente, considerând că acestea urâţesc peisajul.

 

Cât despre angajamentele europene şi internaţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, Le Pen afirmă că, dacă ajunge preşedinte, va ajusta în fiecare an traiectoria Franţei în funcţie de ce fac la acest capitol alte ţări şi în funcţie de dorinţa francezilor şi de calitatea vieţii lor.

 

Le Pen consideră că în Franţa imigraţia a scăpat de sub control şi doreşte să supună unui referendum o serie de reguli menite să restrângă dreptul la azil, pe care potenţialul imigrant să-l poată solicita numai din străinătate, şi să pună capăt reîntregirilor familiale. Ea doreşte să interzică dreptul la azil pentru imigranţii clandestini şi să stabilească expulzarea lor sistematică.

 

Considerând vălul islamic drept un semn de integrism religios, Marine Le Pen doreşte să interzică purtarea acestui văl în orice spaţiu public.

 

De asemenea, Marine Le Pen vrea ca dreptul francez să prevaleze în faţa celui european. Candidata de extremă draptă a renunţat la propunerea de a scoate Franţa din zona euro, dar îşi menţine intenţii precum impunerea întâietăţii dreptului francez asupra celui european, reducerea la jumătate a contribuţiei franceze la bugetul UE, restabilirea controalelor la graniţele Franţei şi renegocierea acordurilor Schengen.

 

Marine Le Pen a pledat miercuri pentru o „apropiere strategică între NATO şi Rusia”, „de îndată ce războiul ruso-ucrainean va fi fost încheiat şi va fi fost reglat printr-un tratat de pace”. 

 

„Este interesul Franţei şi al Europei, dar de asemenea, cred, al Statelor Unite, care nu au niciun interes să vadă apărând o uniune strânsă sino-rusă”, a afirmat Le Pen într-o conferinţă de presă la Paris pe tema diplomaţiei.

 

Candidata extremei drepte a mai afirmat că nu doreşte nici „supunerea faţă de Moscova”, așa cum a scris presa, nici „alinierea în spatele administraţiei Biden”, mai ales în regiunea Asiei şi Oceaniei.

 

„O repet, fără ambiguitate, (odată) aleasă preşedinte, voi părăsi comandamentul integrat (al NATO), dar nu voi renunţa la aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, privind securitatea colectivă, exact aşa cum a fost cazul înainte de 2009”, a adăugat pretendenta scaunului prezidențial de la Elysee.

 

Marine Le Pen propune în proiectul său prezidenţial o „alianţă” cu Rusia pentru a o include „într-o arhitectură de securitate europeană care nu se poate confunda total cu NATO”, considerată de către lidera extremei drepte franceze drept o „organizaţie belicoasă”.

 

La 4 aprilie, Marine Le Pen a vorbit despre „crime de război” în Ucraina după descoperirea cadavrelor a sute de civili în regiunea Kiev, mai ales la Bucha.

 

Candidata prezidenţială rămâne ostilă sancţiunilor economice împotriva Moscovei, în numele protejării puterii de cumpărare a francezilor.

 

La sfârşitul lui martie, ea a refuzat să-l numească pe Vladimir Putin „criminal de război”, pentru că „nu se negociază pacea insultând una din cele două părţi”, a declarat aceasta.

 

 

SURSĂ: Digi24.