De la "politica neprietenoasă", România "a devenit un exemplu" pentru ucraineni în urma războiului

[BIS aka OldNab]

 

 

După ce a avut pretenții teritoriale față de Ucraina în anii ’90 ai secolului trecut, România a devenit un susținător al Kievului în contextul războiului cu Rusia, în timp ce Ungaria s-a transformat dintr-un mare prieten într-un stat care repetă politicile Kremlinului, scrie Andrii Veselovski, diplomat ucrainean, fost reprezentant al Ucrainei la UE, într-un editorial publicat de redacția ucraineană Radio Europa Liberă.

 

România și Ungaria sunt doi vecini importanți ai Ucrainei, membri NATO și UE, cu o istorie comună, dar și cu importante minorități naționale, scrie diplomatul.

 

„România a avut o politică neprietenoasă față de Ucraina în primii ani ai independenței statului ucrainean. În iunie 1991, Parlamentul României a înaintat pretenții teritoriale față de unele pământuri din regiunea Odesa și Bucovina, iar în 1993, Bucureștiul a denunțat unilateral acordul privind frontiera de stat. Ungaria însă a devenit primul stat care a încheiat cu Kievul un tratat de bază la 6 decembrie 1991 și a fost deschisă la 26 martie 1992, la Budapesta, prima ambasadă a Ucrainei moderne”, descrie Andrii Veselovski istoria relațiilor diplomatice dintre state.

 

Astăzi, situația s-a schimbat dramatic, scrie diplomatul. România ajută cuprinzător și consecvent Ucraina să reziste în fața agresiunii Federației Ruse. Din România ajung în Ucraina armament și combustibil. Mii de cetățeni ucraineni evacuați au sosit în România, unde au fost desfășurate contingente suplimentare NATO de descurajare a agresorului.

 

Fostul reprezentant al Ucrainei la UE compară România și Ungaria, arătând că Budapesta declară „neutralitate” față de invazia rusă, refuză sprijinul militar sub scuze ridicole, întreține relații demonstrativ de calde cu Moscova pentru care obține reduceri la gaze și petrol. Retorica prim-ministrului Ungariei se reduce la acuzații la adresa Kievului și apeluri la „oprirea războiului”.

 

„Așa cum arată ea, societatea română și clasa politică, chiar și în situația unor crize și conflicte, au conștientizat valorile europene de bază – supremația dreptului, procesele democratice, economia socială și de piață, drepturile omului”, remarcă Andrii Veselovski.

 

În același timp, diplomatul ucrainean se plânge pe unguri: „Colegii dunăreni ai românilor pe parcursul ultimului deceniu au tot diminuat aceste valori, solicitând tot mai mulți bani de la Bruxelles și reducând prin metode administrative drepturile opoziției. Disprețul față de ucraineni este inclus pe paginile manualelor școlare. Drept urmare, poziția Budapestei cu privire la multe probleme a devenit apropiată, dacă nu identică, cu cea a Kremlinului”.

 

Diplomatul ucrainean amintește că un apropiat al premierului Viktor Orban a demisionat după ce liderul maghiar a declarat că Ungaria luptă împotriva transformării Europei într-o „rasă mixtă”, iar consilierul premierului a comparat retorica lui Orban cu limbajul folosit în Germania nazistă.

 

„Este o consecință nu în ultimul rând a ambițiilor personale ale premierului Orban și ale grupului de afaceri corupt asociat cu acesta. De aici apare monopolizarea mass-media și, drept rezultat, propaganda proguvernamentală atotcuprinzătoare. Când a fost posibil să-i reducă la tăcere pe cei care au o altă părere, s-a recurs la reducerea legislativă a drepturilor opoziției pentru a se menține la putere pentru totdeauna”, consideră diplomatul, precizând că Budapesta repetă politica Kremlinului din anii 2000.  

 

Andrii Veselovski, fostul reprezentant al Ucrainei la UE, laudă Bucureștiul pentru că nu discută acum despre problemele comunității românești din Ucraina.

 

„România înțelege problemele Ucrainei și amână în mod deliberat discutarea problemelor bilaterale care ar putea agrava relațiile – în primul rând, statutul și drepturile minorităților naționale, interacționează cu guvernul ucrainean și autoritățile locale”, scrie diplomatul.

 

În același timp, spre deosebire de România, Ungaria caută și provoacă adesea contradicții, chiar și în ceea ce privește învățământul, cu toate că, după cum scrie diplomatul, „păstrarea culturii maghiare în Transcarpatia are sprijin maxim din partea Kievului”.

 

Politica Ungariei este una greșită și trebuie să înceteze. Această politică antiucraineană, antieuropeană a Budapestei dăunează poporului maghiar, consideră diplomatul ucrainean.

 

În același timp, el arată că „un exemplu al unei alegeri politice corecte este în apropiere, în România vecină”. Andrii Veselovski este încrezător că Ucraina se va folosi din plin de perspectiva sa europeană, pentru că „ea este de partea adevărului și va câștiga”.

 

 

SURSĂ: Libertatea.